Declinul marilor universitati private

Marile universitati din SUA inregistreaza, de la o coasta la alta, pierderi nemaivazute pana acum, cele mai afectate fiind universitati celebre precum cele care compun Ivy League. Nici renumitele universitati din Marea Britanie nu o duc mai bine, scrie ziarul german Frankfurter Rundschau. Universitatea Harvard, cea mai bogata dintre toate, cu un fond de dotare in valoare de 37 de miliarde de dolari, este si cea mai afectata, presedinta acesteia, Drew Gilpin Faust, recunoscand intr-un mail trimis, in noiembrie, studentilor si angajatilor existenta „unor pierderi nemaivazute pana acum”. In cazul in care ratingul emis de agentia Moody se va adeveri, Harvard urmeaza sa piarda, pana la sfarsitul anului, 11 miliarde de dolari din capitalul sau aflat in fonduri de investitii. Pierderile nu cruta nici celelalte universitati private, Dartmouth College pierzand 220 de milioane de dolari, in timp ce Stanford a anuntat un plan de economii in valoare de 45 de milioane de dolari. Ziarul Chronicle of Higher Education anunta si el, saptamana trecuta, intentia a cinci universitati de a inainta plangeri la adresa managerilor fondurilor lor. Vremurile cand universitati de elita precum Harvard, Princeton sau Yale erau laudate pentru strategiile lor solide de investitii au devenit, astfel, revolute. Criza va atinge insa si universitati sau colegii de stat, la care sunt inscrisi trei sferturi din studentii americani. Astfel, universitatea din Virginia a pierdut, in ultimele patru luni, 900 de milioane de dolari, adica 20% din capitalul sau investit. In acelasi timp, au fost reduse subventiile acordate universitatilor de catre statele federale, din cauza scaderii incasarilor in materie de taxe si impozite. Reactia imediata a fost, desigur, cresterea taxelor de studiu. Conform unui sondaj realizat de serviciul Internet de asistenta pentru gasirea unor burse pentru studentii MeritAid, 57% din familiile americane cauta, acum, un colegiu mai ieftin pentru copiii lor, in timp ce 16% au renuntat deja la gandul trimiterii copiilor la un colegiu. La toate acestea, se adauga dificultatea de a mai obtine credite de studii de la jumatatea anului incoace, dat fiind ca multe din bancile americane refuza sa acorde asa ceva pentru colegii mai ieftine si fara nume sonore, creditul fiind, de altfel, singura modalitate pentru a putea studia, pe langa banii economisiti de parinti. Pentru majoritatea studentilor, subventia pentru educatie in valoare de 4.000 de dolari, promisa de Barack Obama, ar putea sa vina prea tarziu. Criza financiara afecteaza la fel de puternic si marile universitati din Marea Britanie, de la mijlocul lui octombrie incoace, cand mai multe banci islandeze au fost nationalizate in urma falimentului. Unui numar de 12 universitati britanice le lipseste o suma in valoare de 77 de milioane de lire sterline. Potrivit datelor provenite de la HEFC (Consiliul pentru Promovarea Educatiei Superioare), doar Oxford si Cambridge au pierdut 30, respectiv 11 milioane de lire sterline. Ministrul pentru universitati, John Denham, a apelat la studenti, parteneri de afaceri si donatori, la postul BBC, cerandu-le sa trateze universitatile cu acelasi grad de incredere ca pana acum. Sistemul de invatamant superior din Marea Britanie, privatizat la maxim, ar putea sa intre si mai tare in criza. Marile case de pensii ale universitatilor sunt societati de administrare de fonduri care au facut speculatii pe piata internationala de actiuni. A doua casa de pensii ca marime a tarii (Universities Superannuation Scheme) a investit trei sferturi din capital in fonduri equity, cu risc ridicat. Michael Bourn, care a elaborat un raport de pensii pentru directorii financiari ai universitatilor, aprecia ca, prin aceste fonduri, USS a pierdut in ultima jumatate a anului opt miliarde de lire sterline. Universitatile nu mai au acum de ales decat intre a reduce pensiile angajatilor sau a mari cotizatiile, ori ambele. In timp ce Oxford, si nu numai, face presiuni asupra guvernului pentru a ridica limita superioara legala a taxelor, acum in valoare de 3000 de lire sterline, deja se profileaza la orizont o noua gaura financiara. Turbulentele de pe piata au cauzat oscilatii ale valutelor in tarile din Extremul Orient, ceea ce a facut ca studiul la universitatile britanice sa fie mai scump decat la cele australiene sau americane. Aceasta face ca multi studenti din afara, care contribuiau la bugetul anual cu 1,6 miliarde de lire sterline, sa nu mai vina. Deja de pe acum, un numar de 150.000 de studenti asteapta de luni de zile sosirea subventiei de studiu, fiind vorba aici de doar 40 Euro pe saptamana, o suma mica, ce-i drept, dar, asa cum spunea o studenta, vitala pentru existenta, atata vreme cat ea reprezinta jumatate din venitul saptamanal al studentului britanic, care trebuie sa aleaga, in lipsa ei, intre incalzire si mancare. Pentru ameliorarea imaginii, nu mai ajung insa interventii cosmetice. In conditiile crizei financiare mondiale, in Europa se fac auzite din ce in ce mai multe voci care cer o mai buna finantare a educatiei din partea statului, in Italia, Irlanda, Spania, Grecia, Franta sau Romania inregistrandu-se proteste contra reducerii finantarilor din domeniul educatiei. In Germania, circa 125.000 de elevi si studenti au protestat, in noiembrie, contra salilor de clasa si auditoriilor arhipline, intrebandu-se de ce bancile falimentare sunt sprijinite, iar sistemul de educatie, nu. AGERPRES