CULTURA/REPORTAJ

* Tribut pentru Napthali Wieder, un carturar talmudic
“Cititorul” misterelor iudaice

* Natiune, naratiune, fictiune
Vinul si pelinul

* Ruxandra Pasca, geniala GAZETEI in cuvinte
Intre ingeri si Nietzsche

* TANARUL GRAFICIAN

* Culti si desculti
Diamant de Maramures

* Tribut pentru Napthali Wieder, un carturar talmudic
“Cititorul” misterelor iudaice

Specialist in teologia iudaica, carturarul Naphtali Wieder a devenit celebru pe cand lucra la London School of Jewish Studies, unde a influentat decisiv curentele de cercetare spirituala. Naphtali Wieder, un personaj necunoscut in Romania, s-a nascut in comunitatea hasidica din Sighetu Marmatiei, pe 5 mai 1901. La trei ani de la plecarea intre umbre, GAZETA il aduce in atentia maramuresenilor.

Carturarul Naphtali Wieder a cercetat arhivele Cambridge, detinatoare ale manuscriselor provenite din academiile talmudice din Palestina, Babylon, Marea Moarta sau Europa de Est, investigand cele doua curente de interpretare liturgica, din est si vest, atribuite Askenazilor (din Europa centrala si de est) si Sefarditilor (din Peninsula Iberica). Un alt treilea curent, Hasidic, a fost promulgat de kabbalistul Isaac Luria din secolul XVI, dogma mai bogata in misticism ca celelalte. Naphtali Wieder (al carui prenume provine de la parintele uneia dintre cele 12 semintii, Neftali) a avut rolul decisiv in demitizarea, dezvaluirea, identificarea si definirea acestor curente subtile. Omul Wieder a fost un enigmatic si introvertit. Auster si autoritar, distant cu colegii si studentii, ironic (”acesti distinsi ignoranti”), neimpresionat de nimeni. Nici n-avea cum, eruditia sa era superioara celor din jur. Personalitate inconfundabila prin gestica, felul de a lectura si preda, dar si de a vorbi cu un puternic accent ”middle europe”. Limbile sale materne au fost maghiara, germana si Yiddis. Pe primele doua a refuzat sa le vorbeasca dupa Holocaustul in care a asistat la pierderea intregii sale familii. Prin exigenta sa, a inraurit o serie de studenti care au ajuns mari oameni de stiinta, teologi sau profesori. Naphtali Wieder a fost aclamat inca din adolescenta ca un viitor mare rabin, dar, in loc sa devina un ”dayan” (judecator la curtea eclesiastica locala), a preferat sa-si largeasca orizonturile academice si intelectuale, si sa urmeze un seminar teologic din Germania.

Si-a luat doctoratul in 1936, apoi a publicat ”Influente islamice in rugaciunile iudaice” (1947), ”Karaismul si sulurile din Iudeea” (1962) si ”Formarea liturgiei mozaice in Est si Vest” (1998), alaturi de sute de articole stiintifice. Dupa 1972 s-a retras in Israel, ca profesor la Universitatea Bar Ilan din Tel Aviv. A amanat casatoria pana in 1951, cand a luat-o de nevasta pe mult mai tanara Merita Levy, provenita dintr-o familie proeminenta a comunitatii evreiesti din Gibraltar, a carei intelegere si indulgenta l-au lasat sa-si continue munca academica pana doar cu cateva luni inainte de moarte. A decedat la Ierusalim, la 5 martie 2001. La trei ani de la moartea sa, GAZETA incearca sa alunge uitarea nedreapta de pe trecutul unei alte mari personalitati originare din Maramures, care face cinste acestui multicultural cuib de talente. In incheiere mai amintim ca, in acest moment se discuta in SUA, candidatura la Premiul Nobel pentru fizica a unui alt evreu originar, ati ghicit, din Sighetu Marmatiei.

De ce e importanta munca lui Wieder?

In afara Torei sau Pentateuhului (primele cinci carti ale Vechiului Testament, compilate de profetul Moise), religia iudaica mai are doua strate de legi sfinte: cartile profetilor (psalmii si literatura intelepciunii) si scrierile necanonice (traducerea in limba greaca a Bibliei, operele lui Josephus, Apocrifa si diverse papirusuri). Urmeaza clasificarea si transpunerea in scris a Legii orale acumulata de-a lungul secolelor, denumite Mishna. Dupa redactarea Mishnei, alte generatii de carturari au inceput sa o comenteze, editandu-se volumele talmudice. Talmudul inseamna ”studiu” sau ”invatatura”. Ca o paranteza, Talmudul n-a fost tradus niciodata integral in limba romana (decat in forme prescurtate), de fapt cele 12 volume cuprinzand 9000 de pagini (cu percepte morale si religoase, filozofie, fabule, pilde, istorii sau anecdote), nu este translatat decat in engleza, franceza si germana. Talmudul din Ierusalim (sau de Apus) a fost compilat de carturarii din Eret Israel catre finele secolului IV, iar cel babilonean, un secol mai tarziu. In Talmud, ”Cabbala” inseamna ”doctrina primita” sau ”traditie”. Cu vremea Cabbala a devenit o stiinta esoterica, utilizand cai nerationale: magia practicata in incercarea de comunicare cu Yahve, prin stari mistice. Apoi a aparut numerologia sfanta iudaica si numele secrete ale Domnului-Adiriron, Zavodiel, Ahtriel, Tazash etc. (asa-zise parole pentru a convinge paznicii portilor celeste).

Teofil Ivanciuc



* Natiune, naratiune, fictiune
Vinul si pelinul

In prag de campanie electorala, romanul bea vin-pelin ca sa nu-si faca sange rau de atatea promisiuni si bogatii amagitoare ce niciodata nu vor fi... Chiar daca in vechime, vinul era asociat cu limba neretinuta, perderea mintii sau judecata gresita, suntem un popor care dedicam multe sarbatori acestei minunate licori, caci el ne duce “pe taramul in care Diavolul se intalneste cu Dumnezeu, iadul cu raiul, pamantul cu cerul, mortii cu viii, raul cu binele, uratul cu frumosul, eroarea cu adevarul...” (Tr. Herseni). Ziua pelinului este o sarbatoare populara (cu data mobila in Calendarul popular – sinonima in unele zone cu Armindenul) dedicata pelinului (dar si vinului), planta folosita in medicina populara. In textul Apocalipsei lui Ioan este pomenita steaua Pelin (Absint), ce cade din cer otravind apele. Pe plan istoric, ea-l simbolizeaza pe regele Babilonului care va devasta Israelul, iar pe plan profetic, intronarea in lume a lui Satan. In Grecia antica, pelinului, ce se folosea ca un adaos la prepararea vinurilor, i se atribuiau proprietati intaritoare, vindecatoare sau de aparare impotriva spiritelor malefice (I. Evseev). Aceleasi functii le gasim si in obiceiurile sau credintele romanesti: “La 22 aprilie, in ajunul Sf. Gheorghe, se face descantarea leusteanului, pelinului si bozului, care, apoi se puneau in staul la picioarele vitelor si oilor ca sa nu li se ia laptele si sa nu li se intample rele”. Pelinul joaca un rol important in obiceiurile Armindenului, cand se bea vin-pelin pentru sanatate si primenirea sangelui, si se pun fire de pelin la brau si la palarie (A. Fochi). Pelinul, pastrat cu sfintenie tot anul, era folosit in descantece si in diferite scopuri medicale: “bun de afumat pe cel apucat de ceas rau sau duca-se-pe-pustii”, la vindecarea durerilor de cap, de pus in apa ce servea la “subtierea obrazului” (A. Gorovei). Impreuna cu usturoiul, pelinul este arma cea mai redutabila impotriva agresiunii Ielelor (Rusaliilor). Este folosit si in magia erotica si nu doar la noi. Pelinul a fost folosit ca afrodisiac foarte mult la sfarsitul secolului trecut, in special de catre francezi, sub forma unui extract alcoolic din planta cu acelasi nume, Arthemisia absinthium. A fost interzis in Franta pe 16 martie 1915, fiind in continuare interzis in multe tari europene din cauza toxicitatii si a proprietatilor creatoare de dependenta. Datorita acestor proprietati nici nu ne mira faptul ca omul din popor canta (in lipsa de Viagra): “Pelin beau, pelin mananc,/ Seara pe pelin ma culc!/ Dimineata cand ma scol,/ Cu pelin verde ma spal.”

Emanuel Luca



* Ruxandra Pasca, geniala GAZETEI in cuvinte
Intre ingeri si Nietzsche

Ruxandra Pasca s-a nascut in 18 martie 1986, in Baia Mare. Absolventa a Scolii generale nr.6, in prezent este eleva in clasa a XI-a A de la Colegiul National “Vasile Lucaciu”. Cartea ei de vizita cuprinde 12 premii la olimpiadele judetene si nationale de limba si literatura romana, chimie, limba engleza, matematica si geografie. Ar mai putea fi amintite premiile I obtinute la sfarsitul tuturor anilor de studiu si castigarea unui concurs local de sah.

Ruxandra a castigat sectiunea rezervata filologilor in cadrul concursului organizat de GAZETA. Chiar daca i-a placut intotdeauna sa citeasca, a inceput sa vada literatura cu alti ochi abia din clasa a IX-a, atunci cand a participat la olimpiada de limba si literatura romana.

Cartea bate filmul

Marea schimbare o datoreaza in totalitate dirigintei Janina Friedrich, o profesoara remarcabila, care, intr-un anume fel, a descoperit-o. “Imi place foarte mult arta si literatura o consider o arta”, este un argument suficient pentru inclinatia Ruxandrei spre lectura. Tocmai l-a descoperit pe “Zorba” lui Kazantzakis, “un manual de viata”, dar cartea preferata ramane “Cei trei muschetari” a lui Dumas. Cartea bate filmul, ar fi concluzia fireasca daca tinem cont de faptul ca, pentru Ruxandra, nici o ecranizare a romanului lui Victor Hugo, “Notre Dame de Paris” (prima carte la care a plans), n-a avut un impact estetic atat de mare ca si cartea. In preferintele literare ale Ruxandrei se mai inscriu dramaturgia lui Shakespeare si “Numele trandafirului” a lui Umberto Eco, o carte geniala a unui vizionar extraordinar. Recunoaste ca n-a citit foarte multa filozofie, dar apreciaza filozofia despre ingeri a lui Andrei Plesu, conceptia lui Blaga despre arta si opera lui Nietzsche. Chiar daca nu-l crede, cu toate ca recunoaste ca este periculos de convingator, la Nietzsche apreciaza curajul cu care acesta isi lanseaza afirmatiile.

Cu “Don Quijote” ghid

Calatoriile fac parte din pasiunile Ruxandrei. A vazut pana acum Franta, Germania, Spania, Portugalia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Monaco, San Marino si Andorra. De cele mai multe ori, tatal ei i-a servit drept ghid. Calatoriile se leaga in acest fel de literatura, pentru ca una dintre cartile ei preferate este “Don Quijote” si pe tatal ei il vede ca pe un fel de Don Quijote in varianta moderna, situat intr-un spatiu pe care Blaga il definea ca pe o alternanta vale-deal. A vazut muzeul Luvru si am aflat care sunt pictorii ei preferati: Rembrandt, Monet, Michelangelo, Delacroix, Renoir si Picasso. Nu uita sa aminteasca ingerii lui Rafael. Ii place in continuare scoala, fara de care crede ca s-ar plictisi. Nu-i place in schimb sistemul de invatamant de la noi, pentru ca libertatea de alegere a elevilor este sublima si lipseste cu desavarsire. Pentru viitor, isi doreste sa urmeze cursurile unei facultati cu deschidere mare: Managementul afacerilor in limba engleza, Banci-finante sau Comert exterior. Era sa uit: ii place foarte mult sa stea cu prietenii, pentru ca e important sa fie inconjurata de oameni. Si mai e ceva: a vazut ultima premiera a Teatrului baimarean, “Fluturi, fluturi”, despre care spune ca este “o piesa despre singuratatea omului care poate duce la nebunie”.

Preferintele unei “geniale”

Ii plac mancarea frantuzeasca (in special cea cu fructe de mare) si culorile roz, albastru si alb. O deprima maroul si griul. Apreciaza sinceritatea si sociabilitatea. Ii displac ipocrizia, orgoliul nemasurat si prostia, pe care o considera generatoare de toate celelalte defecte. Viseaza sa ajunga in Egipt. Joaca din cand in cand baschet, tenis si minigolf. Actorii ei preferati sunt Ben Affleck, Mel Gibson, Johnny Deep, Cameron Diaz si Michele Pfeiffer. Ii place sa asculte muzica in general si Cold Play, in special. Adica “un rock foarte lent, foarte moale”. Nu-i place politica, fapt pe care il pune pe seama unei repulsii oarecum firesti a unei fiice de politician fata de acest domeniu.

Ioan Botis



* TANARUL GRAFICIAN

Pe langa rezultatele bune obtinute la olimpiade, Scoala nr. 11 “Nicolae Iorga” se poate mandri si cu elevii talentati care, intre teze, lucrari si pregatiri la disciplinele de baza, isi gasesc timp si pentru arta. De altfel, expozitiile personale sau pe clase au devenit deja o tradite a scolii. Mai mult, “micutii artisti de la Iorga” au avut posibilitatea de a-si expune lucrarile si in cadrul expozitiilor extrascolare, cum ar fi cele organizate la CCI Maramures. Ultimul vernisaj gazduit de unitatea de invatamant a purtat semnatura elevului Tudor Nutiu. Desi este elev in clasa a VIII-a si invata pe branci pentru examenul de capacitate, Tudor a muncit mai bine de cinci luni pentru aceasta expozitie. Imboldul a venit atat din partea familiei, cat si al profesorului de desen, Simion Pop, ale carui clase sunt un fel de “pepiniera” a Liceului de Arta. Cele 14 lucrari respecta intocmai cerintele unui examen de admitere la liceele de profil. “Nu este exclus sa urmez cursurile Liceului de Arta. Nu m-am hotarat inca, dar cred ca voi alege intre un profil economic si arta. De fapt, lucrarile pot fi si un fel de pregatire pentru examen. Am redat, pur si simplu, forma unui obiect pe care il aveam in fata, dintr-un anumit unghi. Sunt pasionat de design, iar programul incarcat de studiu nu este un impediment pentru asta. Din contra, desenul este o relaxare si un exercitiu pentru o eventuala cariera in design. Oricum, sper ca acesta expozitie sa nu fie ultima. Chiar daca ma voi axa pe economie, nu am de gand sa renunt la desen”, a spus Tudor Nutiu.

Ioana LUCACEL



* Culti si desculti
Diamant de Maramures

Culti si desculti a evoluat alaturi de extraordinarii sai invitati. Multi citesc si rad in coltul gurii de colegi, multi se regasesc in pielea invitatilor, dar nimeni nu doreste sa participe. Ce pacat, avem atatea locuri vacante! Spre uimirea noastra, aproape am reusit sa gasim intrebarea la care toata lumea stie raspunsul. Nu va vine sa credeti? Nici noua, dar aproape am reusit. Intrebarea cu tinta precisa a fost contracarata cu multa bafta de cei carora le-am facut deosebita onoare de a-i avea printre oaspeti. ”Tare ca piatra, iute ca sageata” le-a fost gandul politicienilor nostri, care au ghicit repede: ”care este cel mai dur material?” Calin Crisan, inspector sef al Garzii de Mediu, se afla intr-o expeditie pe plaiurile Vaii Viseului, cand s-a trezit pus sub lupa GAZETE. ”Diamantul. Deocamdata, asta e”, s-a pronuntat Crisan. Deocamdata ati scapat, dar ramaneti in... garda. Cat despre Garda, in cazul in care moare, aveti grija sa nu se predea. Urcand pe cursul Viseului, am ajuns in biroul viceprimarului din Borsa, Remus Stetco, proaspat candidat PNL la functia de primar. ”Dintre metale? Diamantul. L-am nimerit? He, he, pai da...”, s-a impleticit putin Stetco, dar a prins ideea si a trecut pragul validarii. Asta in primul rand. In primul tur vom mai vedea. Calin Coros, directorul Serviciului Public Administrarea Patrimoniului Local si Utilitati, s-a aflat in cateva randuri in colimatorul nostru si se pare ca si-a luat masurile de precautie. ”Diamantul. Din cate stiu eu. Vreau sa vad daca scrieti exact ce spun”, a replicat Coros. Am scris. Consilierul judetean Gelu Todorut a tinut sa arate ca in preajma campaniei electorale este gata sa faca fata oricaror intrebari. Desigur, nu se astepta sa-l luam atat de ”dur”. ”Diamantul este cel mai dur”. Si pentru ca in fiecare clasa exista si un corigent, profesoara Eugenia Godja, ”primarita” din Sighet a tinut sa ne dovedeasca acest fapt. ”Cremenea, piatra care produce scanteie. Sau e altceva?”, s-a intrebat retoric profesoara, simtind bulina neagra pe care a inhatat-o. Atentie doamna Godja, vin localele si va fi o competitie dura, dar pentru a castiga trebuie sa fiti la fel de stralucitoare precum un diamant!

Ciprian DRAGOS