Depresiile şi nutriţia (I)

Într-un raport relativ recent al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, întocmit de Biroul său regional UE, în vara anului 2013, cu privire la starea de sănătate în general la nivelul Uniunii Europene, sănătatea mintală a fost considerată o problemă de patologie situată pe locul doi cu 19%, în raport de contribuţia la povara bolii. Una din patru persoane adulte este atinsă anual de depresie şi anxietate. Cel mai îngrijorător este faptul că sunt depresivi 10% dintre tinerii de 18 ani, care practic nu au pornit în viaţă...

Potrivit unor date recente, anual în lume se sinucid între 800.000 şi un milion de oameni. În România se vorbeşte de o cifră de trei milioane de depresivi. Depresia a fost declarată boala secolului.

Accidentul petrecut recent pe DN1 în care a fost implicat un tânăr sinucigaş şi care a generat un accident de circulaţie soldat cu şase morţi m-a determinat să scriu acest articol. Psihologii chemaţi să dezbată acum acest subiect au făcut două propuneri pentru contracararea şi stăpânirea fenomenului extrem de îngrijorător al sinuciderilor, mai ales al sinuciderilor privite ca act de răzbunare socială şi care implică uciderea colaterală a unor nevinovaţi: o linie verde şi o mai mare implicare a bisericii ortodoxe...

Ne bucură faptul că psihologii şi psihiatrii ating subiectul bisericii ortodoxe. Desigur, orice poveste nefericită de dragoste care tinde să se sfârşească în mod tragic poate fi oprită de la un astfel de deznodământ prin viaţa spirituală creştină. Înţelegerea faptului că ne aflăm pe acest pământ cu un anume scop şi întru o desăvârşire spirituală, iar alegerea sinuciderii întrerupe brutal acest demers, poate fi o frână în calea unor gânduri şi porniri sinucigaşe. Nu voi insista asupra acestui subiect pentru că alţii sunt mai în măsură să-l dezvolte şi să facă ceva în mod concret aici.

Însă materialul pe care îl voi dezvolta mai jos cuprinde oarecum şi acest aspect, pornind de la înţelegerea piramidei nevoilor bazale. În aceeaşi măsură în care suntem spirit, suntem şi trup. Iar un organism sănătos are o forţă interioară ce reprimă porniri care tind să anuleze instinctul primar de supravieţuire. Vorbim despre o interrelaţionare care se face pe ambele sensuri. Ca atare se poate vorbi de nevoia unei atenţii asupra necesităţilor fiziologice curente şi bazale. Hrana şi calitatea ei sunt piese fundamentale ale unei stări de sănătate fizică şi mintală.

Pentru adulţi depresia este mai uşor de înţeles, deoarece aici fenomenele depresive apar ca urmare a nesiguranţei zilei de mâine. Această presiune teribilă care la noi a fost accentuată de criza economică şi politică ce pare fără sfârşit, nu poate fi rezolvată de corpul medical. Dar dacă corpul medical nu poate promova legi prin care un stat să fie corect administrat, iar valorile recunoscute, ar putea să propună cel puţin o alimentaţie care poate fi un prim scut în faţa unor astfel de situaţii. Adică să nu permită instalarea cu uşurinţă a stărilor depresive, care au şi o certă componenţă fiziologică.

M-am gândit astfel că pentru cititori un dialog cu un specialist de talie internaţională în materie de biochimie ar fi mai mult decât util.

- Stimate Domnule Prof. Brăgarea, cititorii avizaţi ştiu că depresiile au cauze multiple: psihologice, biologice, genetice, de mediu. În afară de stările depresive reacţionale cu fond psihologic, au mai fost identificate şi altele. Haideţi să încercăm să le trecem în revista împreună.

- Munca unui biochimist obligă la documentare majoră asupra modului în care substanţele chimice pot acţiona şi interfera cu organismul uman. Aceasta este, sau ar trebui să fie, finalitatea meseriei noastre, starea de bine şi sănătate. Oamenii au căutat dintotdeauna să obţină remedii care să le diminueze durerea fizică, dar şi pe cea psihică. De altminteri începuturile farmaciei sunt legate de morfină şi aspirină. Documentarea mea pe aceasta temă pune în evidenţă existenţa unei palete de manifestări depresive. Spre exemplu, depresiile majore – care apar odată sau de mai multe ori în viaţă. Ele pot fi psihotice, dacă sunt însoţite de psihoze (halucinaţii şi manii); acestea au lungă durată. Depresii post-partum – generate de modificările fizice şi/sau hormonale, sporul de responsabilitate etc., care survin după naştere. Depresii sezoniere – de iarnă, expunere excesivă la întuneric. Deficienţe bipolare maniaco-depresive – modificări ciclice de dispoziţie.

- Mulţi dintre pacienţii cu acest tip de probleme au sesizat şi conştientizat că stările depresive generate de anumite situaţii de viaţă, în mod evident nu pot fi tratate cu antidepresive. Starea sau intensitatea cu care ele sunt receptate, şi mai ales judecate, poate fi însă modificată prin utilizarea unor substanţe chimice. Dar tratamentele cu antidepresive au efecte secundare nedorite, ceea ce a determinat necesitatea de a găsi procedee alternative de tratament.

- Aşa este, şi e firesc să încercăm să găsim remedii cât mai aproape de natură. Spre exemplu literatura de specialitate pune în evidenţă că depresiile perinatale au o incidenţă crescută şi sunt legate de deficite în acizi graşi polinesaturaţi. Acest tip de deficienţe nutriţionale contribuie la instalarea simptomelor depresive şi în alcoolism, scleroză multiplă sau boli coronariene. Poate fi combătut prin consumul de produse ce conţin din abundenţă aceste substanţe, ex: seminţe şi ulei de cânepă, măsline, nuci, in.

Fitoterapia cu produse pe bază de sunătoare (hipericina), deşi contestată de unii, este oportună în depresii blânde / moderate prin inhibiţia monoamino oxidazei şi stimularea neurotransmiţătorilor.    

Legătura dintre depresii şi nutriţie a fost observată simptomatic. Instalarea depresiilor este însoţită de modificarea apetitului şi de nevoia crescută de dulciuri concentrate. Examinarea regimurilor alimentare pentru suferinzii de depresie a demonstrat insuficienţa unor vitamine, minerale, aminoacizi şi acizi graşi omega-3. Pasul următor a fost făcut prin modificări de regim alimentar şi introducerea tratamentelor cu suplimente nutriţionale.