Debarcaderul miliardarilor

Circa 11 miliarde de lei din puhoiul de bani publici alocati de guvernul Nastase pentru lucrarile hidrotehnice s-au scurs in lucrari invizibile. Unii din primarii localitatilor maramuresene beneficiare a injectiei de miliarde sustin ca nu s-au executat nici un fel de lucrari. Si totusi, banii s-au platit pe inexistentele diguri si regularizari de rauri. In cinci zile dupa inundatiile din martie 2001, timp record pentru reactia guvernului Nastase, s-a aprobat alocarea fondurilor financiare pentru inlaturarea efectelor calamitatilor din judetele Maramures, Alba, Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Hunedoara si Satu Mare. In Maramures, acest act normativ a fost sinonim cu finantarea a 9 proiecte de amenajari si consolidari de maluri. Conform documentelor emise de catre Directia Apelor Somes Tisa (DAST), proiectele s-au finalizat, dar autoritatile din zonele calamitate sustin ca nu s-a lucrat mai nimic! In schimb, de platit, s-a platit. “Scorul”: 11 miliarde de lei. “Sclava” Iza(ura) In 2001, printre obiectivele de investitii promovate prin HG 292 era cuprinsa si regularizarea raului Iza in localitatile Bogdan Voda, Rozavlea, Oncesti, Nanesti, Sighetu Marmatiei. Lucrarea a fost executata de SOCOT SA Targu Mures. Conform documentelor DAST, lucrarile au fost finalizate, receptionate si, normal, platite. Din pusculita Statului s-au scos 8 miliarde de lei intru blagoslovirea “nasului mare”, rol interpretat de SOCOT, care a cinstit masa cu refaceri si consolidari de diguri si reprofilari de albii pe malul drept al Izei, de-a lungul tuturor localitatilor mentionate in proiect (Sighetu Marmatiei, Rozavlea, Barsana, in Nanesti-Oncesti, Bogdan Voda). DAST sustine ca “nu au fost sesizate nereguli”, adica totul a fost conform planului. Numai ca daca ai curiozitatea sa verifici la fata locului lucrarile, te intrebi: conform carui plan? Mihai Negrea, primarul din Oncesti, localitate in care, cel putin in scripte, s-au executat lucrari, a declarat ca nu stie sa se fi executat in zona vreun proiect hidrotehnic in ultimii 8-9 ani: “este un dig, de vreo 4 km, dar e mai vechi... Prin ’90 si ceva, cred ca inainte de ’96, au lucrat, in rest, nu stiu sa se fi facut ceva. Acum, in vara, eu am amenajat din banii Consiliului Local vreo 300 de metri de dig, pentru ca erau afectate acolo vreo 70 de familii.” Ioan Deac, primarul din Bogdan Voda, ar putea fi fericit. In comuna s-a lucrat, dar... “sunt probleme cu casele. Eu am tot facut memorii, dar n-au facut nimic. Au spus ca or face, dar au fost povesti.” Miliarde pe Somes Alt proiect invizibil promovat in 2001 a fost regularizarea raului Somes in localitatile Ulmeni, Lucacesti, Danesti. Lucrarile au fost atribuite prin incredintare directa firmei SC Hidroconstructia SA. In documentele DAST, lucrarea e receptionata si are ca scop “punerea in siguranta a localitatilor”. Pentru aceasta realizare s-au plusat societatii 1,9 miliarde de lei. Banii ar fi trebuit sa se vada in consolidarea de maluri pe distanta de 270 metri in zona localitatilor Lucacesti si Danesti. Numai ca, desi platita din belsug (amenajarea unui metru de mal costa peste 7 milioane de lei), lucrarea e greu de observat chiar si pentru autoritatile locale. Maria Mogos, secretarul Primariei Miresu Mare, a declarat ca: “daca erau ploi, era... potop! Spre Danesti si Lucacesti nu s-a lucrat deloc. Cu Somesul s-a facut o consolidare de mal in 2003 sau 2004, dar o portiune mica. Aici, la Mires, inunda mereu. Apa a taiat foarte mult din pamanturile oamenilor.” Conform DAST, in Ulmeni nu s-a pus nici macar o piatra prin acest proiect, desi localitatea e cuprinsa in obiectivul de investitii! Iar cazul nu e singular. In aceeasi situatie se afla si comuna Remetea Chioarului. In 2001, guvernul a aprobat proiectul “Regularizarea raului Lapus la Remetea Chioarului-Lapusel”. Lucrarea a avut antreprenor pe Hidroconstructia si subantreprenor pe SGA Maramures. Receptionata, regularizarea a costat Statul 2,9 miliarde de lei. Logic ar fi fost sa nu mai existe probleme. Dar Ioan Buzdugan, primarul din Remetea Chioarului, a aflat ca malurile din perimetrul comunei vor fi cuprinse intr-un alt proiect de investitii. De ce? Pentru ca in zona nu s-a amenajat nici un centimetru de mal. “Prin Hotarare de Guvern s-au alocat vreo 3,2 miliarde de lei pentru regularizarea Lapusului la Remetea si Lapusel. Mie mi-au cerut doar autorizatie de constructie si atat. Mi s-a spus ca banii se desfasoara prin DAST. Ultimul raspuns de la DAST a fost ca regularizarea s-a executat la Sacalaseni-Coltau. S-a uzitat de sintagma ca lucrarea trebuie executata la Remetea si..., si nu intre Remetea si... Am avut discutii pe aceasta tema. Era tocmai perioada in care s-a rupt si podul. Atunci a fost ministrul Lucrarilor Publice care a spus ca toata zona sa fie regularizata, ca podul nou sa nu mai fie afectat de calamitati. Dar n-au facut absolut nimic. Noi am pus niste deseuri in zona in care malurile erau complet erodate. Acum avem probleme si in zona fostul IAS, unde vreo 15 proprietari au ramas fara teren. Cand am vrut sa punem niste pietre mari unde se rupe albia, am fost mustrati ca nu cerem aprobarea DAST. Sa stiti ca si pentru mine acel proiect a fost un semn de intrebare”, a declarat primarul din Remetea Chioarului. Intr-o adresa remisa de DAST, proiectul consta in “consolidare mal din arocamente 0,405 m si traverse de colmatare-0,035 m”, fara a se specifica unde s-au executat aceste lucrari. Reprezentantii DAST nu vad nici o problema in faptul ca nu s-au executat lucrari in toate localitatile prinse in proiect si... asteapta alti bani. Iuliu Szekely, director al Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures, a declarat ca proiectul nu se referea la lucrari in Remetea Chioarului, acestea urmand sa fie executate printr-o alta finantare: „exista o documentatie pe tot Lapusul, de la Baiut la confluenta cu Somes, si acolo exista lucrari si la Remetea Chioarului. Dar la Remetea se va face printr-un alt obiectiv.” Promisiunea (“se va face” cand vor fi bani) nu-i consoleaza nici pe primarii localitatilor aflate in pericol de inundatii, desi s-au executat sau trebuiau executate lucrari hidrotehnice, si nici pe contribuabili. Pana acum, s-au cheltuit sute de miliarde pentru amenajari de maluri, dar numai pagubele produse de inundatiile din acest an au ajuns la 560 de miliarde de lei. Cu aceste „performante”, de ce mai platim aproximativ 7 milioane de lei pentru amenajarea fiecarui metru de mal? Abuz in serviciu SC Hidroconstructia SA Bucuresti se numara printre “antreprenorii de top” din Maramures. Firma care il are in Consiliul de Administratie si pe Stere Farmache (presedintele Bursei de Valori Bucuresti) a primit toate contractele de executie din Maramures fara licitatie, prin “negociere directa”. Costica Sofronie (in fotografie), directorul Administratiei Nationale Apele Romane din acea perioada, in prezent sef Serviciu Dezvoltare-Investitii in cadrul DAST, a sustinut nu a avut nici o legatura cu atribuirea contractelor de executie. Numai ca la acea vreme, presa a relatat faptul ca Sofronie facea parte si din Consiliul de Administratie al SC Hidroconstructia SA, desi era director general la Apele Romane. Suna sau nu a incompatibilitate si abuz in serviciu? Ioana LUCACEL