Cursa pentru Cotroceni: Greu de ales 2.0

La 35 de ani de la Revoluție, România traversează unul dintre cele mai dificile momente politice. Scrutinul din luna mai 2025 nu este doar despre cine va deveni președinte, ci și despre viitorul democrației în țara noastră.

Românii sunt puși acum în fața unei alegeri dificile, însă, indiferent de rezultat, un lucru este cert: votul din 2025 va avea consecințe majore pentru viitorul României și va stabili traiectoria țării pentru următoarele decenii.

Un scrutin sub lupa marilor puteri

Decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale din 2024 a avut efecte pe toate planurile pentru România, de la critici din partea liderilor marilor puteri mondiale, până la instabilitate economică, proteste masive în marile orașe ale țării și, nu în ultimul rând, a atras atenția Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii asupra evoluției politice din țara noastră, cu precădere în ce privește deznodământul alegerilor prezidențiale și menținerea democrației. Cu o economie fragilă și un război la graniță, România trebuie să demonstreze că poate menține echilibrul democratic și că este capabilă să aleagă un lider puternic și competent, capabil să ghideze țara cu înțelepciune prin aceste vremuri de instabilitate.

Deznodământul acestei curse pentru fotoliul de la Cotroceni va defini nu doar direcția politică a României, ci și relațiile sale externe în următorii ani. Alegerea președintelui va fi un test major pentru democrația românească, un moment în care cetățenii își vor recăpăta sau nu încrederea în procesul electoral și în clasa politică din România.

Tensiunile interne, dar și presiunile externe vor influența cu siguranță campania electorală, iar fiecare mișcare a candidaților va fi atent analizată atât de către cetățenii români, care au demonstrat că vor o schimbare majoră pe scena politică, cât și la nivel internațional, de către marile puteri ale lumii.

O campanie atipică, cu favoriți surpriză

Cu alegerile prezidențiale la orizont și campania electorală care va debuta peste două săptămâni, mai exact în 4 aprilie, cei care vizează funcția supremă în stat au început, încă de la sfârșitul anului 2024, bătălia pentru încrederea cetățenilor.

Această campanie electorală va fi cu siguranță una extrem de disputată, intensă, având în vedere că și de data aceasta, la fel ca în 2024, candidații susținuți de partidele tradiționale nu sunt în pole position, iar favoriții sunt mai degrabă figuri independente și suveraniste, conform sondajelor din ultimele săptămâni. Acest lucru reflectă un fenomen mai larg, anume dezamăgirea profundă a electoratului față de clasa politică și dorința de schimbare.

Cum va arăta buletinul de vot din 4 mai?

Astăzi avem lista definitivă a candidaților care se vor lupta pentru fotoliul de la Cotroceni și nu sunt puțini, ci „doar” opt, mulți însă fără șanse reale de câștig și pentru care simpla prezență pe buletinul de vot este deja o victorie. Negocierile viitoare privind numirea în funcții publice, vizibilitatea în spațiul public, precum și consolidarea poziției în partidul politic din care fac parte sunt motivele reale pentru care acești candidați, fără niciun fel de avantaj în competiția pentru Cotroceni, au decis să intre în bătălie.

Deși, la prima vedere, prezența unui număr mai mare de candidați pe buletinul de vot nu pare a fi o problemă, ci un semn de democrație, în realitate acest lucru influențează direct modul de desfășurare a alegerilor prezidențiale și are efecte negative, precum fragmentarea voturilor, confuzia electoralului - mulți alegând în final să nu participe la vot - și distorsionarea dezbaterilor politice, care trebuie să fie despre problemele reale ale țării, mesaje clare despre viziunea pe termen lung și proiectele de guvernare a candidatului pentru România și nu despre jocuri politice și atacuri personale.

Până la termenul limită de depunere a candidaturilor pentru cursa prezidențială, care a fost pe 15 martie, ora 24.00, am asistat la o adevărată bătălie politică, cu o serie de anunțuri, retrageri și respingeri de candidaturi, care au ținut capul de afiș al presei și al televiziunilor din întreaga țară. În ultimele zile, înainte de termenul limită, mulți politicieni și lideri de partid și-au făcut publice intențiile, iar alții au renunțat brusc, din diverse motive, lăsând loc unor noi strategii politice.

Lista candidaților pentru cea mai înaltă funcție în stat este acum destul de diferită față de scrutinul din noiembrie-decembrie 2024. Avem doar trei „supraviețuitori” ai alegerilor anulate din 2024: Elena Lasconi, candidatul susținut de USR, George Simion, președintele AUR și Cristian Terheș, din partea PNCR.

Pe buletinul de vot din 4 mai vor figura 11 candidați, fiecare cu propriile strategii și mize:

1.Nicușor Dan – primarul general al Capitalei, candidat independent și fost lider al USR. Nicușor Dan candidează mizând pe experiența sa în administrația publică și pe notorietatea ca primar al Bucureștiului.

2. Crin Antonescu - fost președinte al PNL și al Senatului, susținut de coaliția de guvernare Alianța România Înainte, formată de PSD-PNL-UDMR, după retragerea unor nume din coaliție și adoptarea deciziei de a susține un candidat comun la alegerile din acest an. Antonescu își bazează campania pe experiența sa politică și pe promovarea valorilor democratice și pro-europene.

3. Victor Ponta - fost prim-ministru al României în perioada 2012-2015 și lider al Partidului Social Democrat în perioada 2010-2015. Acesta și-a anunțat candidatura ca independent, după ce Călin Georgescu a fost descalificat din cursa pentru alegerile prezidențiale.

4. Elena Lasconi - fost jurnalist de televiziune și în prezent primar al municipiului Câmpulung Muscel din partea USR. Elena Lasconi a ajuns până în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024 și a fost susținută de Ludovic Orban – Forța Dreptei – care s-a retras din cursa pentru Cotroceni în favoarea sa. Rămâne de văzut dacă va merge până la capăt în cursa electorală sau se va retrage, asemeni lui Orban la alegerile trecute, pentru a-l susține pe Nicușor Dan. 

5. Cristian Terheș – europarlamentar și lider al Partidului Național Conservator Român (PNCR). Acesta a candidat și la scrutinul din 2024 la care a obținut doar 1,04% din voturi (95.782 de voturi), rezultat care îl încadrează în rândul candidaților fără șanse reale de câștig.

6. George Simion – liderul partidului AUR, care inițial anunțase că nu va candida și că îl va susține pe Călin Georgescu. Odată cu excluderea lui Georgescu din cursa pentru alegerile prezidențiale, suveranistul George Simion și-a depus candidatura, care a fost validată de Biroul Electoral Central, iar ulterior CCR a respins contestațiile împotriva candidaturii sale, deși este investigat penal pentru incitare la violență.

7. Lavinia Șandru - fost deputat și jurnalist, Lavinia Șandru reprezintă Partidul Umanist Social Liberal (PUSL).

8. John-Ion Banu-Muscel - om de afaceri cu dublă cetățenie româno-americană, candidează ca independent. Banu-Muscel a candidat și la alegerile prezidențiale din 2019, 2024 (ulterior s-a retras), iar acum s-a înscris pentru cursa electorală din mai 2025.

9. Anamaria Gavrilă (POT) este deputat din 2020, fiind aleasă inițial din partea AUR. După demisia din partidul lui George Simion, a fondat Partidul Oamenilor Tineri (POT), care a devenit partid parlamentar după scrutinul din 1 decembrie 2024. A anunțat că se retrage din cursa electorală pentru a-l susține pe George Simion, astfel că numele ei nu va mai apărea pe buletinul de vot. 

10. Silviu Predoiu, Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN), a fost prim-adjunct al directorului SIE între 2005 și 2018. A mai îndeplinit funcția de director interimar al SIE în perioadele 20 iulie - 4 octombrie 2006; 19 martie - 5 decembrie 2007; 8 februarie - 27 februarie 2012, 23 septembrie 2014 - 29 iunie 2015, 26 septembrie 2016 – 3 iulie 2018.

11. Daniel Funeriu –independent, fost ministru al Educației

12. Sebastian Constantin Popescu - (Partidul Noua Românie) - la alegerile din 24 noiembrie Sebastian - Constantin Popescu a obținut 14.683 voturi valabil exprimate, reprezentând 0,16% din totalul voturilor valabil exprimate. Deși BEC a înregistrat candidatura, totodată a decis să sesizeze organele de anchetă privind autenticitatea listelor de semnături de susținere a candidaturii lui Sebastian-Constantin Popescu.

Din cei 11 candidați, doar câțiva sunt considerați cu adevărat competitivi, potrivit datelor ultimului sondaj de opinie realizat de institutul AtlasIntel. Printre aceștia se numără Nicușor Dan, actualul primar al Capitalei, care ar obține 26% din voturile românilor, George Simion, liderul AUR, care a intrat în cursă după retragerea lui Călin Georgescu și care ar avea cei mai mulți dintre votanții lui Georgescu de partea sa, aproximativ 79,3% dintre aceștia, obținând astfel un scor total de 30,4%, Crin Antonescu, fost lider PNL, care revine în politică susținut de o coaliție largă de guvernare și care se clasează pe locul al treilea în topul preferințelor alegătorilor pentru președinția României, cu un scor de 17,9%, și Victor Ponta, fost lider PSD care candidează independent și care ar obține susținerea a doar 5.7% din votanții lui Călin Georgescu și un scor total în primul tur al alegerilor de 9%.

Elena Lasconi, însă, care s-a clasat pe locul al doilea în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, a pierdut încrederea românilor și a scăzut drastic în sondajele de opinie, conform cărora ar obține doar 3,9% din voturile românilor. Sondajul AtlasIntel, desfășurat în perioada 13-15 martie 2025, a fost realizat prin metoda recrutare digitală aleatorie pe un eșantion de 2,381 respondenți și are o marjă de eroare de ±2 puncte procentuale la un nivel de încredere de 95%. (sursa: hotnews.ro)

În același timp, opt candidaturi au fost respinse de Biroul Electoral Central, inclusiv cea a lui Călin Georgescu, unul dintre favoriții scrutinului anulat din 2024.

Cele 13 dosare de candidatură respinse de BEC

1.Călin Georgescu - cunoscut pentru pozițiile sale suveraniste și naționaliste, independentul Călin Georgescu a fost unul dintre candidații favoriți în cursa pentru Cotroceni, care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024. Cu toate acestea, BEC i-a respins candidatura pe 9 martie 2025, iar pe 11 martie Curtea Constituțională a României i-a respins definitiv candidatura, menținând decizia BEC de invalidare pe motivul încălcării legii finanțării campaniei electorale din 2024. Fiind unul dintre candidații favoriți și la alegerile din mai 2025, eliminarea sa a dus la o reconfigurare a competiției electorale, astfel că s-au produs o serie de modificări în tabăra suveranistă, George Simion și Anamaria Gavrilă depunându-și candidatura pentru Cotroceni.

2.Diana Șoșoacă – una din cele mai controversate figuri din politica românească, Șoșoacă este un candidat anti-sistem declarat. Acesteia i s-a interzis participarea la alegerile prezidențiale din 2024, din cauza opoziției sale față de apartenența României la Uniunea Europeană și NATO. Cu toate acestea, în ciuda interdicției anterioare, ea a depus o nouă candidatură pentru alegerile prezidențiale din 2025, care a fost respinsă de BEC.

3.Petru Mîndru – candidat independent, căreia BEC i-a respins candidatura pe motiv că dosarul a fost incomplet și trimis pe e-mail.

4.Maria Marcu – candidat independent cu dosar incomplet.

5.Ion Popa – candidat independent cu dosar incomplet.

6.Matei Vanea – candidat independent.

7.Paul Ispas – candidat independent.

8.Constantin Vieriu – candidat independent.

9.Gicu-Romeo Tiță - candidat independent

10. Remus Pricopie - candidat independent

11.Oana Crețu - (Partidul Social-Democrat Unit)

12.Constantin - Tițian Filip - candidat independent  

13. Gelu Drăgan - candidat independent. 

Cine au fost cei 14 candidați pentru prezidențialele din 24 noiembrie 2024

1.Elena-Valerica Lasconi, USR

2.George-Nicolae Simion, AUR

3.Ion-Marcel Ciolacu, PSD

4.Nicolae-Ionel Ciucă, PNL

5.Kelemen Hunor, UDMR

6.Mircea-Dan Geoană, independent

7.Ana Birchall, independentă

8.Alexandra-Beatrice Bertalan Păcuraru, Alternativa pentru Demnitate Națională

9.Sebastian-Constantin Popescu, Partidul Noua Românie

10.Ludovic Orban, Forța Dreptei

11.Călin Georgescu, independent

12.Cristian Diaconescu, independent

13.Cristian-Vasile Terheș, Partidul Național Conservator Român 

14.Silviu Predoiu, Partidul Liga Acțiunii Naționale

Alegerile din mai 2025, cele mai importante din ’90  încoace

După 35 de ani de la revoluția din 1989, românii nu mai sunt dispuși să aștepte schimbarea pe care și-o doresc pentru un trai mai bun în țara lor.  Astăzi, electoratul este mai atent ca niciodată la promisiunile făcute de politicieni și la realitatea din spatele acestora, iar acest lucru s-a văzut la alegerile prezidențiale din 2024, când un candidat independent a avut cele mai multe voturi, demonstrând astfel o dorință puternică a românilor de a ieși din vechile tipare politice și de a opta pentru o schimbare reală.

Alegerile din mai 2025 sunt mai mult decât un scrutin electoral, reprezintă un test crucial pentru viitorul României. Dacă acestea se vor desfășura fără prea multe probleme, tensiuni și incidente, iar în 18 mai vom avea un rezultat corect și transparent, România va demonstra că poate depăși crizele politice și instituționale care au marcat ultima perioadă și va putea să meargă înainte cu încredere și stabilitate, depășind criza politică care s-a instaurat odată cu anularea alegerilor din 2024. Însă, dacă procesul electoral va fi marcat de contestări, tensiuni sau chiar fraude, atunci încrederea în sistemul democratic va suferi încă o lovitură serioasă, iar viitorul politic al țării va fi pus sub semnul întrebării.

Dacă România va reuși să înfrunte aceste alegeri fără turbulențe, cu o participare activă a cetățenilor, atunci aceasta va deveni un exemplu de maturitate democratică în fața lumii. Însă, indiferent de rezultatul final, este clar că în 2025 se va decide, mai mult ca oricând din 1990 încoace, viitorul politic și economic al țării. 

Calendarul electoral al alegerilor prezidențiale 2025

Comisia Electorală Centrală a stabilit principalele repere ale alegerilor prezidențiale din 2025, care vor avea loc în luna mai. Campania electorală va începe oficial în 4 aprilie, urmând să se încheie pe 3 mai 2025, la ora 7.00. Primul tur de scrutin va avea loc în 4 mai 2025. În cazul în care niciunul dintre candidați nu va strânge majoritatea de voturi necesare pentru a fi desemnat președintele României, atunci va fi organizat cel de-al doilea tur de scrutin, în 18 mai 2025.

Secțiile de votare din țară și din diaspora vor fi organizate astfel încât cetățenii să-și poată exprima votul în condiții optime. Românii din străinătate vor avea la dispoziție trei zile pentru a-și exprima votul: 2, 3 și 4 mai pentru primul tur, respectiv 16, 17 și 18 mai pentru turul al doilea. 

Date cheie pentru alegerile prezidențiale

- 15 martie 2025: termen limită pentru depunerea candidaturii

Importanța participării la vot: O alegere decisivă pentru viitorul României

Alegerile din mai 2025 sunt mai mult decât un exercițiu democratic. Viitorul democrației românești stă în mâinile noastre, ale fiecărui cetățean român cu drept de vot, care are responsabilitatea de a-și exercita acest drept fundamental, mai ales acum, în aceste vremuri de instabilitate politică, economică, în care fiecare pas este decisiv pentru stabilirea traiectoriei pe care România o va avea în următorii ani.

           În perioada următoare, trebuie să fim atenți, să luăm decizii bazate pe fapte concrete, deoarece acest scrutin nu este doar o alegere între candidați, ci o alegere între viziuni total opuse pentru România. Este responsabilitatea noastră să luptăm pentru consolidarea democrației și a statului de drept.

Și, totuși, este greu de spus ce va aduce cu adevărat un nou președinte în funcție, având în vedere dinamica politică din România și contextul geopolitic tensionat din prezent. Întrebarea principală pe care ne-o adresăm în aceste momente este: Va rămâne țara pe traiectoria actuală sau vom fi martorii unei schimbări majore? Indiferent de rezultat, un lucru este sigur: românii nu mai sunt dispuși să accepte promisiuni fără acțiuni concrete.