De ce deţinem recordul mondial de mame minore?

Lipsa educaţiei, sărăcia, lipsa asistenţei sanitare, abuzuri de tot felul, lipsa principiilor creştine. Fiecare poveste despre o fetiţă însărcinată sau care a născut confirmă faptul că România are o problemă nerezolvată care a luat proporţii.

România nu este singura ţară de pe glob care se confruntă cu creşterea numărului de fete care rămân însărcinate înainte de majorat. Dar e ţara care deţine un record ruşinos în acest domeniu. Motivul? Societatea civilă nu conştientizează cauzele care stau la baza acestui fenomen şi nu luptă împotriva lor. De câte ori auzim despre o fetiţă de 11-12-13 ani care a devenit mamă ne mulţumim să arătăm cu degetul sau să ne mirăm şi să mergem mai departe. Până când nu vom schimba atitudinea şi nu vom înlocui indolenţa şi nepăsarea cu implicare, lucrurile vor fi la fel. Mâine va fi la fel: un alt copil va doborî recordul şi va naşte la o vârstă mai fragedă. Care sunt motivele care stau la baza acestui fenomen?

1.      Familia. Când o fetiţă devine mamă, ceva nu funcţionează în casa în care a crescut şi în care ar trebui să fie ocrotită. Părinţii sunt neatenţi, ocupaţi, stresaţi, nepăsători, nu discută deschis cu copilul, nu-i asigură un mediu normal în care acesta să crească şi nu-i asigură educaţia necesară. Preluând nişte modele eronate, sau nediscutând problemele spirituale şi sexuale cu părinţii, apar lacune şi tânăra urmează modele din jur, mai numeroase, dar negative.

2.      Sărăcia şi ignoranţa Tinerele care ajung să poarte o sarcină la vârste fragede provin în general din familii dezorganizate, care trăiesc mai ales în mediul rural. Psihologii spun că aceste sarcini apar pe fondul ignoranţei. Acest lucru, coroborat cu lipsa educaţiei sexuale, duce la o sarcină nedorită.

3.      Lipsa unui program naţional de educaţie sexuală. Educaţia în şcoli e deficitară. Demolat prin implozie necontrolată prin nesfârşite reforme, sistemul de învăţământ a devenit poligonul de teste în care copiii sunt răsuciţi până îi ia ameţeala, ca într-un joc. Şcoala din România nu reuşeşte să-i pregătească pe elevi pentru viaţa adevărată atunci când aceştia au nevoie, iar educaţia sexuală predată sporadic în şcoli nu este eficientă. Viitoarele mame nu sunt pregătite în şcoală nici din punct de vedere sanitar, nici social, pentru postura pe care o vor îndeplini mai târziu, la maturitate. În perioada comunismului de exemplu, politica de creştere a natalităţii cu orice scop a avut şi părţi bune, cum ar fi orele de educaţie sanitară pentru tinere. Elevele de astăzi sunt viitoarele mame de mâine.

4.      Promovarea sexului ca mod de reuşită în viaţă. De la mass-media, la personaje mondene, toată lumea promovează sexul ca o reţetă sigură de succes în viaţă. Tinerii sunt uşor de influenţat şi ajung să creadă că e mai bine să faci sex pentru bani ca să răzbeşti în viaţă, decât să te ţii de şcoală. Din păcate, modelul piţipoancei de tip Moni Gabor are succes din ce în ce mai mare, pe fondul lipsei de educaţie. De aici apare şi presiunea anturajului de a face sex de timpuriu, din curiozitate, numai pentru a fi în “rând cu lumea”. Vârsta la care tinerii îşi încep viaţa sexuală a scăzut dramatic.

5.      Îndepărtarea de educaţia creştină. Foarte puţini tineri deprind în familie sau în societate principii creştine şi educaţie religioasă. Puţini au un duhovnic, puţini merg la biserică, deşi acest lucru este esenţial pentru formarea lor ca oameni şi pentru îndrumarea lor spirituală într-o perioadă plină de zbuciumări şi de întrebări.