• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Sambătă , 20 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 13 Martie , 2006

Destinul tragic al unui prim ministru

In primavara lui 1944, Constantin Argetoianu, fost prim ministru al Romaniei in ’39, a parasit Romania, stabilindu-se in Elvetia. Contactat de reprezentanti ai guvernelor Uniunii Sovietice si Romaniei, a acceptat sa se repatrieze in noiembrie 1946, considerand ca odata cu semnarea tratatelor de pace, Romania va ramane in zona de influenta sovietica, conlucrand insa pe taram economic cu occidentalii. In tara a reluat legaturile cu fruntasul taranist Mihail Popovici (ulterior, ajuns si el in inchisoarea Sighet!), care a respins teza cu influenta sovietica, afirmand ca taranistii erau intelesi cu anglo-americanii. Popovici l-a sfatuit pe Argetoianu sa nu se afiseze ca sustinator al ideii, caci se temea sa nu fie silit sa-l viziteze la... Jilava, deoarece PNT avea sa-i pedepseasca drastic pe toti cei care au fost „instrumentele” ocupatiei sovieto-comuniste! In 1947 Argetoianu a infiintat un nou partid, Uniunea Nationala Munca si Refacere, destramat un an mai tarziu. Apoi, batranul om politic a suportat o grea operatie. A fost arestat in noaptea de 5 spre 6 mai 1950, spunandu-le celor veniti sa-l aresteze: ba, dar tari mai sunteti voi, comunistii astia, daca va e frica de un mos ca mine! Doua zile mai tarziu, era incarcerat la Sighet. Moartea tatalui, sinuciderea fiului Putine lucruri se cunosc despre cei cinci ani petrecuti in inchisoare, pana si-a dat sfarsitul, fara a fi acuzat sau judecat. Un fost coleg de temnita, Alexandru Ratiu, scria: „Argetoianu a fost izolat in celula 12. Era batran si bolnav (avea 84 de ani, n.red.). Din celula de vis-a-vis auzeam si vedeam tot ceea ce se petrecea pe sectie. Intr-o zi gardienii imparteau mancarea. L-au intrebat: Mosule, mai vrei un polonic? Iti dam daca faci ca ursul. Altadata: Mosule, iti mai dam, daca faci ca lupul. Si-au batut joc de el. A murit, atunci, in 1955, al patrusprezecelea, si l-au ingropat in Cimitirul Saracilor.” Conform actului de deces, Argetoianu a murit pe 5 februarie 1955, si a fost ingropat in anonimat, fara slujba religioasa sau mormant, in cimitirul de la marginea Sighetului. Nici azi nu se cunoaste locul inhumarii. Unii fosti detinuti politici sustin ca Argetoianu a murit pe 27 ianuarie (exact de ziua sa de nastere), si ca August Filip (despre care se spune ca ar fi fost copilul nelegitim al marelui politician) a plans mult. August Filip, ajuns prin jocul sortii in aceeasi inchisoare cu tatal sau, chiar in celula vecina, a fost jurist, politician si subsecretar de stat, inainte de a fi intemnitat. A supravietuit inchisorilor Malmaison-Bucuresti si Sighet, dar dupa eliberare, singur si deprimat, s-a sinucis. Cine a fost Argetoianu? Constantin Argetoianu (1871-1955), s-a nascut la Craiova si a murit la Sighet, unde este si ingropat. A fost licentiat in drept si litere, doctor in medicina la Paris, francmason celebru. Din 1898 a lucrat ca diplomat (la Viena), devenind apoi consilier regal, presedinte al Senatului, ministru (Justitie, Interne, Finante, Agricultura, Industrie si Comert, Externe) si prim ministru (septembrie-noiembrie 1939). Printre marile sare realizari politice: negociator al tratatelor de pace de la Paris, instrumentarea caderii Garzii de Fier. A fost si un mare iubitor de arta, dar colectia sa s-a dispersat. Recent, casa clujeana de licitatii HIM a vandut panza “Peisaj”, semnata de Nicolae Grigorescu, cu 23.500 de dolari. Tabloul i-a apartinut marelui om politic, si a fost tinut la loc de cinste pe un perete al conacului din comuna Breasta (langa Craiova), alaturi de multe alte lucrari de arta. Dupa arestare, familia politicianului, ajunsa la restriste, a vandut tabloul preotului din Breasta, iar urmasii acestuia au hotarat sa scoata acum la vanzare ultima ramasita a colectiei Argetoianu. Teofil IVANCIUC teofil@gazetademaramures.ro

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.