Cuza, omul din Cremene

Dupa 22 de ani petrecuti in pantecul pamantului, un fost miner din Cavnic, bolnav de silicoza, s-a retras impreuna cu cei opt copii ai sai „in salbaticie”. Unul dintre copii continua „traditia” si traieste in Cremene, departe de civilizatie. Istoria familiei Iancu este colorata de decizia batranului miner de a-si boteza copiii cu numele unor personalitati istorice. Ioan Cuza e frate cu Avram Iancu, Nicolae Ceausescu si Gheorghe Doja. Delirez? Bine, voi ati vrut-o! Gheorghe Doja e tatal lui Adrian Nastase. Ceee? Sa ma duc „la nebuni”? Sa-mi iau un Distonocalm? Ma acuzati ca am schimbat istoria? Un moment, sa ne linistim. Respiram adanc.... Asaaa, acum sa detensionam situatia si sa elucidam misterul: toti cei pomeniti locuiesc in Cavnic, un mic orasel mineresc din Maramures. Familia-unicat se numeste Iancu si si-a crescut cei opt copii in creierul muntelui, la Cremene, departe de rautatile oamenilor. Unul dintre ei, Ioan Cuza, s-a atasat atat de mult de locurile unde a copilarit, incat traieste si acum “in salbaticie”. E drept, o salbaticie „atenuata” de telefon mobil, televizor, antena parabolica etc. Filmul realitatii Din cand in cand, pe strazile Cavnicului rasuna un tropot salbatic, insa localnicii nici macar nu intorc capul. Sunt obisnuiti. In schimb, vizitatorii raman cu ochii pironiti la barbatii care calaresc doi cai albi. Se filmeaza? Nu. Sau daca se filmeaza, atunci se filmeaza realitatea. Calaretii sunt Ioan Cuza Iancu (47 ani) si nepotul sau, Gelu Ungur (20 ani). Cei doi au ales sa duca mai departe o „traditie” ale carei radacini s-au format in urma cu aproape 35 de ani. Tatal calaretilor Prin anul 1970, pentru ca in oras viata devenise prea costisitoare, Vasile Iancu, un miner care se pensionase dupa ce scormonise 22 de ani in plamanul pamantului, a decis sa se mute impreuna cu sotia si cei 8 copii in padure. Din cauza „bolii minerului” (silicoza) Vasile s-a trezit pensionar la doar 42 de ani si, dupa peste doua decenii traite in praf si intuneric, simtea nevoia sa-si umple plamanii cu aer curat. Acesta era cel de-al doilea motiv care a cantarit decisiv la decizia fostului miner. Si s-au mutat in padure. Chiar daca locuiau izolati, Vasile si-a trimis copiii sa-nvete (cavnicarii mai invarsta isi amintesc si astazi de copiii adusi calare la scoala), i-a invatat cu frica de Dumnezeu si cu munca. Minerul din Cavnic era cunoscut ca un om “dintr-o bucata”, care respecta si era respectat, dar in acelasi timp provoca si zimbete pentru ca si-a botezat copiii cu “nume istorice”: Ioan Cuza Iancu, Avram Iancu, Nicolae Ceausescu Iancu, Gheorghe Doja Iancu, Traian Iancu, Mihai Bucur Iancu. De la aceasta regula, doar fetele (Florica si Maria) au fost „crutate”. Nici astazi, Ioan Cuza Iancu nu-si explica de ce tatal sau le-a dat “nume istorice”. Poate din dragostea fostului miner pentru lectura sau incercarea de a impregna destinul pruncilor cu succesul celor carora le-a devenit tizi... Cine stie? Ultimul din „Cremene” In timp, toti copiii familiei Iancu s-au mutat pe la casele lor (care in Cavnic, Mara, Baia Sprie sau Bontaieni). Doar Ioan Cuza mai locuieste in Cremene si e convins ca doar popa il poate muta de acolo. Ioan Cuza spune ca are cele mai triste amintiri „din zilele in care ne-am condus parintii pe ultimul drum. I-am ingropat asa cum se cuvine, chiar am adus aici doi preoti.” Cavnicarii isi amintesc ca in acele momente “inclusiv caii erau imbracati in doliu”. In memoria parintilor, de sarbatori, toti membrii familiei se intalnesc in Cremene, locul in care au crescut. De noua ani, Ioan Cuza a adus-o in Cremene si pe Anamaria (sotia lui), iar impreuna cu ei locuieste si nepotul Gelu Ungur (fiul Floricai). Cu toate ca greutatile nu l-au ocolit (trei copii i-au murit la nastere), Ioan Cuza nu se plange niciodata. Are crezul sau: “cat poti munci, nu mori de foame”. Si a muncit: 12 ani la mina Cavnic, iar acum la Exploatarea Miniera Suior. Isi enumera bunastarea, cu aerul unui veritabil proprietar de ferma: “am doi cai, o vaca, un tauras, vreo sase porci, 130 de pui de gaina, rate, curci...” Totusi, traditia batranului miner Iancu a fost invinsa de „cuceririle tehnicii”, iar fiul ne explica motivul: „nu poti trai ca primitivii, asa ca mi-am luat antena parabolica si celulare (daca Doamne-fereste se intimpla ceva?). Aici doar iarna ne este mai greu pentru ca zapada ajunge si la 2 metri si e mai greu cu aprovizionarea, dar fac stoc de alimente inca din toamna. Da’ nici zapada nu ma opreste! La nevoie scot tancurile (caii, n.red.) si ma descurc.” Beciul de la gura minei La intrarea intr-o fosta galerie de mina, cavnicarul si-a amenajat o pivnita (“sa nu inghete vinul iarna”). Ioan Cuza evita sa stea in barurile din oras pentru ca “ daca stai sa petreci, lumea-i rea si comenteaza”. Tocmai de aceea, la sfarsit de saptamana (“in restul zilelor e tare mult de lucru”), Ioan Cuza isi invita prietenii la el, “la aer curat”. Spune ca are prieteni “in adevaratul sens al cuvantului, la care daca apelez si la trei noaptea vin cu masina si-mi aduc ceea ce am nevoie. Dar, imi place sa ma descurc singur, sa nu-mi fac obligatii sau sa se intample sa nu mai vina tocmai cand as avea intr-adevar nevoie de ei”. Porcii dresati si paznicul cailor Cavnicarul nu-si mai aminteste cate animale a crescut de-a lungul timpului, dar printre cele mai stranii performante ale sale se numara faptul ca a reusit sa „dreseze” o turma de porci. Ii lasa ziua sa pasca prin padure, iar seara se intorceau singuri acasa. Acum are sapte caini care ii sunt atat de dragi, incat i-a fost mila sa-i dea prietenilor. Dintre toti, cel mai mult s-a atasat de “paznicul de cai”: “imi este drag de cand l-am vazut mancand iarba, de foame. Intr-o vreme mi l-a luat cineva si a venit acasa dupa 4 luni. Era batut, da’ l-am tratat cu antibiotice si s-a vindecat.” Motociclistii slovaci Turistilor care se incumeta pe “Cremene”, Ioan Cuza le da cate un pahar de tuica (“ce dai cu mana ta aia-i pomana”). De patru ani, in fiecare vara, il viziteaza 20 de motociclisti slovaci, fascinati de zona (“sunt putin suparat pe ei pentru ca ultima data mi-au speriat caii, noroc ca i-am gasit intr-o padure, la kilometri buni de aici”). Desi iarna in Cremene frigul e „la el acasa”, Ioan Cuza spune ca nu s-a imbolnavit niciodata, ca nu a luat nici macar medicamente pentru raceala si incheie ca un maramuresean ospitalier: „data viitoare va astept cu placinte”. Pe drumul de intoarcere, printre miros de aer tare si rasina, parca adia deja abur de placinta... Finul lui Ceausescu! Fostul miner Vasile Iancu a reusit sa-l contacteze pe presedintele Nicolae Ceausescu si sa-i ceara sa-i boteze fiul, caruia i-a dat acelasi nume. Chiar daca nu a venit personal in Cavnic, fostul dictator a onorat invitatia prin emisari din Bucuresti. Adrian Nastase, fiul lui Gheorghe Doja Dintre toti fratii Iancu, doar Gheorghe Doja le-a dat copiilor nume celebre, astfel incat in Cavnic ii puteti intalni pe Diego Armando Maradona si Adrian Nastase. Insa nu i-a chemat la botez nici pe celebrul fotbalist, nici pe fostul prim ministru. Ioan Cuza, fratele lui Gheorghe Doja, ne impartaseste ca „traditia” a fost respectata: „pe fetita lui o cheama normal (Denisa Stefania), asa cum a facut si tata in cazul surorilor noastre.” Mircea CRISAN