De tot plansul...

Cu el in brate a fost pe la toti medicii unde-a indemnat-o invatatorul sa mearga. „Nu se poate, lele Nastasie, sa lasi copilul asa! Nu-i bun de nimic... Toata ziua boceste ca o baba.” La inceput, a crezut ca s-a speriat de ceva si l-a descantat. I-a platit si slujbe la manastire, dar tot degeaba, pruncul plangea si-n somn, iar ziua tresarea la orice zgomot si il apuca tremuratul. Medicii, de la cel din sat si pana la cei din spitalul acela groaznic din centru orasului, i-au prescris doar vitamine si i-au luat toti sacosele cu oua si cas ce le ducea cu ea la orice consult: „Nu-ti face probleme matusa, ii trece... asa is copiii din ziua de azi... se uita prea mult la televizor”. Ajunsese la capatul puterilor, iar cand era singura plangea mai ceva decat pruncul. Toti o incurajau, numai moasa satului trecea pe langa ea ca pe langa un mort, fara sa-i zica nici un cuvant. Intr-o zi o opri: „Ajuta-ma, Marisca! M-oi prapadi si eu si-a ramane pruncu’ pe drumuri...” Moasa se uita in pamant: „N-ar trebui sa-ti spun. Sunt multe necazuri, da’ si multe leacuri. Copiii care plang mult cobesc a moarte pentru ei sau pentru unul din parintii lor. Cand plange un copil mic in somn, se crede ca i se arata in vis Maica Domnului si-i spune ca-i moare mama. Da’ nu trebe sa te sperii, ca nu totdeauna ii rau plansu’: Copilul care plange in timp ce-l boteaza va trai mult. Sa nu legeni pe brate copilul, cind plange la botez, ca-i vor cadea dintii. Copiii nebotezati care pling mult cer, prin plansul lor, botezul. Daca la botez, curge vreuna din lumanari, copilul toata viata lui va plange. Daca lumanarile nunilor curg in timpul cununiei, atunci mirii vor plange toata viata lor. Stiu si cum sa te feresti: Sa nu dai foc din casa, cand ai copil mic, ca plange copilul. Daca insa e neaparat nevoie, rupe o zdreanta de la cel care cere si arunc-o pe foc, sau arunca indarat peste prag un carbune. Sa nu iesi din casa cuiva cu tigara aprinsa, caci plang copiii aceluia. Daca se scalda copilul dupa apusul soarelui, capata plansori si nu poate dormi. Cine plange in ajunul Craciunului sau al Bobotezei va plange tot anul. Stii ca, Margelele sunt asemanate cu lacrimile... De aceea se zice, la noi, ca flacaul care-si pune margele la gat va plange cand va fi mare sau cand va fi beat. Da’ iar iti spun: plansu’ nu-i rau. Este o vreme cand trebe sa plangi. Stii si tu, ca doara ai fost mireasa si mireasa trebuie neaparat sa planga in ziua nuntii, mai ales cand o piaptana. Daca, din intimplare, nu-i vin lacrimi, atunci vine o baba sau o nevasta (asa cum o venit matusa ta, Lenuta) cu o ceapa zdrobita si i-o da pe la ochi, ca sa mai planga putin, sa nu stea cu ochii uscati. Cu cat mireasa va varsa mai multe lacrimi, cu atat vacile vor da mai mult lapte. Apoi de copil, nu te mai nacaji... ca-i tat sperie betivu’ ala de portar de la scoala cu Muma Padurii…” Emanuel LUCA