Despre un minerit durabil!

În sala mare a Palatului Administrativ a avut loc dezbaterea „Strategiei miniere 2017 – 2035 – ţară cu minerit durabil, transparent şi curat – factor de progres economic, pentru bunăstarea cetăţenilor”. Din partea Ministerului Economiei, iniţiatorul acestei dezbateri, a participat Mihai Sorin Găman, director general adjunct în ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. Ar fi trebuit să fie prezentă la dezbatere şi Sorana Baciu, secretar de stat în ministerul Economiei, dar aceasta a lipsit.

Din partea de nord a ţării au fost prezenţi preşedintele Consiliului Judeţean, Gabriel Zetea, prefectul Sebastian Lupuţ, consilieri judeţeni, primari din localităţile învecinate, foşti directori din mineritul maramureşean, actualul director Octavian Gâlcă, inginerul şef Ioan Nechita, fostul ministru Nicolae Dicu, lideri de sindicat din minerit, parlamentari.

Sorin Găman a vorbit despre necesitatea elaborării unei strategii coerente cu privire la mineritul românesc. El a spus că a mai avut loc o întâlnire la Alba Iulia cu cei din Alba şi Hunedoara. Reprezentantul Ministerului Economiei a explicat că strategia anterioară a expirat din anul 2010. Guvernul României consideră că strategia de dezvoltare a industriei devine, în mod evident, o componentă a securităţii naţionale şi, implicit, un motor de creştere economică cu bunăstare socială. Comunităţile se aşteaptă ca industria minieră să furnizeze locuri de muncă şi alte beneficii care să contracareze riscurile, să creeze o creştere a standardului de viaţă faţă de cel de dinaintea demarării proiectelor miniere.

Sorin Găman a subliniat faptul că prin viitoarea strategie se va da dovadă de mai multă transparenţă, întrucât colaborarea cu societatea civilă poate facilita dezvoltarea activităţii miniere. Strategia va prevedea obigaţii ale investitorilor în ceea ce priveşte transparenţa, inclusiv în aspectele financiar şi fiscal. De asemenea, Legea Minelor va avea un capitol special privind transparenţa. Actele normative vor trebui să cuprindă, totodată, obligaţiile de refacere a mediului şi de ecologizare a perimetrelor miniere ale investitorilor.

Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea, a dorit să felicite Ministerul Economiei pentru această iniţiativă.

„Dacă ieri am criticat Guvernul României în alt domeniu, cel al educaţiei, consider că o discuţie legată de o strategie durabilă a mineritului este în interesul, în primul rând, al autorităţilor locale, activitatea a foarte multe UAT-uri bazându-se pe specificul minier. Am discutat cum putem dezvolta sursele de venit ale UAT-urilor, pentru a nu mai sta cu mâna întinsă la Consiliul Judeţean sau la Guvernul României. În ultimii ani de zile am încercat să impulsionăm redeschiderea măcar parţială a unor perimetre miniere. Există foarte multe piedici, impedimente, dar noi, maramureşenii, ştim că o dezvoltare a activităţii miniere impune respectarea unor condiţii de mediu. Ne dorim o activitate minieră şi încercăm să ajutăm, prin pârghiile pe care Ministerul Economiei le are, să punem la dispoziţie cadrul legislativ pentru a oferi aceste perimetre unor companii private pentru a fi exploatate, ceea ce ar duce la o creştere economică.

Având în vedere că este un timp limitat, modul în care vedem viitorul acestei activităţi este esenţial”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea. Acesta a punctat necesitatea elaborării unei strategii integrate, care să prevadă şi modalităţi de pregătire a forţei de muncă în domeniu. „Din păcate nu am văzut nicăieri o strategie integrată, iar marea majoritate a minerilor au ieşit deja din câmpul muncii. Aceştia nu pot fi urmaţi de o nouă generaţie, deoarece nu mai există şcoli în domeniu. Discuţiile de acest gen ar trebui, însă, să se poarte şi cu alte ministere, în caz contrar rămân la nivel de discuţii”, a spus Zetea.

Sebastian Mihai Lupuţ a vorbit despre necesitatea elaborării unei strategii în minerit.

„Până la un moment dat, Maramureşul era un pol de dezvoltare datorită industriei mineritului. Prin prisma muncii pe care am desfăşurat-o la ANAF înainte de a deveni prefect, cunosc destul de bine domeniul mineritului maramureşean şi activitatea companiei Remin. Închiderea acestei societăţi a influenţat activitatea economică a întregului judeţ. De asemenea, au rămas perimetre în cadrul cărora trebuie să continue activităţile de ecologizare, iar pentru acest lucru avem nevoie de finanţare din partea Ministerului Economiei. Toţi cei care sunteţi astăzi aici (reprezentanţi ai UAT-urilor din zonele unde a existat minerit, cunoscători ai domeniului mineritului) aveţi ocazia să discutaţi cu reprezentanţii Ministerului Economiei despre ce se va întâmpla cu mineritul în Maramureş: dacă se va redeschide această activitate, dacă mai există forţă de muncă în domeniu, situaţia patrimoniului Remin şi a datoriilor companiei, aflate în creştere. Sunt întrebări pe care ar trebui să ni le punem în acest moment. Sper să ajungem la o concluzie şi să transmitem poziţia celor din Maramureş către Ministerul Economiei”, a spus Lupuţ.

Rând pe rând au luat cuvântul reprezentanţii UAT-urilor şi cei ai administraţiilor locale prezenţi în sală, discuţiile întinzându-se pe parcursul a câteva ore. Dintre primarii prezenţi, Dorin Paşca a avut o intervenţie echilibrată. Acesta speră să fie elaborată strategia cu tot ce implică ea. Dar primarul din Cavnic şi Anton Ardelean au vorbit pe lângă subiect. Cei doi aleşi din Cavnic şi Tăuţii Măgherăuş au solicitat rezolvarea unor diferende cu Remin. Deşi subiectul era despre strategia ce ar putea redeschide unele perimetre.

Tot pe lângă au fost şi parlamentarii Mircea Man şi Mircea Dolha. Ei au întrebat de ce nu a venit la dezbateri ministrul Borc şi alte chestii ce nu au avut nimic în comun cu subiectul. După ce şi-a prezentat numărul, Dolha a şi plecat din sală, deşi venise cam după o oră de la începerea discuţiilor. 

Această strategie urmează să fie prezentată, în luna septembrie, şi celor două Camere ale Parlamentului României.

„În evidenţa ANRM se află 166 de substanţe minerale solide.

Cantitatea de resurse minerale utile pusă în evidenţă prin lucrări de prospecţiune şi explorare şi luate în evidenţă este însemnată: 32.849 mil. tone săruri haloide, 224 mil. tone minerale nemetalifere, 10.347 mil. tone şi 1.320 mil. mc roci utile, 730 mil. tone roci bituminoase, 9.707 mil. tone cărbune, 58 mil tone minereuri feroase, 510 mil. tone minereuri neferoase şi 97 mil. tone minereu aluminiu şi roci aluminifere precum şi 12 mii mc/zi ape minerale naturale, 48 mii mc/ zi apă geotermală.