Cum se împart banii în Maramureș în 2025. Buget record într-un an cu provocări, dar și cu oportunități europene

Într-un context economic tensionat, dar și cu o șansă istorică oferită de cele mai mari fonduri europene alocate României de la aderarea la Uniunea Europeană încoace, Maramureșul își conturează strategia de dezvoltare pentru 2025 cu un buget record de 1,2 miliarde de lei. Din această sumă, 300 de milioane de lei sunt destinați funcționării aparatului administrativ, iar 900 de milioane de lei vor susține proiecte de dezvoltare în domenii prioritare precum infrastructura, sănătatea și educația. În paralel, însă, autoritățile județene au aplicat o serie de reduceri semnificative în alte domenii, precum asistență socială, cultură, turism și premierea elevilor cu rezultate deosebite la olimpiade și concursuri școlare, măsuri menite să aducă o economie la pușculița bugetului, bani care să fie ulterior folosiți în implementarea proiectelor de dezvoltare.

Situația economică la nivel național

Anul 2025 nu este unul deloc favorabil din punct de vedere economic. Cu toate acestea, bugetul aprobat de Guvern anul acesta este fundamentat pe o creștere economică estimată de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB. În ciuda provocărilor și a climatului economic tensionat de la nivel mondial, bugetul României din acest an este unul record, respectiv 150 de miliarde de lei, cu 30 de miliarde de lei mai mult față de 2024. Acesta este bazat pe absorbția a cât mai mulți bani din PNRR, bani pentru care România trebuie să asigure și partea de contribuție proprie, iar această cofinanțare cade, în mare parte, în sarcina autorităților locale și județene.

„Cea mai mare miză a acestui buget este exploatarea la maximum a fondurilor europene disponibile. Și voi pune o presiune uriașă pe toată lumea să luăm acești bani. Am cerut ca suma alocată investițiilor să fie mai mare decât deficitul, deoarece așa este corect pentru noi toți, românii. Asta înseamnă alte autostrăzi finalizate, construirea de noi spitale și un sistem de educație mai performant”, a transmis premierul Marcel Ciolacu.

Buget record sau austeritate? Cum arată bugetul județului Maramureș pentru 2025

Comparativ cu anul trecut, bugetul județului este mai generos. Dacă în 2024 fondurile au fost estimate la aproximativ 872 milioane de lei, în 2025 suma trece pragul de 1 miliard de lei, datorită banilor europeni și guvernamentali pe care administrația județeană speră să îi atragă în acest an, pentru implementarea proiectelor demarate deja în mandatul trecut. Deși, la prima vedere, proiectul de buget pare că este unul mult mai bun față de cel din 2024, în realitate este vorba de reduceri masive și economii la capitolul funcționare.

Prima vizată este Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Maramureș, una dintre instituțiile publice din subordinea CJ cu cele mai mari cheltuieli de funcționare. Reforma instituției care gestionează asistența socială, copiii vulnerabili și persoanele cu dizabilități din județ prevede externalizarea unor servicii sociale, care, cel puțin pe hârtie, ar însemna o economie importantă la buget, bani care ar putea fi folosiți pentru dezvoltare, însă, implicit, această măsură ar duce și la reducerea numărului de angajați.

„Vom discuta despre reducerea sporurilor salariale, despre ajustarea bugetului de bunuri și servicii, dar și despre externalizarea serviciilor sociale din cadrul DGASPC, acolo unde statul nu mai face față costurilor. O treime din bugetul județului merge spre asistența socială, iar standardul de cost nu este actualizat. Sunt asociații care pot presta aceleași servicii mai eficient și cu cheltuieli mai mici din bugetul public”, a transmis șeful administrației județene, Gabriel Zetea.

O altă instituție vizată este Organizația de Management al Destinației Județene Maramureș, organism recent înființat, mai exact în februarie 2023, fiind la acea vreme prima Organizație de Management al Destinației (OMD) din România, dezvoltată la nivel județean. Menită să dezvolte turismul și să promoveze plaiurile maramureșene peste tot în lume, OMD Maramureș are astăzi datorii în valoare de 1,2 milioane de lei și salariați plătiți prea bine din bani publici. În acest context, președintele CJ Maramureș a trimis Corpul de Control al președintelui pentru a verifica activitatea organizației, iar raportul întocmit în urma acestei verificări urmează să fie făcut public odată ce se va finaliza. În ceea ce privește activitatea OMD Maramureș, șeful administrației județene a declarat că o va suspenda până ce vor fi reglementate toate neregulile și va fi realizată o reformă a organizației.

„Avem la OMD o problemă legată de preluarea unor datorii. În acest moment, chiar dacă anul trecut OMD Maramureș a avut o alocare financiară de 5 milioane de lei, în total de către Consiliul Județean, avem în acest moment procese intentate împotriva OMD, de către instituții cu care ei au avut contracte de finanțare și nu au achitat acele contracte, de aproximativ 1,2 milioane de lei. Mai mult, cheltuiala salarială la OMD anul trecut a fost de 1,5 milioane de lei, plus 0,3 milioane de lei aproximativ, bani necesari pentru întreținere. Dacă ar fi să ținem deschis OMD Maramureș, ar trebui să pornim de la o alocare de 3 milioane de lei doar pentru a funcționa, fără a face vreun proiect de promovare a Maramureșului. Nu avem acești bani. De aceea o să vă propun o soluție de compromis. OMD este o instituție care trebuie să funcționeze, dar în alți parametri, trebuie să urmărească și să genereze politici publice de turism, dar nu a făcut asta anul trecut, a făcut cu totul altceva, iar asta vom discuta când vom avea raportul Corpului de Control, dar eu vă propun suspendarea activității OMD. Alocăm banii necesari pentru a acoperi datoriile făcute acolo, rămânem fără angajați în acest an, o să preluăm activitatea de promovare a județului Maramureș la biroul de turism din cadrul CJ Maramureș, iar de anul viitor, după ce ne însănătoșim financiar, putem să repornim OMD, dar pe alte principii”, a declarat Gabriel Zetea în plenul administrației Județului Maramureș.

Revista Nord Literar, muzeele, bibliotecile și celelalte instituții culturale sunt și ele în atenția executivului în ceea ce privește eficientizarea cheltuielilor de funcționare prin reducerile de personal din aparatul administrativ al acestor instituții. Și sumele pentru sport, pentru finanțarea proiectelor pentru tineri, dar și cele pentru premierea elevilor merituoși au fost reduse, un lucru pe care nu-l putem cataloga ca fiind tocmai bun, având în vedere că recunoașterea meritelor elevilor este un stimul important pentru performanță și un semn că excelența este apreciată și susținută.

„Dacă luăm decizia de a reduce risipa, trebuie să avem curajul de a merge până la capăt. Vom primi telefoane, vor exista nemulțumiri. Dar trebuie să aplicăm aceleași reguli pentru toți. Numai așa putem spera ca anul viitor să construim un buget mai sănătos decât cel de acum. Nu mai suntem în campanie electorală, iar administrația județeană nu trebuie să fie un instrument de imagine pentru o singură persoană, ci o instituție în slujba tuturor maramureșenilor”, mai transmite președintele CJ Maramureș, Gabriel Zetea.

Rămâne de văzut însă dacă toate aceste măsuri vor fi implementate în totalitate și, mai ales, dacă își vor atinge scopul declarat: bani mai mulți pentru investiții și o dezvoltare vizibilă, reală, a județului, așa cum o așteptăm de mai bine de 35 de ani.

Cât despre prioritățile administrației județene în 2025, executivul a declarat că cei mai mulți bani vor merge în domeniul transporturilor, învățământului și sănătății.

·        Pentru transporturi s-a alocat suma de 502.316,76 mii lei. Acești bani vor fi utilizați pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor județene prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” (140.618,80 mii lei), reparații curente prin SC Drumuri – Poduri Maramureș SA (25.000,00 mii lei), continuarea construcției Podului peste Tisa, în parteneriat cu CNAIR (122.500,00 mii lei) și investiții în siguranța rutieră, inclusiv achiziționarea de echipamente moderne pentru fluidizarea și securizarea traficului (6.494,01 mii lei).

·        În domeniul învățământului, Consiliul Județean a alocat 211.691,29 mii lei. Fondurile vor sprijini activitatea curentă a unităților de învățământ (12.297,50 mii lei), programul pentru școli al României (11.231,00 mii lei) și programul „Primul ghiozdan” (350,00 mii lei). De asemenea, se vor finanța direct instituții precum Școala Gimnazială Specială Baia Mare, CSEI Baia Mare (cămin și grădiniță), CSEI Târgu Lăpuș (internat) și CSEI Vișeu de Sus.

·        Pentru sănătate au fost alocați 41.959,97 mii lei, din care 4.150 mii lei vor merge către cele două spitale aflate în subordinea CJ Maramureș – Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” și Spitalul de Boli Infecțioase și Psihiatrie Baia Mare. Alocările financiare vor sprijini implementarea proiectelor: Dotarea Spitalului de Boli Infecțioase cu echipamente pentru reducerea infecțiilor nosocomiale; Dotarea Terapiei Intensive Neonatale cu aparatură de înaltă performanță; Modernizarea și dotarea ambulatoriului integrat al Spitalului Județean; Extinderea și dotarea ambulatoriului Spitalului de Boli Infecțioase; Renovarea și dotarea cabinetului de planificare familială din cadrul Spitalului Județean.

Câți bani primesc primăriile din Maramureș în 2025?

În anul 2025, bugetele primăriilor din județul Maramureș reflectă alocări semnificative pentru diverse proiecte de dezvoltare și infrastructură, însă avem și comune îngropate în datorii, care caută încă soluții pentru a ieși din pragul falimentului.

          Primăria cu cel mai mare buget din județ este, bineînțeles, cea a municipiului Baia Mare, reședință de județ, care pentru 2025 estimează venituri de 1,103 miliarde de lei și cheltuieli de 1,107 miliarde de lei, iar diferența de aproximativ 3,44 milioane de lei urmând a fi acoperită din excedentul bugetar din anul precedent, 2024.

„Îmi revine bucuria să vă anunț că aproximativ 60% din bugetul municipiului pentru anul 2025, respectiv 624,2 milioane de lei, merge spre dezvoltare! O mare parte din această sumă susține proiectele cu finanțare externă nerambursabilă. Am alocat, însă, aproape 60 de milioane de lei pentru investiții realizate exclusiv din bugetul local. Este o sumă pe care o vom majora pe parcursul celorlalte rectificări bugetare și din care vom realiza și toate lucrările de amenajare a curților interioare ale blocurilor pe care le-am promis, dar și alte lucrări sau investiții absolut necesare pentru creșterea calității vieții în Baia Mare”, transmite primarul municipiului Baia Mare, Ioan Doru Dăncuș.

Deși 60% din buget este orientat spre investiții, la capitolul dezvoltare administrația publică locală băimăreană mai are mult de lucru, mai ales în sectorul economic. Atragerea investitorilor și crearea unor locuri noi de muncă sunt esențiale pentru oraș, asta în condițiile în care ne dorim ca tinerii să nu mai plece spre Cluj, Oradea, București sau chiar străinătate.

Și bugetul municipiului Sighetu Marmației este orientat în proporție de 60% spre dezvoltare, conform declarației primarului Vasile Moldovan. Principalele alocări în bugetul local al municipiului Sighetu Marmației pe anul 2025 sunt: în domeniul sănătății - 19,19%; pentru educație și sectorul social – 18,67%, pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor – 8,45%, pentru mediu – 6,69%, iar pentru susținerea culturii și a sportului – 4,50%.

„Prioritățile mele ca primar al municipiului Sighetu Marmației sunt clar stabilite: să aduc schimbări concrete în infrastructură, să sprijin educația și sănătatea, și să asigur transparența și colaborarea continuă cu toți locuitorii. Am încredere că, împreună cu echipa din primărie, cu consilierii locali și cu sprijinul comunității, vom reuși să îndeplinim obiectivele stabilite”, a transmis primarul municipiului Sighetu Marmației, Vasile Moldovan.

Orașul Tăuții-Măgherăuș a cunoscut o evoluție constantă sub conducerea primarului Dumitru Marinescu, care se află acum la al doilea mandat. Astfel că, și pentru 2025, orașul din vecinătatea Băii Mari are un buget ambițios – 160.565,57 lei, din care 70% vor merge către dezvoltarea orașului. Printre cele mai importante proiecte cuprinse în lista de investiții amintim: extindere rețea de apă-canalizare, extindere conductă gaze naturale, modernizare și extindere sistem de iluminat public, reabilitare și modernizare străzi, instalare stații de reîncărcare pentru vehicule electrice, executare racorduri de canalizare, construire ansamblu de locuințe sociale pentru tineri aflați în dificultate, amenajare spații verzi, realizare piste de biciclete, modernizare dispensare și grădinițe.

„Pentru că ne dorim să asigurăm o dezvoltare durabilă în orașul Tăuții-Măgherăuș și cele 6 localități aparținătoare, avem și anul acesta un buget orientat spre investiții, spre dezvoltare. O prioritate importantă o reprezintă proiectele cu finanțare europeană, care ne oferă oportunitatea de a accelera ritmul dezvoltării.

Din bugetul total pe anul 2025, 70% sunt fonduri care merg către dezvoltare, iar fiecare leu îl cheltuim responsabil, pentru că prioritatea noastră este să construim o comunitate în care oamenii să aibă acces la servicii publice de calitate și condiții de trai la un nivel înalt, la ei acasă”, a declarat primarul orașului Tăuții-Măgherăuș, Dumitru Marinescu.

La Târgu Lăpuș, bugetul pe anul 2025 este în sumă totală de 97.739,33 lei și consolidat astfel: 35.588,15 lei pentru funcționare și 62.151,18 pentru dezvoltare.

„Peste 60% din bugetul orașului este alocat dezvoltării, ceea ce reflectă angajamentul nostru de a transforma Târgu Lăpuș într-un oraș mai modern și mai atractiv pentru locuitori și investitori. Avem în vedere proiecte și pentru satele aparținătoare – investiți în infrastructură rutieră și utilități publice, dar și în domeniul educației, sănătății cu scopul de a crea un mediu mai bun pentru lăpușeni”, a transmis primarul orașului Târgu Lăpuș, Vlad Herman.

La Dumbrăvița, bugetul pe anul 2025 nu este foarte diferit de cel din 2024, conform declarației primarului Felician Ciceu. „Bugetul pe acest an este previzionat, vedem ce se va întâmpla până la sfârșitul anului, cu partea de realizare. (…) Avem numeroase proiecte în implementare și toate au o parte de cofinanțare, care se asigură de la bugetul local. Unele proiecte au termen de realizare și implementare anul acesta, mă refer aici la proiectul de asfaltări prin fonduri europene pentru care se va face recepția în acest an, celălalt proiect de asfaltare finanțat prin PNI Anghel Saligny este în implementare și am avut și anul trecut și anul acesta o sumă destul de consistentă de cofinanțat, pentru că Guvernul României a finanțat comunele de până în 5000 de locuitori, cum suntem noi cu maximum 10,8 milioane lei, iar valoarea proiectului în urma achiziției a fost peste 20 de milioane de lei, pentru că am cuprins foarte multe drumuri din toate satele comunei, pentru a asigura drumuri bune pentru toți locuitorii comunei. Avem și 4 finanțări în derulare prin PNRR. În mare parte, vom reuși să acoperim toate aceste cofinanțări, pentru că unele proiecte se finalizează anul acesta, altele au termen anul viitor”, transmite primarul comunei Dumbrăvița, Felician Ciceu.

La Șieu, însă, situația este mai delicată. Primarul Ioan Ardelean, aflat la primul mandat, trebuie să găsească soluții pentru a scoate primăria din datoriile care nu sunt puține, ci în valoare de peste 5 milioane de lei. „Misiunea” tânărului primar nu este deloc ușoară. În loc să își poată concentra eforturile pe inițierea și implementarea unor proiecte de investiții menite să aducă dezvoltare și modernizare în comună, acesta este nevoit să își canalizeze toată energia pentru a gestiona criza financiară lăsată de fosta administrație. Comuna Șieu nu are nici astăzi bugetul pentru anul 2025 aprobat, iar soluțiile sunt la nivel de discuții. Primarul Ioan Ardelean este încrezător că, până la finalul lunii aprilie, va avea un buget aprobat pentru comuna Șieu, pentru a putea debloca activitățile curente ale administrației și investițiile.

În concluzie, bugetele primăriilor și administrației județene din Maramureș pentru anul 2025 reflectă, mai mult ca oricând, nevoia de investiții majore. Într-un an marcat de provocări economice, așteptări ridicate din partea cetățenilor, dar și cu cele mai mari oportunități de a obține bani europeni de la aderarea României la UE încoace, administrațiile publice locale și județene sunt așteptate să dea dovadă de transparență, responsabilitate și viziune.

Totodată, dacă am învățat ceva în perioada României post-decembriste, este că între alocările bugetare și rezultatele concrete există adesea un drum lung, presărat cu intenții bune, dar slab materializate. Așadar, rămâne de văzut în ce măsură fondurile alocate vor reuși să transforme planurile de pe hârtie în proiecte concrete, cu impact real asupra calității vieții maramureșenilor.

Alexandra CRISTIAN