Dacian Cioloş şi Mişcarea lui au venit să „întrebe Maramureşul”!

Dezbaterea a fost realizată de Dacian Cioloş, fostul prim-ministru, preşedinte fondator al Mişcării România Împreună; Dragoş Pîslaru, membru fondator al Mișcării România Împreună și al Platformei România 100 şi Ra­mona Strugariu, moderator al comu­ni­tăţii tematice diaspora.

Sala de conferinţe a hotelului băimă­rean a fost luată cu asalt de către membrii comunităţii locale RO100 Baia Mare. La intrarea în sală s-a format coadă pentru a putea intra. A existat o procedură pe care nu am mai văzut-o la alte partide, chiar şi cele nou înfiinţate sau în curs de înfiinţare. Două doamne, cu un fel de registru în mână, chestionau pe fiecare doritor de nume şi de alte date, dacă era nevoie. Apoi, urma operaţiunea de căutare prin multele file, iar după ce era găsit împricinatul urma semnătura ce te valida. Primeai accesul în sală! Târziu am sesizat că una dintre doamne era însărcinată, o sarcină destul de avansată şi se chinuia cu poporul venit la dezbateri. Cu siguranţă pruncul va fi un politician!
O altă ciudăţenie: la intrarea în hotel erau doi tineri care te îndrumau spre partea dreaptă ce te urca la etajul întâi, la sala de conferinţe, dar după ce treceai prin mai multe încăperi. Până acum, la câte întâlniri au fost organizate, din ştiinţa noastră, se intra prin restaurant şi pe scara cu balustradă de inox. Poate această intrare a fost pregătită pentru Dacian Cioloş, deoarece el pe acolo a venit, atunci când a venit. Deh! Şefu’…
În aşteptarea lui Cioloş şi a celor care întârziaseră, Dragoş Pîslaru, îmbrăcat cu un tricou de turneu s-a întreţinut cu soţia şi cei doi copii, doi puşti simpatici foc!
A venit şi Cioloş pe scara „interzisă”, iar cei din comunitatea locală s-au înşirat pe un rând, ca un fel de comitet de primire. Fostul prim-ministru a şi remarcat că sunt într-o poziţie regu­lamentară. Dezbaterile au fost începute de Florin Barbur, un fel de coordonator al Comunităţii Locale RO100 Baia Mare.
De altfel, a devenit obsedantă formularea „comunitate”. Vorbitorii au abuzat de termen până am avut impresia că se vorbeşte de un fel de secte. Desigur, este o exagerare, dar credem că ideea de comunitate trebuie să cuprindă ora­şul, judeţul, comuna, satul… nu comunitatea noastră şi comunitatea lor!
Primul care a vorbit a fost Dragoş Pîs­laru. Acesta a deschis subiectul comu­nităţii şi a nevoii de a face ceva pentru comunitate în aşa fel încât lucrurile să se mişte în direcţia bună.
Pîslaru a vorbit şi despre comunităţile defavorizate, de grupurile care stau la margini de localităţi. A amintit de Pirita băimăreană şi de un raport asupra im­pactului acesteia în Baia Mare, în perioada în care a fost ministru al Muncii în guvernul Cioloş. Acel raport scotea în evidenţă că circa 70% dintre băimăreni nu ar fi deranjaţi dacă comunităţile de romi de pe Pirită ar fi relocate la circa 60 de kilometri de Baia Mare.

Fostul ministru a spus că a fost cu­tremurat de această atitudine a celor din municipiu. A pledat pentru înţelegerea celor care sunt în situaţie de risc, de sărăcie.

Ramona Strugariu a vorbit despre brandul Maramureş şi despre faptul că mulţi din voluntarii cu care a lucrat în Europa au venit să viziteze Maramureşul, iar la întoarcere i-au spus că este cel mai frumos loc din lume. Moderatorul comu­nităţii diaspora a vorbit despre tinerii ce lucrează în Europa şi despre nevoia de a face lucrurile să meargă pentru ca aceştia să revină în ţară.
Cel mai aşteptat discurs a fost al lui Dacian Cioloş. Oarecum surprinzător, fostul prim-ministru a vorbit doar despre Maramureş, Baia Mare şi despre imensa bogăţie pe care o avem aici. Cioloş a spus că nordul nostru are ceea ce multe alte regiuni, mult mai celebre în Europa, nu îl au, respectiv brandul. Cioloş a spus că Maramureşul este cunoscut în toată lumea, nu pentru românii care lucrează acolo ci pentru frumuseţile pe care le are, pentru tradiţiile care încă există.
El a povestit că a cumpărat un teren dorind să îşi construiască o casă, dar văzând în Maramureşul istoric câte case de lemn sunt abandonate, a renunţat la a ridica o casă şi a cumpărat una de lemn de la noi, cu anexele avute, le-a demontat şi le-a reclădit pe terenul avut. Este mândru de achiziţia pe care a făcut-o cu mai mulţi ani în urmă şi a spus că este păcat că aceste case de lemn, tradiţiile maramureşene, se pierd. A vorbit şi despre un francez care a dezvoltat o afacere prosperă aici, în nord. Acesta cumpăra case vechi cu 1000-2000 de euro, case din lemn foarte bun, uscat perfect în aşa fel încât nu era supus distrugerilor. Ducea aceste case dincolo şi realiza cabane pe care le vindea cu 150-200 de mii de euro.
Dacian Cioloş a spus că ar trebui să fim mai atenţi la bogăţiile pe care le avem, iar comunităţile să facă în aşa fel încât românii să revină acasă şi să ridice comunitatea, oraşul, judeţul, România.
A fost o dezbatere interesantă, iar mişcarea lui Dacian Cioloş arată că are potenţial şi va fi un competitor puternic pe piaţa electorală. Printre cei veniţi să îi asculte, am remarcat medici cunos­cuţi, fostul prefect, Sebastian Lupuţ, directori de instituţii, arhitecţi.