Dezinteres

Lansate spre dezbatere publică într-o perioadă de vacanţă, cu consecinţa limitării posibilităţii cât mai multor grupuri interesate de a le comenta conţinutul, noile variante ale Programelor Operaţionale aferente fondurilor structurale şi de investiţii pentru 2014 -2020, nu vor aduce modificări radicale faţă de tematicile şi zonele de intervenţie abordate în actualul exerciţiu financiar 2007 - 2014.

Noile variante ale PO (Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Capacitate Administrativă, Programul Operaţional Infrastructură Mare, Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional Competitivitate şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică) au reuşit să includă, în opinia Institutului pentru Politici Publice (IPP), un inventar mai detaliat - cel puţin în anumite domenii - al tipurilor de investiţii prioritare care urmează a fi realizate cu bani europeni, rămânând diferenţe vizibile de maturitate şi consistenţă la nivelul acestor importante documente ce vor ghida alocarea celor peste 28 de miliarde de euro în viitorii 10 ani (7+3).

Ne-am fi aşteptat ca responsabilii cu planificarea priorităţilor de finanţare din fonduri structurale să aibă o abordare mult mai curajoasă în sensul nominalizării unor sectoare - cheie, dar şi a unor proiecte publice majore de investiţii în cadrul domeniilor prioritare; am reţinut totuşi faptul că unele Programe Operaţionale au identificat - pentru această versiune a Programelor, până la o anumită limită, mult mai bine, faţă de anterioarele variante aceste sectoare şi abordări prioritare în care vor fi orientate investiţiile în 2014 - 2020. Apreciem şi faptul că noile versiuni asumă mult mai clar faptul că România va exploata aglomerările urbane, sprijinirea comunităţilor urbane fiind constant solicitată de Institutul pentru Politici Publice în ultimii ani, concomitent cu asumarea politică a reevaluării capacităţii multor comune din România de a se autosusţine. IPP consideră că România trebuie să investească cu prioritate în comunităţile urbane pentru a genera un impact sporit în eforturile de creştere a nivelului de dezvoltare locală.

Considerăm o măsură inspirată identificarea din această etapă a procesului de negociere cu UE, în unele Programe Operaţionale, a aşa - numitor proiecte majore, predefinite (ex: cadastrul naţional, metroul Bucureşti - Ilfov, sistemul de termoficare din Capitală, Centrul Internaţional de Studii Avansate privind Sistemele Fluviu - Deltă - Mare), însă portofoliul acestor proiecte este extrem de redus prin comparaţie cu nevoile de prioritizare în sectoarele – cheie: transporturi/mobilitate, mediu, dezvoltare economică.

Programul Operaţional Capital Uman (aprox. 3,5 miliarde euro alocare) nominalizează cel mai clar sectoarele prioritare cu potenţial competitiv pentru formare (ex: industria auto, sectorul TIC, industria alimentară, sectorul farmaceutic, industria mobilei etc.), fără, însă, o asumare fermă a integrării de lungă durată pe piaţa muncii în aceste domenii.

Programul Operaţional Regional (cu cea mai mare creştere - 6,7 miliarde) vine cu o serie de elemente noi (44% alocare pentru prima dată din fonduri europene, în vederea creşterii eficienţei energetice a clădirilor publice, respectiv a clădirilor de locuinţe; se vor face investiţii pentru mijloace de transport noi, nepoluante, cu accent pe transportul electric şi facilităţi pentru persoanele cu mobilitate redusă; 250 milioane Euro se vor aloca pentru sistemul integrat de cadastru şi carte funciară - ne-eligibil în actualul exerciţiu financiar; se încheie o eră în finanţarea infrastructurii centrelor rezidenţiale de capacitate mare, adesea suprapopulate cu persoane aparţinând grupurilor vulnerabile, mai ales persoane cu dizabilităţi, finanţându-se tranziţia către servicii în comunitate – Institutul pentru Politici Publice (IPP) având un rol semnificativ în determinarea acestei priorităţi de finanţare; în comunităţile defavorizate se are în vedere o abordare integrată - proiecte care să atingă concomitent infrastructura de locuire, cu servicii de educaţie, sănătate, angajare în muncă etc.), nominalizându-se în mod expres că aplicanţii eligibili vor fi structuri asociative multi-sectoriale: Grupurile de acţiune locală.

Şi totuşi rămân în POR alte domenii - cum ar fi turismul - în care abordarea rămâne inerţială. Vorbind despre turism, se invocă necesitatea continuării investiţiilor în infrastructură fără a se identifica în ce măsură există anumite zone/nişe de turism (cu excepţia celui balnear) cu un potenţial real de a genera valoare economică adăugată.

Programul Operaţional Capacitate Administrativă (aprox. 500 milioane de euro) introduce conceptul de: standarde de cost în serviciile publice (pe care IPP l-a promovat constant în activitatea sa), adaugă un domeniu finanţabil nou: sistemul judiciar, continuând şi investiţiile în formarea resursei umane din administraţie. Pentru prima dată sistemul judiciar va fi eligibil să depună proiecte în direcţia eficientizării şi a creşterii transparenţei.

În 2 comunicări publice transmise Ministerului Fondurilor Europene după publicarea primelor variante, IPP a solicitat în mod expres finanţarea sistemului judiciar, dar şi a activităţilor ANI.

Programul Operaţional Infrastructură Mare. La polul opus se află Programul Operaţional Infrastructură Mare (programul cu cea mai mare alocare financiară, de peste 9 miliarde de euro), imatur din punct de vedere al identificării clare a priorităţilor sub toate domeniile vizate şi cu atât mai puţin al dimensionării financiare a acestor proiecte (informaţia lipsind cu desăvârşire din conţinutul documentului făcut public).

Programul include infrastructura de transport (rutier, feroviar, naval şi aeroportuar), mediu, energie, respectiv infrastructura în regiunea Bucureşti – Ilfov (cu accent pe două proiecte majore - extinderea metroului şi modernizarea sistemului de termoficare din Capitală).

Afişarea recentei versiuni pare a fi făcută în grabă, întrucât nu conţine indicaţii de alocări financiare şi nici nu este însoţit de documente cruciale - Masterplanul de transport lipseşte, Lista de proiecte majore în transport nu este anexată acestei versiuni a Programului Operaţional, o întreagă secţiune care vorbeşte de un Plan de finanţare a obiectivelor din acest important program este goală. Nu este singurul program care nu dispune de alocări financiare pentru a putea evalua impactul fiecărui obiectiv.

Nici Programul Operaţional Competitivitate (aprox. 2,5 miliarde de euro alocare) nu poate fi consultat corespunzător, fiind întârziat ca fază de elaborare, disponibilă public rămânând prima variantă de lucru a documentului (din luna mai a.c.). POC vizează infrastructura de cercetare - dezvoltare în acele sectoare de specializare inteligentă (bioeconomie, TIC, spaţiu şi securitate, energie, mediu şi schimbări climatice şi eco-nano tehnologii).

Faţă de tematicile şi abordările, mai ales a celor noi, enumerate, constatarea generală a Institutului pentru Politici Publice este că echipa de coordonare a pregătirii Programelor Operaţionale 2014 - 2020 nu reuşeşte în continuare, în pofida eforturilor, să canalizeze voinţa politică şi echipele de specialişti ai Ministerelor către identificarea cât mai concretă a zonelor de intervenţie strategice sub domeniile, obiectivele şi priorităţile nemodificate radical faţă de actualul exerciţiu.

Diferenţele de expertiză şi disponibilitate de colaborare sunt vizibile între Ministerele implicate, o explicaţie fiind reorganizarea întregului portofoliu de Programe Operaţionale cu un alt nivel de subordonare faţă de situaţia din actualul exerciţiu financiar.