Cuprom Baia Mare, la ceas de cumpana

Stirea neoficiala, ca celebrul combinat baimarean Cuprom ar urma sa fie scos la vanzare, a cazut ca o bomba. De cupru. Criza mondiala economico-financiara a inceput sa se resimta si in economia romaneasca. Preturile metalelor neferoase s-au prabusit. Cuprul, in urma cu o luna, era cotat la Bursa din Londra la peste 8.000 dolari tona metrica, iar acum, este undeva la 3.300 dolari. Urmeaza lichidarea? Combinatul Cuprom are o istorie zbuciumata, marcata de crize si de politica. Cel mai mare producator din sud-estul Europei de cupru, aur, argint si alte metale neferoase se afla in situatia de a-si inchide portile, potrivit unor informatii neoficiale. Pentru a intelege situatia Combinatului, punctam cateva din momentele importante ale fostului cel mai mare agent economic din Maramures. Dupa anul 1989, ecologistii baimareni au inceput sa ceara rezolvarea poluarii din municipiul de pe Sasar. Au urmat ani de dispute sterile. Solutia a fost privatizarea. Solutie gasita pe vremea guvernarii CDR. A fost vandut unei companii indiene, care nu avea habar de metalurgie. Ce a ramas din memorabila privatizare putem sintetiza intr-o fraza expusa de unul din patronii indieni, la semnarea contractului de cumparare: „In cativa ani, in raul Sasar, datorita masurilor de protectie a mediului, vor zburda pestii!”. Cei cativa ani au trecut si indienii au plecat asa cum au venit, iar Combinatul, plin de datorii, fala aurita a Maramuresului, a ajuns sa fie scos la vanzare, ca un activ obisnuit. Perioada de tranzitie a fost dura si plina de intamplari ciudate. Prin targ, circulau zvonuri, ca fostul Phoenix este in vizorul unor politicieni de la varful guvernarii acelei perioade. Trecem peste amanuntele ce au tinut prima pagina in presa ultimilor ani si punctam cumpararea Combinatului de societatea Cuprom. O increngatura de firme ce se pierd intre paradisul fiscal din Cipru, cumnatul presedintelui PSD, Mircea Geoana, si un bancher ce s-a apucat de afaceri cu metalurgia neferoasa. Sa mai spunem ca, la Baia Mare, era singurul rafinator (afanator) de aur din aceasta parte a Europei si ca de aici se obtinea 70% din productia de cupru a Romaniei. Regele cuprului romanesc a devenit, in urma unei tranzactii „tacute”, Horia Simu, provenit din mediul bancar. Era unul din liderii unei puternice banci straine. Mai tarziu, s-a aflat ca sunt trei actionari: Simu, Ionut Costea (zona Geoana) si Horia Pitulea, fost vicepresedinte la acelasi grup bancar ca si Simu. Cei trei au fost porecliti „bancherii cuprului”. Din motive necunoscute, dar banuite si explicate de GAZETA la vremea respectiva (atat cat s-a putut afla), rafinarea aurului a fost o activitate care nu a interesat trio-ul de bancheri. Tinta lor a fost productia de cupru, nu de metal strategic, desi aurul este un metal nobil. A trecut timpul, iar povestirile de la fostul Phoenix, cu feti frumosi veniti sa salveze Combinatul, au intrat in uitare. Scandalul a reizbucnit in momentul in care, la Cuprom, a fost adusa o fabrica „la mana a doua” din Germania. Acolo, ea a fost inchisa din cauze de poluare. Aici, a fost adusa ca o solutie pentru rezolvarea poluarii Baii Mari. Dupa multe discutii si sedinte ale administratiei baimarene, „bancherii cuprului” reusesc sa se impuna, iar fabrica, sa primeasca avizele necesare pentru a functiona. Se estima ca va fi relansata productia de cupru. Nu a fost sa fie. Criza economica mondiala a afectat piata metalelor neferoase, iar pretul cuprului a scazut la un nivel care duce la o productie neprofitabila (in viitorul apropiat). Altfel, Cuprom a scos un profit bunicel, dupa cum sustin unele surse. Dincolo de aceste aspecte, intre cei trei bancheri, se spune ca au aparut unele probleme. Posibile divergente cu privire la soarta investitiei. Cert este ca, zilele trecute, Ionut Costea s-a retras din societatea Cuprom. Nu a plecat departe, ci a fost numit presedinte al Consiliului de Administratie al Emporiki Bank. Dupa plecarea lui Costea, trei dintre firmele cipriote care controlau Cuprom, firme care detineau jumatate din actiunile combinatului, si-au vandut actiunile catre Eastern European Activity Fund, o companie olandeza reprezentata de Simu. Aici, se inchide cercul. Sa mai spunem ca, anul trecut, Cuprom a avut un profit de 15 milioane dolari. A prelucrat deseuri cuproase, Baia Mare fiind, metaforic vorbind, un fel de rampa de gunoi a deseurilor cu continut de cupru. In momentul de fata, nu se stie exact ce se va intampla. Peste 150 de muncitori au fost trimisi in somaj tehnic, iar perioada de somaj expira curand. Pe la colturi, se vorbeste ca marele Combinat va fi inchis pe 19 noiembrie. Stirea a fost data pe fluxul media si nu a putut fi confirmata oficial. Nimeni nu raspunde la telefon si nimeni nu vorbeste. Muncitorii baimareni se agita, dar spectrul inchiderii Combinatului pluteste deasupra Baii Mari. Tot la bursa zvonurilor, se spune ca societatea va fi vanduta catre o firma din Austria. Surse din anturajul lui Simu au negat o astfel de tranzactie. Cu toate acestea, se pare ca, intre Simu si o companie sau un grup de companii austriece, au existat, recent, discutii. Nu se cunoaste natura discutiilor. Cu toate acestea, exista vorbe ca se inchide procesul de productie si mai ramane procesul de purificare a electrolitului. Raman angajate doar cateva persoane. Activitatea merge mai mult cu intretinerea, curatenia. Se poate intampla si cu sectia electroliza ceea ce s-a intamplat cu sectia oxizi de plumb, ca si acolo s-a oprit activitatea, in urma cu citiva ani. A venit zapada si s-a rasturnat sectia. Se poate intampla la fel si cu sectia electroliza. Viitor sumbru Au ramas 250 de oameni angajati, din care 178 sunt pe somaj tehnic. Ioan Coza, liderul de sindicat de la Cuprom: „ pacat ca unii oameni au sperat ca o sa fie mai bine. S-au plans tot timpul ca o duc greu si, normal, daca-si pierd locul de munca, nu este convenabil, dar cei mai multi angajati prefera sa li se dea platile compensatorii. Eu mare nadejde n-am tras. Cred ca se va opri activitatea. La Cuprom, daca nu primim platile compensatorii, nu semnam nimic. Si nici ceilalti nu cred ca vor semna lichidarea”. Nicolae TEREMTUS Ioana LUCACEL teremtus@gazetademaramures.ro ioana@gazetademaramures.ro