Despre cutremure în Baia Mare, cu un specialist în inginerie seismică

 Ultimele cutremure din Turcia și din România au produs multe temeri în rândul cetățenilor. Și în Maramureș, în Baia Mare, multă lume se întreabă ce s-ar întâmpla în cazul unui cutremur.

Plecând de la aceste îngrijorări ale oamenilor, am încercat să aflăm situația din teren. Reporterii GAZETEI de Maramureș au fost pe la instituții și am căutat specialiști care să ne explice situația reală.

O întreprindere mai dificilă decât ne-am gândit. De pe la instituții, mai nimic, iar specialiștii s-au cam ferit de explicații. Nu are rost să intrăm în detalii despre „acest subiect” și propunem cititorilor noștri să parcurgă următoarele rânduri.

Am reușit într-un final glorios să discutăm cu un specialist renumit, unul dintre cei mai buni. Gelu Zaharia, specialist inginerie seismică, a avut amabilitatea de a ne răspunde și de a ne explica, simplu, fără prezentări tehnice, ce se întâmplă în eventualitatea unui cutremur. Îi mulțumim specialistului băimărean.  

„În general, Baia Mare nu ar trebui să aibă probleme. Este un fond construit, mai vechi care, în parte, respectă și nu respectă normele. Vorbim de casele, blocurile dinainte de anii ̓70, ̓80. Aici ar fi cu probleme. Dar cele mai mari probleme sunt cele de exploatare, de întreținere în timp. Și de intervențiile oarecum necontrolate. Asta pe partea civilă.  Pe partea industrială, situația este relativ clară. Tot ce a fost hală industrială, clădiri industriale ridicate înainte de 1989 s-au demolat. Iar cele rămase în picioare sunt vulnerabile.

Din punctul de vedere al riscului seismic, sunt patru grade de măsurare a riscului seismic.

1.     1. Clădiri care se prăbușesc imediat sau la orice cutremur s-ar prăbuși;

2.    2. Clădiri care prezintă un pericol real;

3.    3. Clădiri care pot avea anumite părți care se prăbușesc;

4. Clădiri care ar trebui să reziste fără nicio problemă.

Eu spun că Baia Mare are puține clădiri care sunt în clasa a doua. Iar în prima clasă, cea cu risc iminent de prăbușire, sunt doar cele care nu au fost întreținute deloc. Să  dau un exemplu: Romplumb care este în paragină sau castelul de pe Valea Borcutului. Clădirea de pe strada Baia Sprie, cea care e în paragină. Astfel de clădiri, evident, nu au nicio șansă.

În ceea ce privește instituțiile mari, Spitalul Județean a fost consolidat de curând, Spitalul TBC are o construcție destul de bună. Școli, grădinițe, în general, sunt construite în perioada comunistă, anii ̓80, deci respectă în mare parte, ar putea fi clasa a treia. Nu perfecte, dar...

În ceea ce privește Hotelul Minerul, a suferit ceva intervenții. Nu știu foarte exact cât de serioase structurale. Știu că s-a făcut o expertiză la cinematograf. La partea din mijloc a clădirii. Dar nu știu să se fi pus în practică și execuția lor. În partea stânga, dreapta, față de sala de cinema, s-au făcut ceva reabilitări, cred că și cu elemente structurale. Dar e greu să spui ceva exact. Ar trebui analizat acum, măcar vizual, ca să poți da o decizie cât de cât apropiată de realitate.

În  ceea ce privește Palatul Administrativ, această construcție ar trebui să se încadreze în clasa a treia. Adică, ea a beneficiat de niște calcule seismice.

Trebuie spus că, până prin anii ̓60 și ceva, nicio clădire nu se calcula seismic. În 1963 a apărut primul normativ. După care, primul normativ serios a fost după cutremurul din 1977. De acolo încolo, de bine, de rău, chiar dacă normativul ăsta a suferit modificări, în anii 80, în 2000, 2013, 2016, 2019, construcțiile au respectat destul de mult aceste normative. Din 1977, au fost niște concepte antiseismice în proiectare și au fost obligatoriu de aplicat. De aceea se poate spune că lucrurile stau destul de bine pentru aceste clădiri. Apoi, Baia Mare nu este o zonă seismică foarte mare, cel puțin în  normativele noastre. Chiar se poate spune că e mică. Să explic. Accelerația gravitațională pe amplasament începe de la 0,10 și ajunge la 0,32. Deci minim și maxim pentru România. Iar noi, aici avem 0,15. Adică, e a doua clasă de jos. Nu se așteaptă un cutremur puternic în Baia Mare”, a spus specialistul băimărean.

L-am întrebat pe Gelu Zaharia ce s-a întâmplat în Turcia

„Legat de cutremurul din Turcia, se vorbesc foarte multe. Indiscutabil sunt și greșeli. Dar datele folosite de turci la proiectare arată că acest seism de acum depășește codurile folosite. A fost un cutremur excepțional. A fost un cutremur de calamitate. A fost un cutremur care a depășit ceea ce li se cerea lor, prin norme. De aia au picat și blocurile. A fost un cataclism, a depășit norma...Normele spun așa: calculăm niște forțe seismice probabile care vin pe structură. Și calculăm că într-o perioadă de 225 de ani este o probabilitate de depășire de 20%. Adică,  forța  seismică poate apărea într-o perioadă de 225 de ani și ea poate fi depășită cu 20%. Asta spune norma! Norma spune că nici evaluarea pe care o facem astăzi nu e certă, corectă și ea nu poate fi depășită. Hazardul seismic este imprevizibil. Iar un cutremur de genul celui din Turcia ar gâfâi România. Probabil că la fel de mult ca și în Turcia.

Revenind la noi în Baia Mare. Lucrările neautorizate care se fac în blocuri, în imobile sunt cele mai periculoase. Sunt necontrolate, făcute fără profesioniști. Pot fi și lucrări norocoase, Adică, să demolezi un perete despărțitor fără niciun fel de implicație. Dar pot fi și lucrări care să intervină în structura de rezistență. Să dau un exemplu. În structurile de diafragmă, în pereții de beton, până prin ̓90 și ceva nu se cerea ca tot peretele de beton să fie armat. Se cerea să fie armat numai în zonele unde era nevoie, adică, pe la colțuri. După 1990, normele de proiectare cer armarea completă a unor astfel de pereți. De ce este important. Vine cineva și sparge un perete. E un perete de beton, dar nu am dat de nicio armătură. Înseamnă că nu e un perete important, nu este un perete structural. Ceea ce e o optică total greșită. Un cutremur, probabil, aici va penaliza. Cutremurul asta face, caută slăbiciunile structurale. O structură de bun simț, de aia acolo au rezistat structuri antebelice. Pentru că erau de bun simț. Din acest punct de vedere, România nu este pregătită.

Ce s-ar putea face? Greu...greu. E o muncă titanică. Să iei tot fondul construit dintr-odată și să îl evaluezi? Este imposibil. Nu văd o soluție reală. Implică multe costuri și foarte mute elemente de consum. Sute de specialiști numai pentru Baia Mare, dacă ai vrea să evaluezi toate clădirile. Există o normă de anul trecut numită inspecția vizuală. Un specialist poate emite o părere. Dar și asta înseamnă deplasare, vizitare și multe alte costuri”, a spus specialistul în inginerie seismică.