Cum să dai cu picamerul de pământ? Spui poveşti cu aur şi cupru. Bădălău vrea să redeschidă mineritul neferos, până la vară! Remin, în prima linie!

Zilele trecute, ministrul Economiei, Nicolae Bă­dă­lău a redeschis subiectul mineritului neferos. Ministrul a declarat într-o emisiune, pe postul naţional TV, că mineritul neferos se va deschide până în vară, iar printre companiile ce vor produce aur, argint, cupru şi alte metale neferoase a fost nominalizată şi Remin Baia Mare, compania durerii maramureşene.

Ministrul a fost ferm în declaraţii iar acestea au reaprins imaginaţia celor care visează la redeschiderea minelor din nord. Aceste declaraţii pot fi considerate spuse electorale, dar pot fi şi intenţii adevărate. Pro­babil, cei cinci-şase mineri care mai bântuie prin nord s-au grăbit spre magazinele de profil să-şi cumpere salopete, târnăcoape şi chiar picamere pentru a fi pregătiţi să intre în şut.

Dincolo de partea amuzantă a redeschiderii mineritului, avem un ministru care afirmă tare, ferm, că până în vară v-a începe activitatea în mai multe mine de minereuri neferoase. Iată ce spune ministrul:
„Până în august, am primele contracte. Le fac publice. Remin Baia Mare îi dau drumul. Acum câteva săptămâni au încercat unii să îi vândă sediul central care este în Baia Mare, o frumusețe. I-am oprit și nu vând nimic. Cupru Min – Lulescu – Moldomin va deveni a doua din Europa, ca metalurgie. Firma care va veni are condiția să facă metalurgie, vreo 200 și ceva de milioane. Atunci începem să con­tăm și noi în Europa. Mai am Băița și restul care sunt mai mici.”, a spus ministrul la emisiunea de pe TVR1.

Moldomin este vechea mină de cupru de la Moldova Nouă (județul Caraș-Severin).
„Avem aur foarte mult. Îl vindem, îl ia Banca Națională, ne facem inele, ghiuluri. Luăm firme străine, ei vin cu tehnica, noi venim cu resursele. Se poate cu cât vine fiecare”, a spus ministrul vorbind despre forme asociative între stat şi firme interesate în exploatarea resurselor româneşti.

Cupru Min este evaluat la 2,5 mi­liarde, conform evaluării Ministerului Economiei. „Resursa noastră de cupru și aur, numai pe Cupru Min și Moldomin duce peste 80 de ani, trăim din ea și nu vrem să-l exploatăm. Luăm materialul și îl exploatăm bulgări afară, concentrat. Asta facem. La containere am încasat peste 100 de milioane de Euro.”, a mai spus Bădălău.

El s-a referit la faptul că din cele 460 de mine româneşti mai lucrează doar cea de la Cupru Min, unde exploa­tează cupru, respectiv se scoate concentratul şi se pune în containere după care se vinde în China.
„Vă dați seama?! Și este rentabil. Și noi nu mai avem metalurgie. Noi nu facem nimic în România. Noi nu avem valoarea adăugată. Am chemat Consiliul de Administrație de la Cupru Min și i-am întrebat: «Când se termină contractual acesta?». «În octombrie». Nu mai prelungim, nu mai sunt de acord, că statul este proprietar, prin Ministerul Economiei. La trei zile, mi-a venit firma cu 500 de milioane că sunt de acord să investească în România”, a spus ministrul Bădălău.

În acest context, ministrul Eco­nomiei a menționat că exploatarea se va face pe baza unei noi legislații.
„Încercăm să scriem acum o lege a mineritului. Ne dă bani Uniunea Europeană să le închidem, pentru că nu trebuie să fim pe piață. Asta încerc să vă spun, că trebuie să fim români și să ieșim pe piață. Anul acesta, avem 220 de milioane de Euro, pentru închiderea de mine”, a mai spus el. Ministrul a încercat să acrediteze ideea că refuzând banii de UE vom putea noi, România, să redeschidem aceste mine.
„Cupru Min – Moldomin. Am avut peste zece firme, niciodată nu m-am întâlnit singur - zece de la noi, zece de la ei. A venit o firmă și mi-a spus, la Remin, care este închisă din 2008: «Ce datorii are?». «125 de milioane de Euro». «Jumătate vă plătim acum, restul în șase luni și vrem să facem asociere să îi dăm drumul»”, a prezentat ministrul un dialog cu potenţiali investitori la Remin Baia Mare. În acest mod am aflat şi care ar fi datoriile companiei maramu­reşene, respectiv 125 de milioane de Euro! O sumă!

Ministrul Economiei a mai susținut că sunt oameni care îi recomandă să nu fie redeschisă fabrica de pulberi. Cine? „Sunt oameni «de bună credință», care pierd zeci de mi-lioane, sunt oameni care pierd, care pierd bani”, a precizat Bădălău. Cupru Min S.A. Abrud este unicul producător din România care are ca obiect principal de activitate extracția de minereuri neferoase, prepararea minereurilor cuprifere și valorificarea concentratului cupros și a metalelor prețioase. Anul trecut, compania a înregistrat o producție de concentrat de cupru de 38.162 de tone. La finele anului 2017, Cupru Min S.A. Abrud avea 556 de angajați. Zăcământul este situat administrativ pe teritoriul comunei Lupșa, județul Alba.
Acesta are forma unui corp vertical cu înălțimea de 1.200 m și secțiunea orizontală de formă eliptică, cu dimensiunile de 600 de metri și 800 de metri. Partea utilă a zăcământului este constituită din minerale de cupru, înglobând peste 1 miliard de tone minereu cu un conținut de 0,36% Cu și 1,8% S.
Au fost date prezentate în emisiunea în care a fost prezent ministrul Nicolae Bădălău.

Aici ne oprim cu datele şi ideile pre­zentate de televiziunea română şi preluate de presa naţională. Un subiect bun pentru o emisiune de seară, o mare gogoaşă prezentată celor care urmăresc acest gen de emisiuni.
De altfel, Bădălău nu este la prima declaraţie pe această temă. Nu cu mult timp în urmă a vorbit de redeschiderea mineritului neferos şi prelucrarea minereurilor exploatate în siderurgie (!). Ceea ce a fost o greşeală de exprimare, să spunem. Un combinat siderurgic prelucrează fier.
Acum a revenit cu subiectul şi a dat mai multe amănunte despre posibilele mişcări pe piaţa industriei minere neferoase. Dar să vedem cât de reale pot fi aceste date prezentate.

Primul impuls a fost să vorbim cu cei de la Remin. Din păcate, oficialii companiei nu au fost de găsit, la ora la care am vrut să avem un dialog. Am vorbit cu alţi specialişti din sistem. Părerea acestora a fost că este necesară o redeschidere a mineritului, doar că este foarte dificil. În primul rând este nevoie de o legislaţie adaptată la situaţia de acum. Vechea lege a Minelor, cea din 2003, aflată în vigoare şi acum, nu are un capitol dedicat legii insolvenţei.
Specialiştii maramureşeni afirmă că este important pentru Remin ca noua Lege a Minelor să se plieze pe Legea Insolvenţei. Sunt anumite chestiuni care erau prevăzute în legea existentă şi care se bat cap în cap cu Insol­venţa. De exemplu, în legea Minelor din 2003 se spunea că, dacă se intră în faliment sau în reorganizare se pierd licenţele de exploatare. Pentru Remin ar fi foarte grav. Compania este în anumite negocieri, dar sursele noastre nu au dorit să prezinte firmele interesate de nord. Potrivit specialiştilor din sistem, suntem convinşi că este adevărat ce spun, sunt companii străine care vor să investească în redeschiderea unor anumite perimetre miniere şi să înceapă o activitate productivă, iar anularea licenţelor ar reduce la zero atractivitatea acestor perimetre.
Sursele noastre ne-au explicat că aşa s-a prevăzut în legea ce este în vigoare. Pro­babil, reorganizarea însemna atunci orice, dar nu reluarea activităţii. De aceea, condu­cerea Remin a solicitat în mai multe rânduri armonizarea legilor care vor fi cu cele existente. În momentul de faţă reorganizare înseamnă repornirea activităţii productive, în cazul Remin.
Legat de posibilii investitori, sursele noastre ne-au spus doar că aceste companii au venit în nord şi au început discuţiile cu privire la o posibilă afacere. Apoi, au fost la minister. În Baia Mare se pare că în noiembrie a fost ultima vizită de acest fel. Această ultimă firmă a şi solicitat accesul la anumite documente cu caracter clasificat. De fapt, este un adevărat lanţ de proceduri care trebuie realizat pentru a putea vedea datele cerute. De la acordul ANRM, la autorizaţii pentru studie­rea documentelor clasificate şi acord de confidenţialitate. Una peste alta, au fost, au cerut, au studiat probabil şi au plecat.
Pe de altă parte, şi firmele interesate trebuie să facă o analiză a datelor obţinute şi să vadă dacă rentează sau nu investiţia. Din cele spuse de mi­nistrul Bădălău la emisiunea de pe TVR1, ar putea fi vorba de o firmă chinezească (nu neapărat) care cumpără, după spusele ministrului, concentratul de la Cupru Min. Şi care ar fi dispusă să achite datoriile Remin în termen de şase luni, peste o sută de milioane de Euro.

Ne amintim că în Baia Mare a avut loc o tranzacţie cu piritele arsenioase, cele 500 de mii de tone aflate în zona Flotaţiei Centrale. O afacere controversată, unii afirmă că s-au vândut prea ieftin, dar asta poate fi o altă poveste. Cert este că acele pirite s-au vândut pentru că aveau un conţinut ridicat de arseniu şi nu se puteau exploata aici. Piritele aveau mult aur, peste 11 grame la tonă de steril. Sunt voci care afirmă că s-ar fi putut exploata şi în Baia Mare în condiţii bune şi fără agresarea mediului. Dar de ce sunt interesaţi chinezii de astfel de resurse?

În China, piritele au fost prelucrate simplu. Ele au fost puse în furnal, au fost topite, iar separarea arseniului de metalele nobile s-a făcut uşor. În China problemele de mediu nu sunt o problemă!
 

Concluzii nobile!

Dacă mineritul s-ar deschide cu cheia, l-am putea deschide şi mâine, nu ar trebui să aşteptăm până la vară. Mineritul nu stă din cauza legislaţiei!
Sigur, şi legislaţia ar putea fi mai prietenoasă, mai armonizată cu necesităţile din minerit, mai apropiate de cererile companiilor care doresc să investească în minerit. Doar în munţii Apuseni sunt 12 companii nord-americane care au perimetre de explorare, ceea ce arată că România are rezerve serioase de minerale, în principal aur.
Aşa că ar trebui gândită o strategie pe orizontală a industriei româneşti legată de minerale, industria prelucrătoare, industria constructoare de maşini. Altfel nu are rost să ne apucăm de exploatarea resurselor. Mai bine le lăsăm acolo, în pământ!
De exemplu, spun specialiştii. Mina de la Abrud, rezervele de acolo nu ar trebui exploatate, e ca şi cum am vinde scândură din pădurile exploatate. Nu există plus valoare. Şi ministrul a spus ceva asemănător, probabil la sfaturile specialiştilor. Concluzia specialiştilor maramureşeni. Dacă doar pentru asta s-ar redeschide mineritul,
ar fi păcat.
Dacă în paralel cu aceste gânduri de redeschidere a producţiei dezvoltăm metalurgia. Se ştie ce am făcut, noi România, cei care au condus, metalurgiei neferoase din Baia Mare. La Zlatna, la fel. După ce ar fi rezolvată partea cu metalurgia neferoasă, ar trebui dezvoltată industria care să preia ceea ce produce metalurgia. Refilarea cuprului! După care să ai industria care produce motoare! Aici ar fi valoarea adăugată a minereului de cupru exploatat din mina redeschisă, în Baia Mare sau în Apuseni.
Legat de aur, că Banca Naţională ar cumpăra aurul produs, avem re­zerve. Este o adevărată dispută pe tema aurului între actualul guvern şi conducerea BNR. Noi ştim, şi cei care au urmărit subiectul aurul românesc ştiu că declaraţiile BNR sunt ferme, respectiv că actuala cantitate de aur a României este cea mai raţională pe care trebuie să o avem ca rezervă, 103,7 tone! Nu se ştie de unde a rezultat această cantitate, în condiţiile în care marile bănci centrale achiziţionează aur. Altfel spus, aurul românesc ar putea salva România! Ceea ce în momentul de faţă e mai greu de spus!
Să ne gândim numai la situaţia cu Roşia Montana şi Gold Corporation. Probabil, posibil ca România să aibă de plătit peste 4 miliarde de Euro datorită greutăţilor pe care România le-a făcut companiei.
Toate acestea spuse de cei din sistem vin, din multe puncte de vedere, în contradicţie cu spusele ministeriale. Cu siguranţă, Nicolae Bădălău nu prea ştie cu ce se mănâncă mineritul neferos. Dar, până la urmă, intenţia contează, iar redeschiderea mineritului este aşteptată de toată lumea.
Ar mai fi ceva de spus despre acest subiect. Dacă avem mine care pot produce minereu, cine ar lucra în aceste mine?

Un miner nu se face peste noapte, iar rezerva de muncitori, în Maramureş este aproape de zero. După atâţia ani în care ortacii au fost masă de manevră electorală, chiar, cei care ar mai putea lucra
s-au deprofesionalizat. Iar în loc nu s-a pus nimic, având în vedere că nu mai avem învăţământ profesional, liceal şi chiar superior pentru profesiile necesare într-o mină, fie subteran, fie la suprafaţă.
 

Nicolae Bud, în cuvinte puţine
 

Am discutat şi cu Nicolae Bud, unul dintre specialiştii cu greutate în minerit. Recent, GAZETA de Maramureş a publicat o analiză de excepţie a fenomenului Aurul. Textul poate fi găsit pe site-ul GAZETEI. Fostul parlamentar maramureşean nu a dorit să comenteze cele spuse de ministru, mai ales că nu a văzut emisiunea în cauză, dar ne-a reamintit ce a scris în textul publicat de minunatul nostru săptămânal.

„În opinia mea, exploatarea oricărei resurse naturale pe care România o deține poate aduce beneficii majore în condiții de responsabilitate asumată. Cu precizarea că trebuie să îndeplinească trei condiții pentru a se dovedi, prin efecte, și pozitivă și semnificativă:
- să fie rațională;
- să se facă în folosul economiei românești;
- să poată fi controlată și de către deținătorul legal al rezervelor
subsolului - STATUL ROMÂN.
Oricum, un lucru este clar: ne trebuie o strategie a reluării progresului economic, fără de care nu vom mai fi niciodată un stat puternic
și prosper, adică independent. Ne trebuie o strategie a resurselor minerale și a mineritului. Minți calificate în domeniu, atașate profund românismului, temerare și pragmatice, sunt chemate să conceapă atât viitorul profil economic al țării cât și sursele de acumulare, de investiție, căile de mobilizare a energiilor, în condițiile în care în locul blamatei «dictaturi de dezvoltare» dispunem de facilitățile democrației.”, a spus Nicolae Bud în analiza lui.