CULTURA, REPORTAJ

* 90 de ani de la nasterea medicului emerit Victor Pop
Colectionarul de pecetare

* Natiune, naratiune, fictiune
CELE NOUA COJOACE

* A fost stabilita data concursului pentru Bursele GAZETEI
Ziua geniilor

* Stramtura: o comuna veche de peste un mileniu
Terra Zurkuky

* Duhul lui Iancu

* Culti ši desculti
Lectia cu… bile

* Miss Maramures, la a zecea editie
Vin frumoasele!

* 51 de ani de la moartea Omului de Otel
Blestemul rusilor – progenitura lui Amiran

* 90 de ani de la nasterea medicului emerit Victor Pop
Colectionarul de pecetare

Pentru meritele sale, doctorul sighetean Victor Pop a primit titlul de ”medic emerit”. Prin munca sa si a echipei sale, a reusit reducerea fenomenului mortalitatii infantile maramuresene (altadata record national!) la cotele de azi. Insa stralucitul pediatru a fost si un apreciat colectionar de… pecetare maramuresene.

Doctorul Victor Pop, fiu al preotului Andrei Pop, s-a nascut la 22 februarie 1914, in comuna Turt Oas, si a decedat in Sighet, in aprilie 1995. El a infiintat prima sectie de pediatrie a Sighetului (sectie care-i poarta azi numele, si pe a carei cladire este plasata o placa comemorativa). De asemenea, strada pe care a locuit in municipiu ii poarta numele, iar pe casa exista o alta placa de marmura. ”Doctorul Victor Pop a absolvit facultatea de medicina de la Cluj, inainte de razboi. Dupa conflict, in care a luptat pe front si a fost prizonier la americani, a infiintat intr-un spatiu inchiriat prima sectie de pediatrie din Sighet (in 1947). Doctorul Pop a fost mentorul meu, un profesionist desavarsit, un om adevarat. In fiecare an, la aniversarea sa, il sarbatorim aici, in sectia care-i poarta numele”, a rememorat dr. Anton Wirtz, seful sectiei Pediatrie din Sighet.

Medicul colectionar

Dr. Mihai Dancus, directorul Muzeului Etnografic din Sighet, spune ca Pop a salvat de la disparitie lucruri de mare pretiozitate si valoare, constituind colectia ce-i poarta numele. “N-a jecmanit taranii de aceste valori, ci le-a luat doar pe cele care erau in situatia de a disparea. A platit cu bani obiectele, si nu prin… act medical. A facut o adevarata scoala cu tarancile, le-a invatat igiena si cum sa-si creasca copiii, curatenia in casa si alimentatia. Colectia sa s-a dispersat, o parte a obiectelor ajungand in patrimoniul muzeului (pecetarele, parte a covoarelor si mobilierului, ceramica si icoanele pe sticla). Fondul valoros de icoane pe sticla si ceramica al Muzeului, provine de la doctorul Pop. Una din salile de baza ale expozitiei etnografice ii este dedicata”, a declarat Dancus. Colectia ”Victor Pop” a inclus covoare in culori vegetale (de Sacel si Botiza), crestaturi in lemn, ustensile pastoresti, pecetare pentru prescuri, ceramica de Sacel si Vama, icoane pe sticla de la Nicula si Maramures. Cele 56 de pecetare (”prescurare” sau, literar, pristolnice) adunate de pediatru constituie o colectie unicat. Acestea sunt obiecte de cult pentru stampilarea prescurei, de mici dimensiuni, dar lucrate artistic. Sunt cioplite din lemn (rar, in marmura, ca la Stramtura) Pe partea inferioara au gravate initialele IC-XC-NI-KA. Au forme foarte variate: stalpi (de mormant sau casa), ori forme brancusiene sau piramidale. Cele mai multe insa au forma de cruce, cu baza groasa si grea, pentru imprimarea eficace a aluatului; unele au crestate Rastigniri naive. Inscriptiile de pe acestea contin datari (1913, 1924 etc), numele proprietarului sau mesterului, ori stravechi inscriptii in chirilica romaneasca. Insemnele de pe partea inferioara a acestor piese de arta populara se aplicau, doar de catre femei, pe painile rituale ce se ofereau ca ofranda in cultul mortilor. Doctorul Victor Pop nu mai este, dar a ramas colectia sa si, mai important, echipa sa de pediatri.

Pediatrul si colectionarul

”A fost o personalitate marcanta a Sighetului si a intregului judet. A fost, metaforic vorbind, tatal tuturor copiilor din Maramures, dar si un umanist profund (latura dominanta a personalitatii sale, derivata dintr-o educatie aleasa, de fiu de preot format in spiritul transilvan). In familia de intelectuali transilvaneni din care a facut parte, se cultivau cultura occidentala si artele. De aici cealalta componenta a personalitatii doctorului Victor Pop, rasturnarea din domeniul medical in cel artistic. A descoperit in drumurile lui din satele maramuresene, arta populara romaneasca.” - dr. Mihai Dancus, directorul Muzeului Etnografic Sighetu Marmatiei

Teofil Ivanciuc



* Natiune, naratiune, fictiune
CELE NOUA COJOACE

Pacatoasa vreme! il aud dimineata, in statia de autobuz, pe functionarul obez de la finante, stergandu-si transpiratia ce i se strecoara ca o furnica indaratnica pe langa gulerul gros al paltonului. ”Aseara anuntau la meteo frig mare si sotia m-a obligat sa-mi iau hainele astea groase. Uite acum, parca e o dimineata de vara si eu stau ca un Mos Craciun, cu paltonul acesta caraghios pe mine. Toate merg anapoda in tara asta. Pana si vremea a luat-o razna. Americanii-s de vina…ei cu experimentele lor nucleare.” L-am aprobat politicos. Pana la urma, de ce sa nu fie americanii de vina si pentru vreme? Tot au intrat ei cu Valentine’s Day peste Dragobetele nostru si cu hot-dog-ul peste slanina cu ceapa. Cat despre vechile legende si prevestiri ale vremii, ele s-au retras in satele unde primavara vine, fara a fi anuntata la buletinele meteo. Potrivit legendei, Baba Dochia, personificare a anului vechi, isi trimite nora la padure, la sfarsitul lunii februarie, sa-i culeaga fragi copti. Tanara nevasta, ajutata de Dumnezeu, gaseste fructele cerute. Vazand fragii copti, Dochia crede ca a venit vara si e timpul sa urce cu oile la munte. Din precautie, isi pune noua cojoace in spate si porneste urcusul insotita de fiul ei, Dragobetele. Dar abia apuca sa ajunga la poala muntelui, ca se si porneste o ploaie mocaneasca ce toarna noua zile si noua nopti. Ingreunandu-i-se cojoacele in spate, le dezbraca, unul cate unul, pana ramane in camasa. Astfel, zilele schimbatoare de la inceputul lunii martie sunt puse pe seama Dochiei care si-ar scutura, din cand in cand cojoacele de ploaie sau omat. In alte legende, baba isi scoate cojoacele nu din cauza ploii, ci a unei calduri toride. Indiferent de varianta, Dochia moare inghetata langa oile sale in ultima zi a urcusului, cand se lasa un ger puternic. Potrivit legendelor, trupul babei in mijlocul turmei de oi se mai vede si azi, sub forma unor stane de piatra, in diferite locuri din Carpati: Ceahlau, Caraiman, Semenic etc. Pana la urma, legenda Dochiei este aceea a unei divinitati a timpului prea batran, care moare pe 9 martie (echinoctiul de primavara in Calendarul Iulian) si renaste aducand pe cer soarele primaverii. Pacatoasa vreme! clantane din dinti, doamna din fata mea, de la ghiseul de taxe comunale. ”Ce mai mint, dom’le, astia de la meteo! M-au facut sa-mi schimb garderoba, ca ziceau ca vine primavara si acum, uite, parca sunt o chivuta cu hainele astea subtiri pe gerul asta. Frigul asta vine sigur de la rusi, ca la ei e iarna tot timpul.” Am aprobat-o politicos, privindu-i compatimitor rochia subtire ce-i acoperea farmecele indoielnice. Acum sunt convins, tot americanii si rusii sunt de vina si pentru vreme, pentru salariul meu mic, pentru moartea subita a matei vecinului si, mai ales, pentru ca m-a parasit iubita.

Emanuel Luca



* A fost stabilita data concursului pentru Bursele GAZETEI
Ziua geniilor

Atentie, mai sunt 20 de zile pana la marea confruntare! Sambata, 20 martie 2004, se va desfasura ultima etapa din Concursul Geniilor. Examinarea va avea loc la unul dintre liceele din Baia Mare (locul si ora vor fi comunicate in numarul viitor al GAZETEI). In finalul competitiei, cunostintele concurentilor vor decide care sunt cei cinci castigatori.

Concursul elitelor isi spune ultimul cuvant. Sambata, 20 martie 2004, va avea loc marea confruntare. Au fost declarati admisi in concurs si candidati cu drepturi egale in competitia pentru burse cei de mai jos. Acestia isi vor testa cunostintele, iar cinci dintre ei vor fi fericitii bursieri. Matematica - Informatica Tiberiu Chiorean, Ovidiu Sabou (Colegiu National "Vasile Lucaciu”); Alexandru Popa, Andrei Rackasz (Grup Scolar "George Baritiu”); Dan Adrian Pop, Ionut Serban (Colegiu Economic "Nicolae Titulescu”); Sebastian Stefanescu, Corina Osan (Liceul Teoretic "Emil Racovita”); Catalin Zima, Dragos Michnea (Colegiul National "Gheorghe Sincai”). Istorie – Geografie – Stiinte socio-umane Monica Lasca, Vlad Munteanu (Colegiu National "Gheorghe Sincai”); Janina Mos , Cosmina Curchi, Alexandru Miclaus (Colegiu Economic "Nicolae Titulescu”); Andrei Serbanescu (Colegiu National "Vasile Lucaciu”); Aurelia Soncutean, Razvan Suteu (Liceul Teoretic "Emil Racovita”); Calin Bob (Seminarul Teologic Ortodox); Ioan Trif (Grup Scolar "George Baritiu”). Limba romana - limbi straine Ruxandra Pasca, Anca Gliga (Colegiu National "Vasile Lucaciu”); Radu Joian, Bianca Crisan (Grup Scolar "George Baritiu”); Oana Pop, Calina Cadar (Colegiul National "Gheorghe Sincai”); Laura Sfara, Ligia Pop, Bianca Lupse (Colegiul Economic "Nicolae Titulescu”); Cristina Nichita, Raluca Bodocean (Liceul Teoretic "Emil Racovita”); Mara Tomoiaga (Grup Scolar "George Baritiu”); Alina Tineghe (Colegiu Tehnic "Anghel Saligny”). Fizica - Chimie – Biologie Gabriel Folea (Colegiu National "Gheorghe Sincai”); Hilda Buxbaum, Gabriela Vardi (Colegiu Economic "Nicolae Titulescu”); Cornel Burzo (Grup Scolar "George Baritiu”); Adriana Marton (Colegiu National "Vasile Lucaciu”). Aptitudini (muzica- arta plastica-sport- abilitati practice) Andrea Onisim, Vlad Ciocotisan (Colegiu National "Gheorghe Sincai”); Radu Pop, Hermina Mirescu (Colegiu National "Vasile Lucaciu”); Mariana Man, Silvia Arba (Liceul cu Program Sportiv); Anamaria Calauz (Grup Scolar "George Baritiu”); Bogdan Mare, Adriana Lohan (Liceul Teoretic "Emil Racovita”); Gina Loghina, Mihaela Varga (Colegiul Economic "Nicolae Titulescu”); Marius Zahorte (Liceul de Arta). Toti candidatii trebuie sa prezinte un CV care sa faca referire si la realizarile din domeniul ales pentru concurs (pentru categoria Aptitudini, CV-ul va avea o pondere importanta in departajarea concurentilor). Concursul este in toi, iar examinarea finala este pe-aproape, nu ne ramane decat sa le dorim tuturor succes.

Atentie! Urmeaza etapa de examinare. Va avea loc o proba scrisa a carei dificultate nu va depasi programa scolara. Locul de desfasurare (unul dintre liceele baimarene) va fi comunicat saptamana viitoare, cand vor fi nominalizati si membrii comisiilor de evaluare (in sarcina carora va reveni si alegerea si notarea subiectelor).

Mihaela Mihalea



* Stramtura: o comuna veche de peste un mileniu
Terra Zurkuky

Desi este o localitate veche, impanzita de mesteri populari, biserici arhaice si izvoare minerale, comuna Stramtura este vizitata de un numar relativ mic de turisti. Totusi, cateva case din localitate au posibilitatea sa fie inscrise in circuitul turistic, iar cei care au ocazia sa cunoasca “pamantul de la stramtura” si oamenii deschisi si primitori se intorc cu drag aici.

Stramtura este o asezare foarte veche, care dateaza inca din perioada daco-romana. Dovada stau obiectele de bronz descoperite in 1885 care, dupa parerea specialistilor dateaza din secolul IX i.Hr. Localitatea este mentionata intaia oara intr-o diploma a regelui Robert Carol de Anjou din anul 1326, sub numele de “Terra Zurkuky” (adica “Pamantul de la stramtura”). Ca si celelalte sate vecine, Stramtura facea parte din cnezatul aflat sub conducerea voievozilor de la Cuhea, care s-a desfiintat mai apoi in urma ridicarii cnejilor la titlul de comiti. In prezent, comuna care cuprinde satele Glod si Slatioara se intinde pe o suprafata de 9.000 de ha.

Stramtura

Primarul comunei este Ioan Pasere l in comuna functioneaza patru scoli cu clasele V-VIII l in fiecare vineri, in comuna se organizeaza un targ l ramura de baza a economiei comunei este agricultura, in special cresterea animalelor l in localitate functioneaza patru centre de colectare a laptelui l de anul trecut, in Glod se organizeaza un festival de muzica populara l in Stramtura se construieste o biserica greco-catolica l in Glod exista mai multe izvoare cu ape minerale l Stramtura este renumita pentru tobosarii care “deschid” aproape toate festivalurile de muzica populara din judet l aproximativ 700 de persoane din comuna beneficiaza de ajutor social l comuna are aproximativ 4.000 de locuitori.

Gainile Irinei

Nu exista stramturean care sa nu fi auzit de Vasile si Irina Lichet sau care sa nu fi cumparat, macar o data, oua de la acesti gospodari. Sotii Lichet au pus pe picioare o ferma in toata regula de gaini de rasa, dar “ciudatenia” din ograda lor o reprezinta prepelitele. Femeia a cumparat niste oua de prepelita (“sa-i fie de leac”), apoi a prins drag de aceste pasari. “Io stiu ca ouale de prepelita is bune la tare multe boli: la rinichi, la inima, la sistemu’ nervos… la multe tare. Amu’ am 35 de prepelite. Ii mult de lucru cu ele, ca trebe’ facut curat, trebe’ sa le cumpar concentrate din Baia Mare, da’ nu este zi in care sa n-am oua proaspete. Ii mai greu cu vandutu’, vin oamenii la noi sa cumpere, mai merem pa piata, ori vindem cand is nunti si inmormantari. Gaini am 250, tate de rasa, si oua, pa putin cate 150 pa zi”, a spus Irina Lichet.

Floarea Simintaului

I se spune “si Floare, si Simintau”. A uitat numarul anilor pe care ii poarta, dar nu se lasa doborata. “Is nascuta din ’21, apoi socotiti dumeavoastra cati ani am. As fi mai bine io, da’ m-o imburdat un prunc cu bicicleta si ma doare tare rau un picior. Da’ ii bine bugat. Noi am fost multi frati, da’ am ramas numa’ patru, vo’ sase o murit la nastere. Scoala n-am facut, numa’ la coada vacii si-a oilor. M-am maritat la 24 de ani, ca hapt atunci o fo’ razboiu’ si feciorii o fo’ dusi. Si demult o fo’ si bine, si rau, apoi de vremurile aistea zaca ceia tinerii, ca mie mi-o fost bugat”, a spus batrana.

Biserica de import

Biserica veche din localitate a fost adusa, in 1661, de la manastirea din Rozavlea. Altarul, bolta si iconostasul si-au pastrat forma initiala, iar pictura interioara a fost realizata in 1775 (autorul e necunoscut, semnatura cu litere chirilice fiind, in mare parte, stearsa). Printre obiectele de valoare pe care le pastreaza se numara ”Cazania lui Varlaam” (scrisa pe la 1643) si icoane pe sticla sau lemn din secolul al XVIII-lea sau al XIX-lea. Lacasul de cult detinea si o icoana aurita, care a fost donata manastirii Vacaresti in a doua jumatate a secolului XX. Bisericuta din Glod a fost construita in 1700 din barne de lemn de brad, in stil arhitectural maramuresean. Cu exceptia altarului, interiorul bisericii nu este pictat. Exteriorul lacasului de cult infatiseaza rastignirea lui Iisus. Biserica are hramul “Sf. Nicolae”, a fost declarata monument istoric in 1960 si pastreaza icoane vechi pe lemn sau sticla, cele mai multe purtand inscriptii cu litere chirilice sau romane.

Coconii Izei

De mai bine de un deceniu, comuna se mandreste cu un ansamblu folcloric de copii. Micutii artisti au deja un palmares de invidiat. Diplome de merit, participari la festivaluri din tara si strainatate si chiar o caseta, impreuna cu “seniori” de la ansamblul ”Stramtureana”. Gheorghe Harb, referentul cultural al ansamblurilor, sustine ca piesele de baza din repertoriu sunt “Ase beau oaminii buni”, “Io-s ficior de morosan” si “Maramures, plai cu flori”.

Ioana Lucacel



* Duhul lui Iancu

“Ce vesti mai aveti, voi, romani, despre Iancu? / Sa spuna ce stiu, toti acei care stiu.” Dand credit total poetului, i-am intrebat pe “cei care stiu”, si astfel, amfitrionii (Societatea cultural-patriotica ”Avram Iancu”, filiala Baia Mare) au vorbit despre Craisor. Au vorbit cu patos, cu dragoste si cu rafinamentul alimentat de o noapte speciala pentru moti si pentru “sustinatorii” lor. Infiintata in 1aprilie 1995, filiala Baia Mare a Societatii cultural-patriotice Avram Iancu a pornit de la premiza ca se pune in slujba memoriei marelui Tribun. Cea mai importanta actiune a baimarenilor (condusi de presedintele Tuhutiu Ioan) a fost realizarea grupului statuar “Avram Iancu si Tribunii”, dezvelit anul trecut, in parcul parcului Mara. Baimarenii de la Societatea “Avram Iancu” au slavit memoria motului si in balul anual, aflat la a patra editie. Unul dintre membrii marcanti ai societatii, medicul internist Ioan Roman, spune ca o alta mare realizare poate fi considerata sustinerea (“dupa posibilitati”) a valorilor autentice. “Incercam, bineinteles in masura posibilitatilor financiare, sa sustinem tinerii artisti, talente reale in aceasta infruntare cu cotidianul . Dupa cum ati observat, si la Balul din acest an, pe langa cei peste 170 de membri si sustinatori ai Societatii, am invitat si tineri artisti, dar si valori consacrate ale muzicii romanesti”, a declarat Roman. Accentul pe calitate in tot ceea ce fac, pare a fi o deviza a membrilor societatii. Poate de accea, la Balul din 2004, indiferent de numele artistilor care au intretinut atmosfera (de la Ovidiu Komornik si sotii Medrea si pana la formatia tanarului Sergiu Tuhutiu), cuvantul definitoriu al prestatiei scenice a fost: talent.

Stefana Roman



* Culti ši desculti
Lectia cu… bile

Vorbim de Uniunea Europeana, vorbim de integrare, de 2007, de fonduri comunitare si perspective holistice. Nu exista institutie de stat in care portarul sa nu aiba o banderola pe care scrie ”PAZA” si care sa nu fi venit prin fonduri PHARE. Toti vrem in Europa (desi suntem taman in centrul ei, geografic vorbind), fara a avea idee in ce consta. Pentru a demonstra ca treaba cu seriozitatea integrarii este luata mai mult la ”vrajeala” de functionarii romani, le-am testat cunostintele de specialisti. Primaria Seini are un Birou de Administratie Publica, al carui as in integrare ar fi primarul Gheorghe Carabat, care… ”Intrebari cheie, da? Pe astea cu Uniunea nu le stiu. Nici nu m-a interesat problema cu istoricul. Mai bine vorbiti cu inginerul care se ocupa de asta”, ne-a redirectionat primarul apelul. Cat de specialist a fost inginerul, veti vedea... ”Ah!... E cu bile albe si negre? Partea asta cu Uniunea Europeana am preluat-o mai recent. Cred ca institutia care a precedat-o este Comunitatea Europeana”, a nimerit-o inginerul Ioan Marar, specialistul seinean. Cei doi specialisti sunt de fapt unul, pe care il banuim amator al sporturilor de salon, caci daca tot ar fi sa-i acordam o bila, aceea ar fi una de biliard, jumatate alba si jumatate neagra, pentru un raspuns… tarcat. Un raspuns elevat, dar complet eronat, ne-a expediat consilierul Delia Ruja, specialista ”number one” a Biroului de Dezvoltare Durabila, Integrare Europeana si Informatizare a Consiliului Judetean, care s-a impleticit in termeni ca o scolarita in elasticul de la celebrul joc ”coca-cola”. ”Aaa... Hi,hi... 1951. Pe atunci era Comunitatea Carbunelui si Otelului.” Pe atunci, dar noi vizam alta perioada. Treziti-va, pauza s-a terminat! Hai, ca se suna! ”S-a infiintat in 1950, iar predecesoarea este Comunitatea Economica Europeana”, a apreciat Gheorghe Turda, seful Biroului Strategii de Dezvoltare, din cadrul Primariei Sighetu Marmatiei. Cu putina atentie, Turda ar fi putut ajunge la raspunsul exact. Nu vizam data infiintarii primei organizatii europene cu caracter multinational, care azi se cheama Uniunea Europeana. Raspunsul era 1992, data la care vechea Comunitate Economica Europeana a devenit Uniunea Europeana, in urma tratatului de la Maastricht, care are ca scop uniunea economica si monetara.

Ciprian DRAGOS



* Miss Maramures, la a zecea editie
Vin frumoasele!

Maramuresul isi desemneaza pentru a zecea oara frumoasele! Mai aveti timp sa va inscrieti in concurs. Grabiti-va! Miss Maramuress 2004 se apropie cu pasi repezi. Organizatorii, RTV CBN, promit un spectacol pe cinste, cu probe inedite, multe surprize si, bineinteles, cele mai frumoase fete din judet.

Mare show mare! RTV CBN anunta un spectacol cum n-a mai vazut Maramuresul. Voie buna, bucate alese, muzica, invitati surpriza, dar, mai ales, fete frumoase. Cele mai frumoase din judet! Ati ghicit! O noua editie a concursului Miss Maramures 2004 “bate” la usa. Spectacolul implineste anul acesta zece anisori. O editie jubiliara, pentru care organizatorii au multe surprize. GAZETA a incercat sa ajunga la secretul bine pazit. Sssst! Va spunem si voua!

Fara costume de baie!

Podiumul concursului a fost calcat, de-a lungul vremii, de cele mai frumoase fete din judet, iar castigatoarele mult ravnitei coroane au obtinut “note” bune si la concursurile nationale sau internationale, contracte cu diferite case de moda si, cum se putea altfel, admiratia maramuresenilor, si nu numai. Pentru anul acesta, s-a ales data de 7 martie. Doar cand poate fi mai bine “programat” un regal al frumusetii decat in saptamana dedicata sexului frumos? Pana acum si-au anuntat participarea la lupta pentru coroana 42 de domnisoare. Dar lista ramane deschisa. Daca aveti peste 16 ani, in jur de 50 de kg, peste 1,70 m inaltime si visati sa fiti aleasa “Miss Maramures 2004”, grabiti-va! Puteti depune portofoliul la sediul TV Cinemar din strada George Cosbuc numarul 16, pana in data de 2 martie. Urmatorul pas e preselectia, care se va desfasura tot la sediul televiziunii Cinemar. In concurs vor ramane doar 10 participante, iar dupa cele patru probe inedite de departajare, doar una. Cea care va purta titlul de “Miss Maramures 2004”. Dar pana acolo, e cale lunga. Multa munca si multe repetitii. Organizatorii se gandesc sa inlocuiasca traditionala defilare in costume de baie sau, ma rog, costumul de baie cu un…bodypainting. In privinta locatiei si-a “startului”, spectacolul respecta traditia din anii trecuti. Restaurantul “Crenguta”, incepand cu ora 19,00. Toti participantii vor avea posibilitatea sa voteze. Invitatiile contin pe verso un “carnetel”, in care se vor nota prestatiile concurentelor la fiecare din cele patru probe ale concursului. “Va fi o editie de sarbatoare. Oricum, nu o sa va para rau daca veniti. Avem pentru dumneavostra muzica, mancare buna si fete frumoase, iar pentru concurente, premii in bani si bijuterii”, a concluzionat Claudiu Florescu, director RTV Cinemar.

Ioana Lucacel



* 51 de ani de la moartea Omului de Otel
Blestemul rusilor – progenitura lui Amiran

Iosif Visarionovici Djugasvili a fost, indiscutabil, cel mai mare criminal din istoria lumii. Alintat de mama sa cu numele de Soso, a fost cunoscut in perioada dinaintea revolutiei socialiste din Rusia sub numele de Koba (de la un fel de Robin Hood gruzin). In 1913 a semnat, la Viena, un articol antisemit cu numele de Stalin (Omul de Otel). Elev al unui seminar teologic, a devenit ateu dupa ce l-a citit pe Darwin. Dupa moartea lui Lenin, in 1924, a devenit stapanul absolut al celui mai mare stat din lume, ridicand asasinatul la rangul de lege.

“La 5 martie 1953, un adevarat taifun se abate asupra URSS. Moment de neuitat pentru foarte multi martori! In acordurile austere ale muzicii lui Bach, care a inlocuit pe toate lungimile de unda consternantele discursuri sforaitoare si anoste si mereu victorioase, vocea celui mai celebru speaker al timpului, Levitan, anunta brusc: . Incredibilul s-a produs: Salvatorul, Tatal, acela care agita fulgerul in toata maiestatea lui si a carui umbra se intindea peste jumatate de continent, era un simplu muritor. Doliul oficial de patru zile, durerea publica afisata zgomotos de o societate dezgustata, golul incredibil ce se oferea brusc vederii sfarsesc printr-o ultima tragedie: multimi de oameni se grabesc spre Kremlin sa vada, sa stie: nu cumva Conducatorul suprem a fost asasinat? – si se izbesc de trupele insarcinate cu protectia mostenitorilor livizi de teama: ce va face poporul, in neoranduiala sa? Din acel impact tasneste inca o data moartea: aproape 500 de persoane pier inabusite sau strivite. Parasind scena istoriei, idolul cel sangeros ramane fidel lui insusi: mai face inca sa curga sange”. – Helene Carrere d’Encausse, Blestemul rusilor. Eseu despre asasinatul politic.

Problema succesiunii

Stalin a murit in urma unei hemoragii cerebrale, in casa de tara de la Kuntevo. Despre ce s-a intamplat dupa moartea lui, ne-au lasat informatii doi dintre urmasii lui: Svetlana, fata Conducatorului suprem, si Hrusciov, urmasul politic al acestuia. Pentru cei mai multi lideri ai Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, moartea lui Stalin insemna, de fapt, o izbavire. Era un deces asteptat, incredibil in acelasi timp si inspaimantator, pentru ca toti cei prezenti isi aduceau aminte de modul in care s-a facut succesiunea lui Lenin: prin asasinate, prin eliminarea tuturor contracandidatilor la conducerea Partidului si a tarii. Grupul destul de mic care a scapat de toate epurarile comandate de Stalin (Beria, Malenkov, Hrusciov, Bulganin), oameni care isi impartisera de doua zile sarcina de a-l veghea pe muribund, priveau cadavrul si se priveau cu groaza. Succesiunea putea fi revendicata de mai multi membri din conducerea Partidului, cu atat mai mult cu cat nu exista nici o lege, nici macar o regula nescrisa care sa reglementeze succesiunea. Cel mai periculos dintre toti cei care puteau emite pretentii legate de preluarea puterii era Beria, seful politiei, georgian ca si Stalin, un individ considerat inspaimantator prin cinismul sau extraordinar, care l-a facut sa reziste la toate incercarile si sa supravietuiasca tuturor epurarilor.

Impartirea puterii

Colaboratorii lui Stalin au acceptat un compromis: impartirea puterii, ca in 1924. Pentru a-i bara ascensiunea la putere a lui Beria, puterea a fost impartita in mod echilibrat, realizandu-se un cvartet al puterii: Malenkov a devenit presedintele Consiliului de Ministri, Beria - Ministrul Afacerilor Interne, Molotov a preluat Afacerile Externe, lui Hrusciov ramanandu-i conducerea aparatului de partid. In cateva zile, mostenitorii potentiali au ajuns la un acord explicit: sa separe puterile imense pe care Stalin le concentrase in mainile sale si sa il indeparteze, pe cat posibil, de ambele aparate ale puterii staliniste pe cel care starnea cea mai mare ingrijorare: Beria. Intre cei trei a fost incheiat un acord implicit: sa faca totul ca sa evite revenirea la situatia de a extermina. Oricine incerca sa-si ucida rivalii pentru putere risca sa fie asasinat la randul lui. “Lectia pe care a lasat-o Stalin mostenire, in lipsa unor reguli politice clare, consta in faptul ca trebuie sau sa refuze folosirea omorului, sau sa fie ei insisi amenintati permanent cu moartea (…) Sa nu mai ucizi intr-un sistem unde puterea se intemeiase pe ucidere nu este o decizie simplu de transpus in fapte”, afirma Helene Carrere d’Encausse, intr-o lucrare ce trateaza istoria asasinatului politic din Rusia. Cel care putea deveni un alt mare criminal din istorie, Beria, a fost judecat, condamnat la moarte si executat in decembrie 1953.

A doua moarte a lui Stalin

Toti urmasii lui Stalin aveau mainile patate de sange. Eliminarea lui Beria era legata de faptul ca, pentru a supravietui sub Stalin in sfera puterii, trebuia sa accepti omuciderea si sa participi la ea. La obiceiurile vechi se renunta greu. A doua moarte a lui Stalin a survenit in timpul Congresului XX al PCUS, in 1956. Raportul secret al lui Hrusciov dezvaluia (fara sa incrimineze nici unul dintre liderii comunisti aflati in viata) o parte dintre crimele de care s-a facut vinovat Stalin. Timp de patru ore, noul lider sovietic a citit raportul numai in fata delegatilor tarii sale, reusind sa scoata in evidenta pasiunea puterii si nebunia ucigasa a lui Stalin. In timpul lucrarilor celui de al XXII-lea Congres al PCUS, la 30 octombrie 1961, a fost dat semnalul inceputului incercarii de a sterge memoria lui Stalin. Mumia dictatorului, prezenta in mausoleul moscovit alaturi de cea a lui Lenin, parea sa triumfe asupra timpului si a celor care-l acuzau. Toata lumea acceptase ideea ca Stalin, ca ucigas, trebuie aruncat la lada de gunoi a istoriei, dar de mumia lui nu se atinsese inca nimeni. O veche bolsevica, Lazurkina, supravietuitoare a lagarelor comuniste, a povestit de la tribuna Congresului trecutul din Gulag, dupa care a afirmat ca, inainte cu o noapte, s-a consultat cu Lenin (mort de 37 de ani!), care i-a spus ca nu se mai poate odihni langa Stalin. Numai in Rusia, tara in care naturalul si supranaturalul au fost amestecate atat de des, poate fi imaginata o astfel de scena. In aceeasi noapte, trupul lui Stalin a fost luat din mausoleu si ingropat discret, departe de privirile multimii. De aceasta data, Stalin, care a ucis atatia oameni, a murit si in constiinta si in memoria tarii sale.

Genocidul stalinist

Istoricii care au studiat in profunzime comunismul considera ca in Rusia stalinista, dimensiunea genocidului perfect gandit, logic, politic iti poate ingheta sangele in vene. “Fenomenul stalinist este un amestec de tiranie greaca si despotism oriental”, spunea Jean Ellenstein. Crimele realizate in regimurile comuniste inseamna 100 de milioane de morti, fata de 25 de milioane de victime ale regimului nazist. Gradul si tehnicile de violenta in masa au fost inaugurate de comunisti, nazistii inspirandu-se din acestea. Stalin a ordonat si a autorizat numeroase crime de razboi; lichidarea aproape totala a ofiterilor polonezi facuti prizonieri in 1939 (in general se vorbeste doar despre agresiunea Germaniei naziste asupra Poloniei, nu si de cea a Uniunii Sovietice asupra aceluiasi stat), dintre care cei 4.500 de morti de la Katyn nu constituie decat un episod. Si alte crime, de o amploare mult mai mare, au trecut neobservate multa vreme. Este vorba de asasinarea sau moartea in Gulag a sute de mii de militari germani, cazuti prizonieri intre 1943 si 1945. Culacii (taranii instariti din URSS) care s-au opus colectivizarii au fost in parte impuscati, in parte deportati, alaturi de copii, femei si batrani. Cei mai multi dintre acestia din urma au fost exterminati prin munca fortata la care au fost supusi in zonele nedefrisate ale Siberiei sau Nordului indepartat. Mai multe sute de mii de victime si-au gasit moartea acolo, dar numarul exact al mortilor nu este cunoscut.

Pentru cine tac clopotele

“Comunistii din generatia mea au acceptat autoritatea lui Stalin. Ei i-au aprobat crimele. E adevarat ca nu numai comunistii sovietici, ci si cei din lumea intreaga, si aceasta murdarie ne marcheaza individual si colectiv. Nu o vom putea sterge decat facand in asa fel incat nimic asemanator sa nu se mai repete”, afirma Joseph Berger, vechi membru al Cominternului, care a cunoscut lagarele sovietice. Cel mai mare criminal din istorie si-a decimat propriul sau popor. Vanatoarea de specialisti a fost cumplita in intreprinderile supuse presiunilor pentru depasirea planului de productie. Pentru orice nerealizare erau gasiti “sabotori”, condamnati si executati sau deportati. Lupta impotriva clerului a imbracat forme diferite. Zeci de biserici au fost daramate numai in Moscova. A fost introdusa saptamana de lucru de cinci zile, a sasea zi fiind pentru odihna, doar pentru a impiedica tinerea slujbelor de duminica. Clopotele bisericilor (care n-au fost demolate) au fost confiscate in 1929-1930, deoarece “incalca dreptul la odihna al uriaselor mase ale populatiei atee de la orase si sate”. Mii de preoti si aproape toti episcopii au luat calea lagarelor, aproape toti fiind executati. Colectivizarea fortata a satelor a dus la o migratie masiva a taranilor spre orase, transformand Rusia taraneasca intr-o tara de vagabonzi.

Eliminarea “periculosilor”

Asasinarea lui Serghei Kirov, membru al Biroului Politic si prim-secretar al organizatiei de partid din Leningrad a fost folosita de Stalin pentru a declansa Marea Teroare (1936-1938). Istoricul Robert Conquest sustine ca Marea Teroare s-ar fi soldat cu cel putin sase milioane de arestari, trei milioane de executii si doua milioane de morti in lagare. Toate categoriile sociale au fost lovite de represiune. Timpul de arestare si condamnare la moarte era cuprins intre cateva zile si cateva saptamani. Sentinta, fara drept de apel, era aplicata in cateva zile. Au fost eliminate toate elementele considerate “periculoase” din punct de vedere social: fosti chiaburi, fosti functionari taristi, fosti membri ai altor partide, profesori universitari, cercetatori, astronomi, medici, artisti, scriitori, oameni de teatru si ziaristi, invinuiti cu totii ca promoveaza puncte de vedere “straine”, “dusmanoase”, de incalcare a normelor “realismului socialist”. N-au scapat nici ofiterii Armatei Rosii. A fost executat maresalul Tuhacevschi, comisar adjunct la aparare si principal initiator al modernizarii Armatei Rosii. Alaturi de el au fost executati alti 63 de generali de armata, 154 de generali de divizie din 186 cati existau, 980 de ofiteri superiori, 8 amirali din 9 si 16 comisari de armata din 16. Aproximativ 30.000 de cadre ale armatei au fost suprimate, ceea ce a constituit unul dintre cele mai mari handicapuri ale Armatei Rosii in al doilea razboi mondial. Imense complexe penitenciare, fiecare cu zeci de mii de detinuti, aveau sa dobandeasca un loc de cea mai mare importanta in economia URSS, pe timpul lui Stalin. Intoarcerea acasa a unor detinuti (cateva mii au fost eliberati in timpul lui Hrusciov) a facut ca, in zori, maturatoarele oraselor sovietice sa gaseasca statuile lui Stalin pline cu murdarie. O razbunare ruseasca impotriva celui care avea o statuie uriasa pe malul canalului Volga-Don, prin capul careia trecea curent de inalta tensiune, pentru a alunga pasarile migratoare ce puteau murdari crestetul Conducatorului.

Nascut sub Zodia Raului

Stalin s-a nascut cu un an si trei zile inaintea datei oficiale a zilei sale de nastere. Motivul pentru care Stalin a ascuns data reala a nasterii sale tine de o legenda gruzina. “In orasul Gori, langa ruinele castelului exista o piatra cu o forma foarte ciudata – parca e o sfera uriasa. Legendele populare au legat aceasta piatra de numele uriasului Amiran, care se juca cu ea, aruncand-o ca pe o minge. Amiran este un erou legendar ca si Prometeu, dar el nu este binefacatorul omenirii. Amiran este un demon al distrugerii, pe care zeii l-au pedepsit pentru tot raul facut oamenilor, legandu-l in lanturi de varful muntilor Caucaz. In Gori exista un obicei vechi: intr-o anumita noapte, toti fierarii orasului bat in nicovale, pentru a-l impiedica pe acest ingrozitor spirit al raului si al distrugerii sa se elibereze si sa plece in lume.” (Edvard Radzinsky – “Stalin”) Dar in zadar au batut fierarii in noaptea nasterii lui Stalin. In 6 decembrie 1878, a venit pe lume cel care se va juca cu globul pamantesc precum Amiran cu mingea de piatra.

Ucrainofobia

In 1932-1933, Stalin, nemultumit de rezistenta populatiei rurale la procesul de colectivizare, a ordonat infometarea populatiei din Ucraina. Marea foame ucraineana a provocat, in cateva luni, moartea a sase milioane de persoane. “Ucrainofobia” lui Stalin a determinat genocidul poporului ucrainean. La foametea din 1933 s-au adaugat tifosul si canibalismul. Multe cadavre au fost descoperite in Harkov fara ficat. Acesta le fusese scos printr-o taietura larga si folosit de cei adusi la disperare pentru a umple pirosti. La finalul lecturii Raportului secret, Hrusciov afirma despre Stalin: “Daca ar fi putut, ar fi deportat intreaga Ucraina, dar ucrainenii erau prea numerosi!”. Hrusciov a uitat sa aminteasca faptul ca pentru genocidul ucrainean era si el, in parte, vinovat. Represiunea prin foamete a afectat, desi in proportii diferite, unele tinuturi cazacesti din Kuban si de pe Don, precum si Kazahstanul. Intre 1943 si 1944, in plin razboi, Stalin a luat de pe front mii de vagoane si sute de mii de oameni ai trupelor speciale ale NKVD pentru a asigura intr-un interval de timp scurt, cateva zile, deportarea populatiei din Caucaz.

Ioan Botis