CULTURA - REPORTAJ

* Centenarul Serbarilor de la Baia Mare
“Astra Maramureseana”, acum 100 de ani

* Natiune, naratiune, fictiune
SUB SEMNUL LUI DIONYSOS

* Ma tot mir
Ion si Buha Misto

* Timea Homei, artista care modeleaza parafina
Colindand Templul luminii

* Sarbatoarea Castanelor 2003
Poveste cu castane

* Castane economice

* Festivalul spumelor

* ”Castanele” picilor

* Ne-am ”inrudit” cu italieni!

* Castane culturale

* Castane sportive

* INTERVIU - Cristian ANGHEL, Primarul Municipiului Baia Mare
CAPITANUL CETATII

* Centenarul Serbarilor de la Baia Mare
“Astra Maramureseana”, acum 100 de ani

Asociatiunea Pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman din Transilvania (ASTRA), infiintata la 4-7 noiembrie 1861 la Sibiu, a fost, pana la 1 Decembrie 1918, centrul intregii vieti spirituale romanesti din monarhia austriaca, “un adevarat centru de unire a romanilor in cultura”.

Cu un an inainte de infiintarea ASTREI, in 1860, la Sighetu Marmatiei, lua nastere “Asociatiunea pentru cultura poporului roman din Maramures”, care isi propunea dezvoltarea constiintei nationale, prin pastrarea si cultivarea limbii romane, pregatirea invatatorilor si functionarilor romani.

Inceputurile ASTREI in Maramures

“Astra Maramureseana” s-a dovedit deosebit de activa inca de la inceput, astfel incat, in 1862, a infiintat Scoala normala de invatatori, care va fi frecventata si de elevi din Satmar, Ugocea si Dobaca. In august 1869, la Somcuta Mare, s-a desfasurat prima adunare generala a ASTREI din nord-vestul Romaniei. O importanta aparte a avut-o infiintarea in august 1898, la Seini, a Despartamantului Satmar, care va deveni, in 1899, Despartamantul Satmar-Ugocea al ASTREI. La adunarea de la Seini au fost prezenti Vasile Lucaciu si George Pop de Basesti, delegat al Comitetului central al Asociatiunii Transilvane din Sibiu. Programul adunarii anunta ca Petrecerea de Toamna se va aranja Dumineca in 19 Octombre st.n. in sala hotelului “Coroana” din Seini, cu ocaziunea adunarii cercuale a despartamantului Seini al ASTREI. Inceputul la 8 oare seara. Pretul de intrare: 2 coroane de persoana, 5 coroane de familie. Suprasolvirile marinimoase se primesc cu multamita. O noua adunare generala a ASTREI s-a tinut in Baia Mare, in perioada 8-11 august 1903. Dupa doi ani, Vasile Lucaciu infiinta Scoala din Sisesti, iar in 1907, la Basesti, s-au desfasurat Serbarile prilejuite de o noua adunare generala a ASTREI.

Serbarile ASTREI din Baia Mare

Programul unei adunari generale (il dam spre exemplu pe cel al adunarii desfasurate la Baia Mare acum 100 de ani) era destul de incarcat. Prima zi era rezervata primirii festive a oaspetilor, in Gara orasului, si “reuniunii de cunostinta” de la “Grand Hotel”. A doua zi, cei prezenti la adunare isi incepeau activitatea prin participarea la serviciul divin tinut la Biserica greco-catolica. Urmau sedintele de lucru si vizitele la oficialitatile orasului, banchetul din Parcul orasului, sedinta festiva, disertatiunile si concertul ASTREI tinut in sala de la Grand Hotel. In cea de a treia zi erau primiti noi membri in asociatie si erau tinute discursurile de incheiere a adunarii. Un nou banchet in Parcul orasului era urmat de balul ASTREI in saloanele de la Grand Hotel, precedat de receptia oferita de Alexiu Pocol. Ultima zi era una a excursiilor. Erau vizitate marile ateliere ale Turnatoriei Statului de la Ferneziu si Mina de aur a lui Alexiu Pocol, castelul si imprejurimile Vaii Borcutului. Acelasi Alexiu Pocol oferea un dineu la incheierea sarbatorilor. Nici acum o suta de ani viata de politician nu era prea usoara...

Din arhiva

“N-am avut inca adunare generala careia in privinta succesului moral i-am putea da intaietate fata cu adunarea de la Baia Mare. Asociatiunea a gasit la Baia Mare in plina floare ceea ce voia sa duca si sa semene – constiinta unitatii nationale culturale... rezultat de importanta istorica ce va asigura adunarii generale de la Baia Mare pentru totdeauna un loc distins in istoria asociatiunii noastre” (“Transilvania”, nr. 4/1903)

Ioan BOTIS



* Natiune, naratiune, fictiune
SUB SEMNUL LUI DIONYSOS

Pasind adanc in toamna, baimarenii mai spala pacatele acestui an sub foc de artificii, muzica asurzitoare, castane coapte care cer multe lichide spre a fi digerate. Ca in orice sarbatoare a cetatii, painea, circul si bauturile vor fi cele care vor dicta ritmul vietii orasului. In vechile civilizatii ale popoarelor lumii, bautura era mijlocul de a obtine o stare supraumana, o furie specifica luptatorilor (furor heroicus) sau una de beatitudine si exaltare psihica proprie vizionarului, proorocului, samanului, preotului etc. Este mijlocul de realizare a contactului cu divinitatea. Bauturile sacre, licorile mitice ale zeilor (amrita, soma, haoma, nectarul, hidromelul etc.) sunt simboluri ale imortalitatii, tineretii vesnice, asociate focului ceresc, cu intreaga sa ambivalenta. Multe bauturi, inclusiv vinul, sunt legate de mitul mortii si invierii unei divinitati de tipul lui Dionysos. Betiile rituale nocturne erau specifice perioadelor de tranzitie, de criza ale anului (Anul Nou, Solstitiul de iarna, Echinoctiul de primavara) si aveau ca scop restabilirea fortelor vitale si trezirea naturii la viata (I. Evseev). Starea de beatitudine extatica putea fi provocata atat prin consumul de bauturi alcoolice sau diferite licori, cat si prin inhalatii de substante halucinogene. Bauturile traditionale, vinul si rachiul, sunt prezente la toate ospetele si sarbatorile comunitare ale romanilor, avand functia unei ofrande rituale (“Cand bei primul pahar, trebuie sa versi putin jos, ca sa beie si mortii”), cat si pe cea de stimulare a fortelor vietii. Licorile miraculoase de tot felul sunt larg intrebuintate in medicina magica si au mare trecere in practica facaturilor de dragoste. Un capitol special al medicinei populare romanesti l-ar putea constitui mijloacele cele mai fanteziste cu putinta folosite impotriva patimei betiei. De la cele mai simple si “inocente”, pana la cele care pun in pericol viata “pacientului”, femeile satelor romanesti folosesc diverse leacuri pentru a alunga dracul din insetati. Unul dintre cele mai sinistre leacuri, dar si mai eficiente, dupa parerea bucovinenilor, taie pofta de bautura numai gandind la ingredientele retetei: “Pune sub limba unui om mort un ban de argint, si cand va fi sa-l scoata din casa, ia banul. Cumparand rachiu cu acel ban, si dand unui betiv sa beie, se lasa de bautura” (A. Gorovei).

Emanuel LUCA



* Ma tot mir
Ion si Buha Misto

Pentru adeptii teoriei evolutioniste, descoperirea pe teritoriul Romaniei a unui maxilar vechi de 36.000 de ani e motiv de bucurie. Maxilarul apartinea unuia pe nume Ion, un homo sapiens care s-ar traduce omul inteligent. Cam tot in vremea asta, la Harappa si Mohenjo Daro au fost descoperite schelete radioactive, ajunse in halul asta in urma unui presupus razboi nuclear. Osul descoperit la noi ori e radioactiv, ori si-a transmis pitecantropica inteligenta, in mod paranormal, ministrului Transporturilor. Numai asa imi pot explica afirmatia lui Miron Mitrea, conform careia tronsonul de autostrada Lehliu-Fetesti va fi terminat in octombrie anul trecut. Trebuie luata in calcul si ipoteza creationista oferita de Biblie. Intr-o vreme in care sunt eliminate toate discriminarile, a aparut si o Biblie feminista. Pasajele considerate discriminatorii au fost corectate de vreo 50 de specialisti, in asa fel incat femeile sa nu se mai simta lezate in timpul lecturarii Cartii Sfinte. S-a protestat, in cel mai feminist mod cu putinta, impotriva sexului divin, ca de ce scrie in Biblie EL si nu EA si de ce Eva a fost creata din Adam si nu invers. Trebuie sa se termine treaba asta cu discriminarile legate de femei si minoritari. Nu de alta, dar femeile sunt mai active si mai cu initiativa decat barbatii (cazul fetitei de sapte luni care si-a depus, cica, adeziunea la PD Piatra-Neamt e doar un exemplu). In plus, femeile au penetrat mai repede decat barbatii Uniunea Europeana, Romania si Moldova fiind principalii furnizori de prostituate pentru piata occidentala. E drept ca treaba asta cu penetrarea se face pe baza de reciprocitate. Nu mai amintim din ce natie face parte majoritatea mamicilor denaturate, care, se pare, n-a luat contact cu noua Biblie feminista, abandonandu-si copiii prin spitale, rromii fiind inzestrati cu o sensibilitate aparte, din moment ce doua clanuri s-au omorat pentru un porumbel, simbol al pacii si al Duhului Sfant, care, in varianta feministo-minoritara, se va numi Buha Misto. Si cand te gandesti ca festivalul uratilor s-a desfasurat in Italia, iar campionatul mondial de injuraturi, in Finlanda...

Ioan BOTIS



* Timea Homei, artista care modeleaza parafina
Colindand Templul luminii

”Lumanarile le fac in bucatarie la mama. I-am stricat oalele. Intr-un vas mare, pe aragaz, fac o baie de abur in care inmoi si modelez produsul. Mai am o soba cu lemne in magazia din curte, acolo lucrez vara. De ce lumanari? Pentru ca sunt nerabdatoare. Imi place sa vad repede rezultatul“, spune artista. Ideea acestui gen de arta a existat de multa vreme, undeva in constientul ei. S-a ocupat cu pictura, grafica, tapiteria, iar din primavara a inceput sa modeleze parafina. Tehnicile de turnare si prelucrare le-a invatat din carti. Prima expozitie de lumanari din Sighet s-a vernisat pe 8 septembrie 2003 la Muzeul Maramuresului. Atunci, Timea a expus lumanari pentru nunti, botezuri si inmormantari, expozabile in biserici (care au impodobit catedrala din Sighet cu prilejul vizitei patriarhilor Romaniei si Africii), pentru restaurant, pentru amenajari interioare, creatoare de atmosfera intima, plutitoare, jucarii, bibelouri sau mostre de arta cubista si abstracta.

Secrete

Homei lucreaza cu parafina si ceara de albine cu adaosuri de coloranti si aditivi. Manopera dureaza intre o ora si patru zile. Materialul se toarna intr-o forma care se raceste in apa. Piesele dintr-o categorie aparte a lucrarilor sale au fost botezate “lumanari agricole” (pentru ca includ in masa de parafina boabe de fasole, nuci, macaroane, seminte de grau ori porumb sau chiar ardei iuti). Altele, mai apropiate de natura, inglobeaza crengute, flori si frunze uscate. Si fluturi morti. Care arata fantastic, parca ar fi insecte fosile prinse in chihlimbar. Modeleaza lumanari cu doua, trei sau patru fitile, pe altele le sculpteaza, de fapt in creatiile Timeei gasesti tot ce se poate imagina. Artista poate confectiona la comanda, dar prefera compozitiile proprii, caci isi “hraneste spiritul”. Cea mai mare dorinta a sa este sa-i invete pe copii cum sa creeze lumanarile decorative. Am iesit din templul lumanarilor, supravegheat de privirile imobile ale catorva busturi Rapa Nui, cu fizionomii asiatice. Calcand printre broaste testoase si scoici, ferindu-ma de zborul incremenit al unui fluture cap-de-mort imortalizat natur intr-un bloc de ceara translucida. Lumina naturala mi s-a parut mai rece, plictisitoare si vulgara...

“Torn in cele mai casnice forme: vase de bucatarie ori chiar parti din jucariile copilului meu (broscute sau scoici din plastic). Folosesc si tehnica turnatului in nisip, care da farmec produsului final.”

“N-am de gand sa intru in UAP, pentru ca Uniunea e plina de snobi si figuristi, prefer sa raman artist independent.”

Teofil IVANCIUC



* Sarbatoarea Castanelor 2003
Poveste cu castane

Acum o sa plictisesc cu o poveste. Este un subiect interesant, spus de om plictist. Mi-e greu, fiindca vreau sa va spun adevarul, iar eu nu cred in sinceritate. Vineri a fost prima zi de sarbatoare, iar eu ma plimbam plictisita, printre standurile insirate pe bulevardul Unirii, cautand spiritul sarbatorii. Priveam aiurea si nu aveam nici macar o idee ce caut. Era deja ora trei, iar sarbatoarea isi intrase in drepturi. Un miros pregnant de prajala stapanea aerul si imi provoca o stare confuza. Era un disconfort amestecat cu placere, o placere a ineditului. In drepta si-n stanga erau tarabe pline de nimicuri si ma intrebam care-i rostul lor. Probabil este mirajul suvenirurilor. Intre ele, vanzatorii de castane. Pentru mine, ei sunt sufletul sarbatorii. Vreau sa cumpar si eu, dar sunt atat de multi si mi-e greu sa ma decid cui sa-i imputinez marfa. Prefer sa aman si urc pe bulevard. Un accent de sudist imi atrage atentia. Privesc in dreapta mea si vad doua femei de vreo patruzeci de ani, in dreptul unui stand cu oale din lut. Nu voiau sa plece acasa fara un suvenir, iar vanzatorul, al carui accent imi atrase atentia, nu voia sa piarda un client. Scopul tranzactie era o oala, a carei destinatie era fiertul sarmalelor. Poate era o discutie banala, dar mie mi-a creat iluzia ca are ceva din spiritul sarbatorii. Ma desprind de cei trei, convinsa ca inca o secunda de zabovit ma va prinde cu o astfel de oala in geanta, desi urasc sarmalele si, deci, mi-e complet inutila. In jurul meu, grupurile razlete incep sa prinda contur si sa se transforme intr-o adevarata multime. Trecuse o vreme de cand ma plimbam in nestire si nu am reusit sa realizez decat cinci la suta din scopul pe care mi l-am propus. Priveam oamenii din jurul meu. Nu le spuneam nimic, dar privirile mele urlau: Unde-i spiritul ”Castanelor”? Treceau ignorandu-ma. Erau fericiti, era sarbatoare si ei se putea bucura de ea. Incepeam sa ma enervez. Eu caut spiritul sarbatorii si nimeni nu vrea sa ma ajute. Ma indrept spre ”ciocane”, cu o urma de incredere. Spre nefericirea mea, am gasit doar o multime de copii, care, cu gura pana la urechi, treceau de la o "hinta" la alta. Vad masinutele si pornesc spre ele. Atmosfera ma intoarce in timp. Am din nou cinci ani si astept cu sufletul la gura sa-mi cumpere mama o fisa pentru masinuta. Dar senzatia trece si pornesc dezamagita spre redactie. Am ratat! Nu am gasit spiritul. Dar pot sa va spun ca in aer plutea o dorinta de viata. Si cu o sinceritate de care rareori ma simt capabila, va dau un sfat. Nu uitati sa traiti!

Mihaela MIHALEA



* Castane economice

Sarbatoarea orasului cu castane este, an de an, pretext pentru Camera de Comert si Industrie Maramures pentru a organiza un targ de bunuri de larg consum, unde firmele participante pot sa-si etaleze produsele in fata unui public largit si relaxat. Rivulus Dominarum a fost prezenta in fiecare an in programul Sarbatorii Castanelor, chiar de la prima editie, semn ca expozitia s-a bucurat de succes in anii trecuti. In acest an, pe langa firmele din judet, au participat firme din Bucuresti, Cluj, Dambovita, Bihor, Tulcea, dar si din afara granitelor (Franta, Ungaria, Belarus, Slovacia si Iugoslavia), care au inchiriat 65 de standuri in cadrul expozitiei. Vineri, la orele pranzului, cand a avut loc deschiderea oficiala a manifestarii, Centrul de Instruire si Marketing a gemut de oficialitati, personalitati, ziaristi si, bineinteles, de reprezentantii firmelor. Am observat si cativa intarziati, care nu reusisera sa-si amenajeze spatiul inchiriat, intampinand vizitatorii cu fel de fel de cutii si lazi (TT International Romania), dar si standuri elegante, ce au atras privirile curiosilor (Kookabura – Franta, producator de mic mobilier).

Lavinia COTARCEA



* Festivalul spumelor

Lume buna, costume festive, fete ce arborau masti si mai festive, toate le-am intalnit la inaugurarea noului sediu administrativ si de productie al societatii Poliflex Grup SRL Baia Mare. De la vladica la opinca, adica de la Daniela Gheorghe, ministru secretar de stat in Ministerul Finantelor, pana la nea Traienica, ce punea in functiune una din masinile de debitat din hala, toti cei prezenti au observat cu luare aminte cum se taie panglica rosie. Cu ocazia Sarbatorii Castanelor, compania romano-olandeza Eurofoam Poliflex a tinut sa iasa in lumina reflectoarelor, lucru explicabil daca luam in considerare faptul ca detine suprematia in productia de poliuretan. Pentru orasul nostru, investitia de peste 50 miliarde lei, concretizata in utilaje, capacitati de productie si administrative, este un semnal ca vor veni noi investitii. Produsele firmei sunt indispensabile industriei de mobila, dar si altor obiecte de activitate. De ce in Baia Mare? Pentru ca piata in zona este buna, exista cerere si, cum drumurile in Romania sunt sub orice critica, au considerat util sa deschida un spatiu de productie si in acest colt de tara. Vicepresedintii grupului Eurofoam, Armin Weber si Bruno Demol, si directorul general Dragos Cotarcea au tinut sa sublinieze ca activitatea fabricii nu este generatoare de poluare, neexistand nici un fel de reziduuri toxice. ”Tot ce se produce, se vinde” a afirmat Dragos Cotarcea.

Lavinia COTARCEA



* ”Castanele” picilor

Ce fac cei mici de “Castane”? Uneori, cei mari cred ca Sarbatoarea Castanelor inseamna numai castane, bere si concerte. Ei bine, cei care au o astfel de parere se inseala. Sunt destule “obiective” de distractie care ii atrag pe pici. Poate nu ati vazut cortul unde se realizeaza adevarate opere de arta, pictand fetele doritorilor (facepainting). Te lasi in mana specialistului si in cateva minute esti transformat. Desenul ti-l alegi tu. Iar daca este vorba de un loc de distractie, cu siguranta orice pici ar alege platoul de langa Sala Sporturilor. Pe cativa metri patrati gasesti o sumedenie de tentatii. Sunt celebrele ”ciocane”, linghispiruri de toate formele si marimile, trenulet si masinute. Pustii care se simt cu adevarat curajosi, au un obiectiv mai terifiant. Casa Groazei este doar pentru cei bravi. Cei care nu se incumeta sa intra in casa, au pe aproape un trenulet. Ce mai, este distractie peste tot. Si daca tot am vorbit de curaj, m-as mira sa existe un adult suficient de curajos sa incerce toate jocurile picilor...

Mihaela MIHALEA



* Ne-am ”inrudit” cu italieni!

Prima zi a Sarbatorii Castanelor a debutat cu ”Sedinta Festiva a Consiliului Local”, care a avut loc in sala Europa din cadrul Primariei Baia Mare. La eveniment au luat parte membrii Consiliului Local, sponsorii oficiali ai Sarbatorii Castanelor si autoritatile din orasele infratite cu Baia Mare (Ivano-Frankivsk (Ucraina), Bielsko-Biala (Polonia), Szolnok, Hodmezovasaarhely si Nyiregyhaza (Ungaria). Seria discursurilor oficiale a fost deschisa de prefectul Ioan Buda si Alexandru Cosma, presedintele Consiliului Judetean Maramures. Dupa cateva fraze balbaite spuse in mare graba, in care au recunoscut meritele Primariei si Consiliului Local pentru organizarea evenimentului, cei doi s-au retras. Discursul primarului Cristian Anghel, care a enumerat proiectele realizate in acest an si obiectivele ”orasului care invata”, a fost urmat de depunerea juramantului de catre cei 27 de membri ai Consiliului de Onoare Consultativ, care fac parte din diferite structuri socio-profesionale. Lista de prieteni ai orasului Baia Mare s-a imbogatit cu localitatea Serino din Italia. Daca tot veni vorba de sarbatoare, ”proapata” ruda a Baii Mari organizeaza anual, la mijlocul lunii septembrie, un eveniment similar Sarbatorii Castanelor. Ivano Tankis, primarul orasului Serino, a promis ca 25 de copii din Baia Mare vor vizita anual orasul pe care il ”guverneaza”. ”Sarbatoarea Castanelor are un nou mod de prezentare in acest an, pe CD multimedia. Istoria Sarbatorii Castanelor este insotita de un film despre istoria orasului, care este tradus in limba engleza.” - Cristian Anghel, primar Baia Mare.

Ioana LUCACEL



* Castane culturale

Vineri, la orele pranzului, Muzeul de Mineralogie Baia Mare in colaborare cu Muzeul Aurului Brad, Muzeul de Mineralogie al Universitatii "Babes Bolyai" Cluj-Napoca si Muzeul National Brukenthal-Sibiu a oferit baimarenilor spre descoperire si admirare fascinanta lume a aurului natural din Apuseni si Gutai. Sunt expuse cele mai spectaculoase esantioane de aur nativ descoperite in minele din Transilvania (printre acestea se numara si esantioanele baronului Samuel von Brukenthal colectionate in secolul XVIII). ”Vedetele” expozitiei sunt ”Soparla de aur” si ”Fluturii de aur”, cele mai frumoase esantioane de aur nativ din Europa. Alaturi de acestea, vizitatorii pot admira aurul multiform de la Cavnic. Pentru prima data sunt reunite intr-o singura expozitie peste 40 dintre cele mai remarcabile pepite din aur masiv. Expozitia mai cuprinde o prezentare completa a metalului galben, in forma sa naturala, si o istorie a exploatarii aurului din Transilvania din antichitate si pana in zilele noastre. Dupa amiaza zilei a oferit iubitorilor de arta un prilej de bucurie. Colonia Pictorilor a gazduit Anuala Artelor 2003, care isi ”propune examinarea panoramica a potentialului de creatie si organizational, a performantelor la zi inregistrate de comunitatea artistica a filialei baimarene”, dupa cum aflam din catalogul expozitiei, realizat de dr. Tiberiu Alexa. Cei prezenti au regretat absenta de la acest eveniment a lui Ion Salisteanu, presedinte de onoare al Uniunii Artistilor Plastici din Romania, dar s-au bucurat de prezenta lui Liviu Suhar, prof. univ. dr. – Facultatea de Arte Plastice, Decorative si Design Iasi, care a tinut sa aprecieze rolul deosebit jucat de-a lungul timpului de Centrul Cultural Baia Mare. Ne-a placut conducatorul urbei care, fara sa fie un specialist in arta, a tinut sa-si faca simtita prezenta si sa cuvante. ”As vrea, si cu acest prilej, sa incercati sa ii convingeti pe baimareni ca avem nevoie de arta. Ca, indiferent de grijile cotidiene, de dificultatile carora incercam sa le facem fata, ne putem gasi un refugiu in lumea frumosului, a culorilor, a artelor vizuale”. Subscriem, ca-i spus adanc. Ultima ”castana culturala” din prima zi a sarbatorii a fost oferita de corul Antifonia din Cluj, dirijor Constantin Ripa. Pentru melomani, concertul sustinut de clujeni a reprezentat un regal muzical, ce a cuprins piese compuse de autori renascentisti (Claudio Monteverdi si Orlando di Lasso), dar si moderni (Ernst Toch, Walter Donaldson, Jester Hairston si ai nostri Augustin Bena, Vasile Herman si Constantin Ripa). Oricum, remarcabil faptul ca, intr-un oras aflat in stapanirea miasmelor de mici si bere, evenimentele culturale au reusit sa creeze o atmosfera de sarbatoare deloc populista.

Ioan BOTIS



* Castane sportive

O sarbatoare, cum este cea a castanelor, nu putea fi lipsita de sport. Baimarenii au abandonat cateva minute berea, castanele si mititeii, in schimbul unor demonstratii de box, judo, gimnastica si ciclism, asigurate de sportivi de la cluburile de profil din Baia Mare. “Cupa Castanelor” la volei masculin, desfasurata in aer liber, a reunit la start patru echipe: Volex, CSS 2 (cadeti), Prietenii (din Baia Mare) si Nyiregyhaza (Ungaria). S-a jucat pe bune, cu multa ambitie din partea jucatorilor. Organizatorii, Asociatia Judeteana de Volei si DSJ Maramures, au oferit cupe si diplome. Pe Lacul Firiza si-au dat intalnire kaiacisti din Bucuresti, Galati, Arad, Constanta, Timisoara, Satu Mare si Baia Mare, pentru a se intrece in Cupa Castanelor. O intrecere reusita, la care a fost prezent si Radu Dumitru, secretarul general al Federatiei Romane de Kaiac Canoe. Baimarenii au uitat de sportul national, asa ca la demonstratia de oina, oferita de elevii din Coruia si Baia Sprie, nu a fost nimeni. Micutii sportivi au trecut peste acest handicap si si-au luat atributiile in serios, oferind o disputa incrancenata. Tenisul de camp nu a fost ocolit de “Cupa Castanelor”, la start fiind prezenti copiii din Baia Mare, care in scurt timp vor calca pe urmele lui Hanescu sau Mergea.

Ioan PETRUSAN



* INTERVIU - Cristian ANGHEL, Primarul Municipiului Baia Mare
CAPITANUL CETATII

Carte de vizita

S-a nascut in 1950, la Pitesti, liceul l-a absolvit in localitatea natala, iar Facultatea de Mecanica la Institutul Politehnic Bucuresti. Din 1 decembrie 1977 este "semimaritat" in Baia Mare. A muncit un an la CEPROM, apoi la Universitate, unde a parcurs toate treptele pana la conferentiar. Din 1 mai 1993, este primarul municipiului Baia Mare. Presedinte (2 ani) si vicepresedinte (4 ani) al Asociatiei Municipiilor din Romania; din 1994, face parte din Delegatiei Romaniei la Strasburg la Congresul puterilor locale si regionale din Europa, raportor pe probleme si colaborare transfrontaliera, membru al Comisiei de Dezvoltare Durabila, al celei Institutionale si al celei de Mediu. In iunie va sustine examenul de masterat in Managementul sectorului public si luni, dupa Sarbatoarea Castanelor, va da examen pentru al doilea doctorat, pe acelasi subiect.

Ca-n fiecare an, frunzele ruginii ale toamnei aduc in Baia Mare si Sarbatoarea Castanelor. Initiatorul acestei manifestari, primarul Cristian Anghel, si-a gasit timp in perioada pregatirilor manifestarii pentru a sta de vorba cu GAZETA.

Reporter: Va amintiti cum a inceput Sarbatoarea Castanelor?
Cristian Anghel: A fost ideea sotiei mele. Eram la plaja, prin iunie, si gandeam ce eveniment am putea da orasului. S-a dovedit o idee buna si eu, impreuna cu colectivul din Primarie, am pus in practica acest proiect, prima data in 1993. Nu i-am spus Sarbatoarea Recoltei sau Toamna baimareana, pentru ca asa se numea pe vremuri. In primul an s-a realizat in totalitate prin sponsorizare, apoi, dupa ce am prezentat in Consiliul Local realizarile de la prima editie, au inceput sa se aloce bani si din bugetul local.
Rep: Mai este posibila realizarea 100% din sponsorizari a Sarbatorii?
C.A.: E foarte greu, tinand cont de amploarea la care a ajuns. In acest an, in mod sigur, cheltuielile legate de actiunile culturale si sportive vor fi decontate din sponsorizari si din incasarile din aceasta perioada.
Rep: Cate castane mananca primarul la Sarbatoarea Castanelor?
C.A.: Mananc, dar nu foarte multe. Oricum, imi plac numai prajite.

Politica

Rep: De ce sa zicem "Da" aliantei PNL-PD si ce le veti spune celor ce vor afirma ca ati mai fost la guvernare?
C.A.: Pentru ca dorim sa schimbam ceva, chiar daca nu am reusit pana in 2000. Nu ne este rusine sa ne recunoastem greselile si nu dam vina pe altii. Totul este sa demonstram ca omul din greseli invata. Cine nu invata din greseli, nu are ce sa caute nici in politica, nici in alta parte.
Rep: Exista probleme la nivel de Baia Mare cu aceasta alianta?
C.A.: Vor fi probleme la nivel de Romania, nu numai la nivel de Baia Mare. Mai trebuie sa treaca o perioada pana cand vom reusi sa trecem peste niste orgolii personale si sa vedem intai obiectivul strategic la nivel national. Daca ne-am propus, impreuna, ca obiectiv castigarea alegerilor, trebuie sa ne subordonam toate celelalte actiuni acestui obiectiv. Eu am avut si elemente concrete: cand vrei sa aduci un om nou in partid, care are notorietate, te lovesti de obstacole. Fiecare se gandeste la scaunul lui... Dar, daca vrem sa fim un partid mare - si noi, PNL, avem aceasta sansa -, trebuie sa ne deschidem. Trebuie sa avem oameni bine pregatiti. Evident, alegerea si pregatirea acestor oameni este cel mai greu lucru, pentru ca unii fac foarte greu distinctie intre interesele particulare si interesele de partid. Relatiile interumane nu le putem elimina, dar putem sa restrangem influenta acestora in selectia unor persoane.
Rep: Cand are vreme primarul Anghel sa-l ajute pe presedintele filialei PNL, Anghel?
C.A.: Primarul comunica in permanenta cu presedintele PNL Maramures. E nevoie de o echipa ca sa poti sa faci treaba in politica, uneori nu am simtit-o langa mine. S-au strans foarte multe, e adevarat, dar incercam sa facem fata. Deja am intrat pe un drum de unde nu ne mai putem intoarce si nici n-ai voie sa faci concesii laterale. Daca ti-ai stabilit o strategie, orice deviere te face sa pierzi timp si nu mai avem acest privilegiu. In ceea ce priveste optiunile filialei Maramures, obiectivul meu personal, insusit de filiala, este acela de a fi filiala cu cel mai mare procent la alegerile locale din 2004. Este un obiectiv foarte ambitios, dar consider ca este important ca fiecare sa-si propuna un obiectiv personal.

Administratie

Rep: Care ar fi primul lucru pe care l-ar face Cristian Anghel in calitate de ministru al administratiei publice?
C.A.: Cred ca acest post ar fi cel mai apropiat de preocuparile mele si de studiile pe care mi le intregesc in acest moment. Revenind la intrebare, in primul rand as face o analiza a situatiei reale din administratia publica locala. As lansa un chestionar specific pentru fiecare primar, sa vedem ce-a fost bun, ce-a fost rau, cum functioneaza, ce obstacole au intampinat, ce propuneri au. Strategia actualului guvern este facuta pe dos. De-abia la capitolul 11 se vorbeste despre situatia actuala. Ce reforma poti sa faci daca nu cunosti situatia reala? In al doilea rand, as face un colectiv consultativ din primari care au avut cel putin doua mandate la activ.
Rep: Cum ii convingeti sa vina?
C.A.: Poate nu vor mai iesi primari, poate vor dori sa se implice intr-un asemenea proiect. Pe de alta parte, poate sa iasa o lege foarte buna din birou, dar care sa nu poata fi aplicata. Orice lege trebuie sa fie flexibila. Trebuie sa dea posibilitea autoritatii locale sa aiba initiativa locala. Nu ai dreptul sa o blochezi.
Rep: Cum o sa arate orasul peste 30 de ani?
C.A.: Ca dezvoltare, va fi un centru important al zonei de nord-vest.

Optiuni si argumente

- Dobrin sau Rozsnyai?
Dobrin, evident. A fost mult mai tehnic, mult mai inventiv.
- Baia Mare sau Pitesti?
Sunt pe acelasi plan. Sunt baimarean, originar din Pitesti.
- Ce preferati sa conduceti: orasul real sau orasul virtual?
Cel virtual il conduc acasa, pe calculator, in fiecare zi. Pe mine ma intereseaza mai mult opinia cetateanului virtual, ce ar dori cineva din afara orasului, daca ar deveni cetatean al orasului.
- Strada Cosbuc, cu castani, sau B-dul Unirii?
Strada Cosbuc, cu castane. Nu-mi place aglomeratia, cu toate ca sunt sociabil.
- Pasare de noapte sau matinal?
Dau raspunsul lui Nichita Stanescu: "inca o seara-noapte-dimineata". Matinal. Nu pot dormi dimineata.
- Mercedes sau Ferrari?
Mercedes. Prefer siguranta.
- Rosu sau galben-albastru.
Intai rosu-galben-albastru, apoi galben-albastru.
- Fotbal sau baschet?
Fotbal, chiar daca am facut baschet de performanta zece ani.

Rep: Care este diferenta dintre cum v-ati imaginat ca va fi GAZETA de Maramures si modul in care arata ea?
C.A.: Nu am avut asteptari anume vizavi de acest saptamanal, dar voiam sa fie altfel decat presa locala. Si este, intr-adevar, altfel. Este un ziar cu substanta, in care ai ce citi, articole concentrate si care abordeaza multe subiecte.
Rep: Ce nu v-am intrebat?
C.A.: (rade) Ce nu voiati sa ma intrebati?

BREF

In primul rand, Cristian Anghel, vrea sa spuna urmatorul lucru: el va candida la primar in 2004, chiar daca, deocamdata, nu s-a facut selectia la nivelul PNL-ului - “pot sa doreasca si alte persoane sa candideze, nu e o problema, facem sondaje si vedem cum stam” - si Cristian Anghel pleaca din Baia Mare, daca ajunge primar, intr-o singura situatie: daca are sanse la un post de ministru. In alte conditii nu pleaca!

Claudia SITARU