De ce nu-mi mai place Spartacus…

Recent, am avut ocazia sa revad Spartacus. Desi l-am vizionat pana la sfarsit, nu mi-a mai facut deloc aceeasi impresie ca in copilarie, cand imi amintesc ca, in loc de cowboy, am vrut sa fiu Spartacus luni bune dupa ce am vazut filmul. La vremea lor, atat Spartacus, cat si Quo Vadis sau Cidul au fost productii cinematografice cu bugete enorme, cu audiente de ordinul milioanelor si incasari pe masura. Acum, desi calitatea filmelor e foarte buna inca, spectatorul modern le poate gasi de multe ori prea lente, previzibile sau chiar lipsite de anvergura (desi, de exemplu, la Spartacus au lucrat in jur de 10.500 de persoane). Ce anume s-a schimbat in industria filmului atat de mult, incat superproductiile de acum 30-40 de ani sau chiar din urma cu doar ceva mai mult de 10 ani (aici ma refer la Braveheart) sa para lipsite de autenticitate? Raspunsul este CGI (Computer - generated imagery) sau imaginile generate pe calculator. Desi povestile din productiile epice mentionate mai sus sunt si vor fi in continuare extraordinare, realizarea lor pare acum arhaica pentru asteptarile spectatorului modern. Si pe buna dreptate. Batalia de la Minas Tirith din „Lord of the Rings” sau cea de la Termopile din „300” fac sa paleasca scenele din confruntarea de la Brundisium din „Spartacus”, desi acolo s-au folosit peste 4.500 de figuranti. Sau chiar batalia de la Stirling a lui Mel Gibson din „Braveheart”, in care au fost implicati in jur de 1.500 de oameni. In „Lord of the Rings”, doar 200-300 de cai au existat in realitate. Dar Peter Jackson a reusit sa ne faca sa credem ca armata din Rohan avea 6.000 de calareti, inmultind numarul real de calareti prezenti la filmari, folosind CGI. CGI este aplicatia 3D a graficii pe calculator pentru crearea de efecte speciale in filme, programe de televiziune, reclame sau simulari pentru diferite aplicatii, cum ar fi simularile pentru programele de pregatire a pilotilor, soferilor, astronautilor si asa mai departe. Aplicatiile sunt folosite pentru crearea efectelor speciale, pentru ca programele pe calculator sunt mai usor de controlat decat utilizarea de miniaturi (principalul gen de efecte speciale in prima serie a Star Wars) sau machete (pentru bataliile din Braveheart fiind construite machete ale cailor, care sugerau atacurile cavaleriei engleze impotriva scotienilor lui William Wallace). De asemenea, CGI permite ca un singur programator sa creeze minute intregi de film, evitandu-se astfel costurile mari ale actorilor, recuzitei sau chiar a locatiei de filmare. In prezent, aproximativ jumatate din filmele mari produse la Hollywood folosesc CGI, iar bugetul mediu alocat CGI pentru un singur film a crescut in ultimii 10 ani de la 5 milioane la peste 40 de milioane de dolari. Multi regizori sunt constienti ca mare parte din spectatorii filmelor lor considera CGI ca fiind la fel de important ca actorii de calibru. Filme de genul „300”, „The Day After Tomorrow”, „Final Fantasy” au fost vizionate aproape exclusiv pentru efectele speciale incorporate. In prezent, toate productiile din top 20 (din punct de vedere al incasarilor din toate timpurile) sunt filme care includ o multime de efecte speciale create pe calculator. In ultimii ani, s-a creat pana si un premiu Oscar pentru programatorii care se afla in spatele efectelor speciale, recunoscandu-se astfel aportul acestora la dezvoltarea industriei filmului. George GINGUTA