„Cultura tradiţională reprezintă şi va reprezenta axa de consolidare a spiritualităţii Maramureşului”

Ştefan Mariş a fost profesor asociat la Universitatea de Nord Baia Mare, şi-a susţinut doctoratul în filosofie cu teza Finitudine şi imortalitate în filozofia occidentală, este directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş şi redactor şef al revistei Memoria Ethnologica. Domenii de interes: antropologie, antropologia morţii, etnologia urbanului.

 

Ioan BOTIŞ

 

Reporter: Cât de importantă mai este astăzi cultura tradiţională?

Ştefan Mariş: Cultura tradiţională reprezintă şi va reprezenta axa de consolidare a spiritualităţii Maramureşului, modalitate de identificare a spaţiului nordic al României.

 

Rep.: În acest context, care este rolul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş?

Ştefan Mariş: Instituţia noastră contribuie în mod esenţial la cercetarea culturii tradiţionale maramureşene, la arhivarea şi promovarea elementelor specifice de spiritualitate locală. În acest scop am stabilit trei axe prioritare în cadrul strategiei culturale care stă la baza activităţii noastre: implicarea, creativitatea şi responsabilitatea.

Prin implicare înţeleg o creştere a colaborării cu toate administraţiile publice din judeţ (Consiliul Judeţean Maramureş, primăriile oraşelor şi comunelor) în vederea realizării unor acte culturale autentice, emblematice pentru judeţul nostru. Aceasta presupune un grad sporit de creativitate, ce implică punerea accentului pe diversitatea culturală a Maramureşului, a cărui identitate se defineşte continuu şi se înrădăcinează în profilul multicultural şi în diversitatea etnică, lingvistică şi confesională.

Aceste două axe prioritare nu ar putea fi concretizate fără o responsabilitate în ceea ce priveşte protejarea patrimoniului cultural imaterial şi material, aceasta însemnând că prin acest mod coerent de acţiune reuşim să oferim un cadru autentic, nedistorsionat tuturor celor care sunt interesaţi de oferta noastră instituţională. Este important că activitatea noastră a fost sprijinită de Consiliul Judeţean Maramureş, care a înţeles importanţa conservării şi promovării culturii tradiţionale, sprijinindu-ne în toate demersurile şi proiectele pe care le derulăm.

 

Rep.: Această strategie vizează exclusiv Maramureşul?

Ştefan Mariş: Nu, strategia noastră culturală se raportează la fenomenul cultural local conectat la Regiunea de Nord-Vest a ţării şi în corespondenţă cu spaţiul euro-regional, implicând aşadar şi o prezenţă la nivel internaţional. Aş putea exemplifica prin mai multe acţiuni de amploare pe care le-am realizat în ultima perioadă, printre acestea numărându-se expoziţiile Fotoetnografica pe care le-am organizat în Belgia, la Bruxelles, şi în Italia, la Bastia, Masciano şi Peruggia. Am colaborat cu instituţiile similare din judeţele Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Bihor, Arad, Alba şi Sibiu. În patru ani am participat şi am organizat 305 expoziţii, târguri şi saloane de fotografie. În acelaşi timp, o componentă esenţială în promovarea culturii tradiţionale o constituie organizarea festivalurilor folclorice.

În ultimii patru ani am organizat 144 de astfel de manifestări emblematice pentru cultura imaterială a Maramureşului. Important este faptul că încercăm să-i sprijinim pe tinerii interpreţi în cadrul festivalurilor-concurs naţionale, aceştia obţinând 34 de premii.

 

Rep.: Ştiu că instituţia pe care o conduceţi este foarte vizibilă şi graţie Memoriei Ethnologica, revista pe care o editaţi.

Ştefan Mariş: Aşa este. Avem o vizibilitate nu doar în România, ci mai ales în străinătate, datorită acestei publicaţii ştiinţifice, pe care o edităm. Ea este prezentă în peste nouăzeci de mari biblioteci universitare din ţări precum SUA, China, Germania, Franţa, Italia, Canada, Japonia, Ucraina, Serbia, Elveţia, Republica Moldova şi Malaezia. Ca un amănunt important vreau să subliniez că Memoria Ethnologica este indexată într-o foarte importantă Bază de date ştiinţifice (BDI) EBSCO-SUA, una dintre primele şase baze de astfel de date din lume. De asemenea, revista noastră este indexată şi în Biblioteca Congresului SUA (Library of Congres). În cadrul revistei Memoria Ethnologica au publicat, de-a lungul timpului, profesori universitari, academicieni şi cercetători de mare prestigiu din întreaga lume.

Ajunsă la numărul 59, Memoria Ethnologica a „găzduit” doar în ultimii patru ani 92 de studii ştiinţifice cu autori români şi străini, 83 de colecţii de folclor şi 18 recenzii ale unor volume de specialitate. Multe dintre aceste studii şi articole sunt rodul cercetărilor noastre în teren, domeniile de interes fiind obiceiurile legate de naştere, nuntă, înmormântare, diferite credinţe şi superstiţii, obiceiuri agrare, mitofolclor, legende, basme, colinde etc.

 

„Prin implicare înţeleg o creştere a colaborării cu toate administraţiile publice din judeţ (Consiliul Judeţean Maramureş, primăriile oraşelor şi comunelor) în vederea realizării unor acte culturale autentice, emblematice pentru judeţul nostru. Aceasta presupune un grad sporit de creativitate, ce implică punerea accentului pe diversitatea culturală a Maramureşului, a cărui identitate se defineşte continuu şi se înrădăcinează în profilul multicultural şi în diversitatea etnică, lingvistică şi confesională”.

Dr. Ştefan Mariş, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş