Cum va arăta Maramureşul peste 6 ani?

Recent, Consiliul Judeţean Maramureş a întocmit lista proiectelor prioritare pe perioada 2014-2020, altfel spus „Biblia dezvoltării judeţului”. Cum va arăta Maramureşul peste 6 ani şi pentru ce vom cere bani europeni?

Până acum, proiectele judeţului se depuneau „româneşte” şi se completau la fel. Adică, odată lansată linia de finanţare, se ticluia un proiect, fără a ţine seama de alte proiecte locale, darmite judeţene. Astfel s-a ajuns în situaţii ridicole de genul finanţării din două surse a aceluiaşi obiectiv. Pentru prima dată însă, a fost întocmit un portofoliu de proiecte la nivelul Consiliului Judeţean Maramureş, pentru următorul exerciţiu financiar al UE.

Preşedintele CJ, Zamfir Ciceu, spune că: „Lista de proiecte face parte din strategia de dezvoltare a judeţului pe termen scurt şi mediu. În toată perioada anterioară, aparatul tehnic din CJ a avut consultări pe de o parte cu toate unităţile administrativ teritoriale din judeţ, pe de altă parte cu mediul tehnic şi universitar. În felul acesta s-au identificat proiectele şi direcţiile de dezvoltare pe care le doresc în primul rând comunităţile. Pe urmă, cu ceea ce facem noi, le-am pus cap la cap. Şi putem spune că acestea sunt proiectele pe care noi dorim să le depunem spre finanţare în perioada viitoare. Aceasta este direcţia pe care vrem să meargă Maramureşul. Şi toate acestea sunt în lucru pentru unificarea într-un document unitar care se cheamă Strategie de dezvoltare.

Toată lumea a tot povestit şi a comentat că nu avem o strategie de dezvoltare. Părerea mea este următoarea: atâta vreme cât nu ştiam direcţiile pe care comunităţile locale le urmăresc, şi până când acestea nu au fost puse într-un document unitar, nu se putea vorbi de o strategie. Că exista varianta să facem noi ceva şi după aceea riscam să nu fie bine dacă venea un primar cu un proiect care nu se încadra în strategia gândită de noi. Iar acest lucru este foarte important. Pentru că noi dăm o adeverinţă că proiectele se încadrează în strategia de dezvoltare, iar fără acest document nu se poate depune proiectul la finanţare. Este o premieră pentru că până acum nu exista o listă centralizată, fiecare depunea proiecte cum putea.

Tocmai din această cauză au fost foarte multe discuţii tehnice. Trebuie să învăţăm o dată că trebuie să corelăm şi să gândim integrat şi aplicat. Că dacă nu gândim aşa, gândim degeaba. Că altfel, facem drumul şi apoi spargem să punem canalizarea sau să-l traversăm cu reţeaua de apă. Iar asemenea lucruri nu mai este permis să se întâmple”.

Cele 25 de proiecte depăşesc 800 de milioane de Euro şi acoperă toate domeniile, de la infrastructură, la educaţie, cercetare sau sănătate. De departe, cele mai multe proiecte vor viza infrastructura rutieră, dar şi modernizarea căii ferate sau a Aeroportului Baia Mare.

Dar şi pentru infrastructura socială: centre de copii şi de vârstnici, astfel au fost gândite proiecte a căror valoare depăşeşte 20 de milioane de Euro. De asemenea, şi turismul este o prioritate pentru perioada următoare, dar şi ecologia, şi în special ariile protejate din judeţ. Dacă vorbim de propunerile venite din partea primăriilor, cele mai multe vizează zona metropolitană şi infrastructura, dar şi dezvoltarea infrastructurii sociale, punerea în valoare a moştenirii culturale, promovarea produselor tradiţionale. Pentru infrastructura educaţională, există 21 de proiecte care vizează reabilitări şi modernizări de şcoli. Iar pentru sănătate, există 10 proiecte care vizează unităţile de sănătate publică din Baia Mare, Sighetu Marmaţiei şi Cavnic.

„Nu au fost proiecte venite de la primării care să nu le fi inclus în strategia de dezvoltare. Tot ce s-a discutat a fost inclus în această listă. Prioritizarea proiectelor este o altă treabă, dar nu au existat refuzuri din partea autorităţilor judeţene faţă de comunităţile locale. Doar, eventual, am stabilit nişte direcţii de comun acord şi o anumită prioritizare a ceea ce ei vor să facă. Dar nu se pune problema de a refuza proiecte. Avizul din partea judeţului pentru proiecte ca să facă parte din strategia judeţului nu este o noutate. Şi până acum exista. Dar până acum se dădea pentru orice, acum este obligatoriu ca proiectul să fie inclus în prealabil în strategia judeţului. Iar dacă nu avem un document în care este cuprins proiectul pe care-l depunem spre finanţare, şi nu-i dăm un asemenea înscris, care să ateste că este cuprins în strategia judeţului, proiectul respectiv este exclus de la finanţare. Ori, noi vrem să evităm aşa ceva. Altfel spus, nu punem căruţa înaintea boilor, ci strângem ce înseamnă idei din teritoriu, le punem într-un document unitar cu ceea ce gândim noi, iar în felul acesta gândim împreună o normalitate de prioritizare în funcţie de necesităţile judeţului şi mergem mai departe.

Eu aşa văd lucrurile. Nu a fost neapărat greu să adunăm toate proiectele, dar a durat mult, pentru că este foarte mult de muncă şi pe de altă parte înseamnă timp să stai de vorbă cu atât de mulţi oameni pentru a se materializa un asemenea demers”

 

Preşedintele CJ, Zamfir Ciceu