Despre legea care a generat bătaie în Rada Supremă

Limba română ar putea deveni limbă oficială regională în Ucraina, dacă legea privind “politica limbii de stat”, adoptată de Rada Supremă (Parlament), va fi aprobată definitiv. Acum, proiectul de lege e prins într-un război politic, în prag de campanie, între forţele de stânga şi forţele de dreapta, care au generat inclusiv violenţe, iar decizia se află în mâna preşedintelui Ianukovici. Ion Popescu, singurul deputat roman din Rada Supremă, vorbeşte pe larg despre acest scandal.

Rep.: Care e stituaţia legii privind „politica limbii de stat”?

Ion Popescu: Parlamentul a votat în lectura a doua legea, preşedintele trebuia să semneze sau să nu semneze legea. Dacă n-o semnează, o trimite în Comisia de Regulament. Preşedintele nu este de acord cu conţinutul acestei legi. Nu el era în şedinţă, şedinţa a fost dusă de primvicepreşedinte, dar regulamentul permite acest lucru. Până azi, legea încă nu e semnată, iar preşedintele a declarat că e gata să-şi dea demisia, dar nu va semna această lege, deoarece consideră că aduce daune limbii ucrainene.

Rep.: Ce conţine mai exact legea?

I.P.: Dacă ne uităm în proiectul de lege, conţine două lucruri esenţiale. Primul lucru e că are loc dezvoltarea articolului 10 din Constituţia Ucrainei, unde este specificată funcţionarea limbilor în Ucraina, în special a limbii de stat, dar şi funcţionarea altor limbi ale minorităţii naţionale. În baza acestui articol este scris că limba ucraineană va funcţiona în toate domeniile, pe tot parcursul Ucrainei, însă acolo unde în limitele unităţilor administrativ-teritoriale minoritare, care vorbesc o altă limbă şi trebuie să fie nu mai puţin de 10%, în acest caz, limba poate, încă o dată spun, poate, acest cuvânt este foarte important, să se folosească ca limbă de stat în limitele acestei unităţi administrativ- teritoriale, cum ar fi primărie de sat, orăşel, oraş, raion, regiune. Acolo unde sunt cel puţin 10%, prin hotărârea organelor locale, în baza acestei legi, limbile respective pot funcţiona paralel cu limba de stat, în administraţie, educaţie etc. Dacă legea va trece şi o va semna sau va fi schimbat preşedintele şi legea va ajunge la preşedintele ţării ca să fie promulgată, preşedintele ţării trebuie să o examineze din punct de vedere a conformităţii cu Constituţia ţării şi cu angajamentele noastre internaţionale. În linii generale, legea corespunde cu Constituţia ţării şi cu angajamentele externe, mai ales în ceea ce priveşte mecanismul de realizare a Cărţii europene a limbilor regionale sau minoritare. Şi dacă legea va intra în vigoare, avem şansa ca la nivel de regiune Cernăuţi, de exemplu, să se adreseze organelor de stat în limba română. Pentru regiunea Transcarpatia, în cele două raioane, Teceu şi Rahău, românii sunt peste 10%, şi ar putea folosi limba română la nivel raional, paralel cu limba ucraineană. În fiecare primărie ar trebui să fie câte o persoană care cunoaşte limba română.
Nici acum nu interzice nimeni să depui o cerere în limba română, dar oamenii se străduiesc să o depună în limba de stat, ca să nu fie probleme. Cred că abuzuri nu vor fi, dar naţionaliştii sigur că sunt contra, şi acum, fiind în campanie, toate forţele orangiste, de dreapta şi naţionaliste vor fi contra, iar Partidul Regiunilor şi forţele de stânga vor fi pentru.

Rep.: Ce alte minorităţi vor beneficia de această lege?

I.P.: În Transcarpatia, de exemplu, va fi limba maghiară, în unele localităţi va fi limba germană, slovacă, limba poloneză, în sud şi est mai ales, limba rusă, limba bulgară, limba tătarilor din Crimeea, limba găgăuzilor, chiar şi pentru fraţii noştri din Tirovograd, care nu se declară români, va fi limba moldovenească, la nivel de cel puţin 6 localităţi. Dar acesta e un drept, nu o obligaţiune, lumea trebuie să-l ceară după aceea, deoarece dreptul nerevendicat nu se consideră încălcarea legii.

Acum suntem în vacanţă şi au loc negocieri. Problema se poate rezolva şi până la alegeri, noi avem sesiunea din septembrie dacă nu vom avea o şedinţă extraordinară cu probleme sociale şi s-ar putea să fie abordată şi această problemă. Sunt mai multe consilii regionale care îi cer preşedintelui să semneze, alţii s-au adresat să nu semneze. Preşedintele va lua însă ca bază Constituţia şi angajamentele internaţionale. Dacă legea corespunde, o va semna, dacă nu, o va întoarce cu unele obiecţiuni în Parlament. Dar în linii generale legea corespunde şi funcţionează în mai multe ţări, inclusiv în România, numai că acolo pragul e de 20%.â