Deschiderea unui Biblioraft cu sentimente

* Miercuri, 15 februarie a.c., la Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” din Baia Mare a avut loc lansarea volumului de versuri Biblioraftul cu sentimente, semnat Dragomir Ignat. Este al doilea volum al lui Dragomir Ignat, dupa cel aparut in anul 2007, si care poarta titlul „Risipiri”, acest prim volum purtand definitia pe care Dragomir Ignat a dat-o poetului: cel care propune neintelese cimilituri dintr-o si mai neinteleasa tragedie. Intre cele doua volume exista o legatura profunda si statornica, asa cum a tinut sa remarce Nicolae Scheianu. „Despre Biblioraftul cu sentimente, cartea care face obiectul evenimentului de astazi, se poate spune ca avem de a face in mare cu aceiasi termeni lirici, tratati cu aceleasi bune sentimente si cu gandirea matura a omului ajuns din urma de timp si a poetului nedispus la prea multe concesii facute lumii pieritoare. Tonul de sonet shakespearian aduce cu el o tristete pe care cititorul o resimte si o accepta, desi stie ca se afla in secolul vitezei internetului. Este partas la o alunecare in trecut prin intermediul unui mestesug care, in general, nu se invata, ci este transmis prin gene. In poezia lui Ignat Dragomir ritmul si esenta sunt in cea mai mare masura de sorginte folclorica clasica si cu insertii cu tenta usor modernista, fara stridente. Este un poet egal cu sine, un patriot in sensul in care propune niste valori perene si de bun simt, pe care le-ar dori continuate de generatiile viitoare, un poet interesant si demn in tot demersul sau liric”, a mai afirmat Nicolae Scheianu. Un poet de o ironie tandra „Exista poeti valorosi care-si descopera vocatia lirica autentica la o varsta la care altii se clasicizeaza deja. Dupa cum exista poeti care irump dintr-o data, uimind pe cei din jur si care, mai apoi dispar de pe firmamentul literar precum meteoritii. Stralucesc, dar stralucirea lor se dovedeste a fi efemera. Dragomir Ignat face parte din prima categorie; a literatilor ce-si construiesc pas cu pas turnul de fildes metaforic, lumineaza discret precum stelele fixe indepartate. Nu face parada cu opera sa, nu vrea sa iasa in fata la modul vulgar. Este tenace, staruitor, avand de partea sa timpul de a ajunge in dictionarele de specialitate. Remarcabil in creatia sa este faptul ca este original fara epatare, nerecurgand la experimente stilistice sau ideatice la moda. Personalitatea versurilor sale consta in abordarea moderna a diverselor tematici literare, cu armele estetice clasice. Cu strofe incantatorii, dar de o ironie tandra, inteleapta. Povesteste si se povesteste pe sine in versuri ce amintesc de François Villon, alteori de gravitatea metafizica blagiana”, - scria in prefata Biblioraftului cu sentimente regretatul poet Ion Burnar. Masurarea trecerii in vesnicie „Poet cu o structura voit clasica, scolit la clasa maestrilor cantareti din flaut (dat adesea la schimb pe taragot), invatator de cele sfinte si profesor de cantec bun de trecut plictisul si podul peste apele vietii, ziarist cu metoda si inspector scolar de cursa lunga, Dragomir Ignat publica aceste noi „risipiri” (in fond) de dragoste si din respect fata de cititorul fatarnic, cel dedat la fineturile si la minunile pe care le face spiritul atunci cand nu vrea sa se resemneze cu cele pamantene... In „desagii din tinerete” poetul a indesat „globuri mici de papadie” pentru ca visul sa fie cel care-i masoara omului, cu un altfel de tic-tac iesit din ceasul cu cuc, trecerea in vesnicie.” Nicolae Scheianu Ioan BOTIS