*CULTURA, ISTORIE

*Artisti baimareni si straini si-au reunit lucrarile la Colonie

*Natiune, naratiune, fictiune

*In Baia Mare, matematica internationala la nivel inalt

*Culti si desculti

*Artisti baimareni si straini si-au reunit lucrarile la Colonie

Vernisajul unei expozitii anuale

Anuala Artelor 2004, expozitie vernisata in prima seara a Sarbatorii Castanelor a adus in atentia iubitorilor de arta mai multi artisti tineri, parte dintre ei aflati la debut, decat in toate editiile precedente. Imbucurator este faptul ca multi sunt absolventi ai Liceului de Arta din Baia Mare, apoi studenti in diferite centre universitare ale tarii, astazi reveniti acasa pentru a continua traditia Centrului Artistic Baia Mare.

“Daca ar fi sa caracterizam sintetic particularitatile din viata Centrului Artistic Baia Mare, cred ca atributele care descriu cel mai bine manifestarile comunitatii artistice baimarene in 2004 sunt: consolidari, intinerire si recuperari’‘, afirma istoricul de arta Tiberiu Alexa in albumul dedicat Anualei Artelor 2004.

Infuzia de tinerete

Intr-un centru artistic cu o vechime de 108 ani, dincolo de pastrarea traditiei si de consolidarea acesteia pe linia unei continuitati, exista si elemente de noutate. Cel mai important pare a fi tocmai aceasta infuzie de artisti tineri si foarte tineri. Dintre debutanti ii amintim pe Deák Boldizsár, Renata Diana Borobei, Adrian Ciocan, Dana Raluca Florian, Laura Ghinea, Ioana Lucia Lapuste, Elisabeta Pataki, Alexandra Laura Puiu, Cristina Rettegi, Codruta Gabriela Rohian si Dorel Topan. Aceasta infuzie de proaspat licentiati ai invatamantului artistic superior coboara media de varsta a ansamblului artistilor baimareni activi, care dadea semne de imbatranire. Lor li se adauga un nucleu valoros din prima promotie a invatamantului artistic superior din cadrul Universitatii de Nord, precum si cativa studenti din anul terminal. Deocamdata, predominanta din punct de vedere valoric si din punct de vedere numeric este generatia ajunsa la maturitate artistica: Petru Hutira, Valentin Muste, Iudit si Gheorghe Craciun, Aurel Dan, Valentin Itu, Ioan Marchis, Traian Moldovan si Ioan Anghel Negrean. Continua sa impresioneze structuralitatea satului maramuresean a lui Aurel Dan, dialogul dintre lemn, marmura si culoare din sculptura abstracta a lui Traian Moldovan si forta pastelata a picturii lui Valentin Muste. Se recunosc in lucrarile lor forme estetice cizelate in mai bine de doua decenii.
In ceea ce priveste oferta artistica propusa de majoritatea contingentului tanar, putem vorbi de “partituri plastice al caror numitor comun il constituie abordarea neconventionala a structurilor de corporalitate, limbaj si simbolistica conceptuala ale obiectului de arta’‘, dupa cum afirma Dr. Tiberiu Alexa.

Sectiuni si proiecte expozitionale

In cadrul expozitiei exista doua sectiuni: Selectia oficiala si Invitatii. Majoritatea artistilor care expun sunt cuprinsi in prima sectiune. Cea de a doua are rolul de a cultiva legaturile Centrului Artistic Baia Mare cu mediile artistice nationale si internationale. Ii gasim printre artistii din aceasta a doua sectiune pe Gavril Abrihan (Sibiu), Onisim Colta (Arad) si Rozalia Péter-Sütö (Ungaria), toti trei baimareni la origine. Artista din Ungaria reprezinta un caz de recuperare a unui artist baimarean si exemplifica un grup valoros de artisti baimareni care au parasit tara in special in anii ’80 ai secolului trecut.
In cadrul expozitiei regasim lucrarile lui Roland Castro (Belgia), Li Wei si Wu Ri Qie Fu (China) si Miklós Klotz (Ungaria), artisti care au mai expus aici si reprezinta incercarea Centrului Artistic de a promova valorile artistice din strainatate in Baia Mare. In paralel, se incearca si “exportul’‘ lucrarilor de arta baimarene pe piata internationala.
Anuala Artelor 2004 este si un rezultat al activitatii artistice desfasurate din luna septembrie a anului trecut; Baia Mare a fost martora derularii a 16 proiecte expozitionale, dintre care 4 de amploare mare, 8 de anvergura medie si 4 personale. Din cele 16 proiecte, 4 au fost de nivel international.

Ioan BOTIS





*Natiune, naratiune, fictiune

Print si Cersetor

A coborat din masina de ocazie care-l adusese din oras, chiar la intrarea in sat. I-a lasat soferului doua hartii mototolite si-a zambit: ‘‘Beti si pentru mine o bere cand terminati serviciul.’‘ Soferul a multumit, a demarat, apoi s-a uitat in oglida retrovizoare: ‘‘Ce naiba cauta asta de la judet, tomna, in satu’ aista uitat de lume? Cu pantofii astia lustruiti nu trece de Ulita Morii...’‘ Dupa ce-a disparut masina, Mitrut a intrat in tufele de la marginea drumului, a dezbracat hainele ‘‘domnesti’‘, le-a impaturat cu atentie si le-a pus in sacosa din care scosese o uniforma veche si murdara pe care-o purtase in liceu la PTAP. Apoi, si-a trecut mainile printr-o balta, udandu-si parul si stricand cararea regulamentara de pe stanga. Echipat astfel a pornit, indoit de sale, pe ulita ce ducea la casa preotului. A ajuns la casa lui, tocmai pe cand preotul isi turna al treilea pahar de horinca spre mai blanda alunecare si mistuire a bucatelor din fata sfintiei sale. Mitrut i-a insirat toata povestea, cu boli cumplite, spitale, medici neputinciosi si calugari luminati, incat preotului i s-a oprit dumicatul de paine in gat, a mai tras o gura de horinca, a pus mana pe pix si i-a facut nenorocitului hartie iscalita si parafata cum ca, toata suflarea satului sa ajute cu ce poate acest om lovit greu de soarta. Ca si cum n-ar fi fost de ajuns, Mitrut i-a mai spus: ‘‘Am ajuns cersetor... Numele cersetorului in limbile slave (ubog ‘‘al Domnului’‘) atesta natura lui sacrala. Cersetorul poate fi trimisul zeilor. In povestirile si legendele romanesti, Dumnezeu sau Sf. Petru adesea se deghizeaza in cersetori. De aici ospitalitatea, darnicia, dar si frica fata de cersetor. Tr. Gherman in interesanta sa carte dedicata meteorologiei populare spunea: “Prin satele romanesti adeseori vezi cersind din casa in casa cate un om zdravan, binefacut si sanatos, caruia i se deschid toate portile, iar darnicia romanului, si altfel proverbiala, l-ar ingramadi cu toate bunatatile mesei si camerii lui. Nu vezi sa-l haituiasca de la o singura casa, o vorba aspra n-auzi de la nime, iar privirile ce i se arunca de nu sunt de compatimire, ci, din contra, se uita la acest cersetor cu un fel de sfiala si umilire ce ti-o insufla convingerea ca in fata ta ai un om mai altfel decat tine, un om superior. Dar daca ai sti ca cersetorul acesta la o adica nu e cersetor simplu avizat la mila oamenilor, ci e solomonar, si daca ai sti ce convingere nestramutata are poporul despre solomonari, paradoxul acesta l-ai afla de o urmare fireasca, enigma ti-ar fi dezlegata’‘. Preotul i-a intins un scaun, a mai adus o farfurie, i-a turnat un pahar de horinca si-a scos de sub sutana un fisic de bani: ‘‘Astia erau bani pentru pridvorul bisericii, da luati-i dumneavoastra, ca-i mai primit’‘.
A doua zi, Mitrut le spunea fostilor colegi de facultate, la un pahar de vin pe o terasa cu fete frumoase: ‘‘Cine dracu v-a pus sa va faceti profesori? Sa castigati mai putin de 100 de para pe luna... io numa ieri am facut 300’‘.

Emanuel LUCA





*In Baia Mare, matematica internationala la nivel inalt

Universitarii contraataca!

Saptamana trecuta, Maramuresul a fost gazda unui eveniment matematic de amploare. ‘‘Ecuatii’‘ la cel mai inalt nivel ‘‘si-au gasit rezolvarea’‘ la cea de-a patra editie a Conferintei Internationale de Matematici Aplicate care a avut loc in Baia Mare si Suior in perioada 23-26 septembrie.

Conferinta Internationala de Matematici Aplicate (ICAM 4) a fost organizata de catedra de matematica a Universitatii de Nord Baia Mare, de Societatea de Stiinte Matematice din Romania, filiala Maramures, si de Asociatia Sinus. Aceste evenimente au loc din doi in doi ani (prima desfasurandu-se tot in Baia Mare, in 1998).
“La ICAM 4 s-au inregistrat 178 participanti (cu 127 comunicari), care provin din 23 de tari de pe 4 continente : Algeria, Austria, Bulgaria, Canada, Chile, Cipru, Croatia, Danemarca, Franta, Germania, India, Israel, Italia, Japonia, Olanda, Pakistan, Polonia, Romania, Singapore, Slovacia, Spania, Ungaria si Ucraina. Asa cum era de asteptat, cei mai multi participanti au fost din Romania, cele mai bine reprezentate universitati fiind: Babes-Bolyai din Cluj (cu 40 participanti), Nord din Baia Mare (20) si Tehnica din Cluj (11)’‘, a spus prof. univ. Vasile Berinde, unul dintre coordonatorii proiectului. Aceasta editie a Conferintei a beneficiat si de prezenta a trei academicieni: Petar Kenderov din Bulgaria, Petru T. Mocanu (Universitatea Babes-Bolyai Cluj Napoca) si Ioan Tomescu, (Universitatea Bucuresti). Printre invitatii de onoare s-au numarat Doina Cioranescu (din cadrul Universitatii “Pierre et Marie Curie’‘ din Paris), Ante Graovac (de la Universitatea din Split, Croatia), Mireille Martin-Deschamps (de la “Laboratoire de Matematiques’‘ Versailles) si altii.
Programul stiintific a cuprins 10 conferinte in plen, comunicari pe trei sectiuni, care in total au inclus peste 80 de comunicari si o sesiune de postere. Toate actiunile stiintifice s-au desfasurat in Complexul Turistic Suior in zilele de 24 si 25 septembrie.

Docentii

Cu ocazia Conferintei, Departamentul de Matematica al Universitatii de Nord a conferit titlul de doctor honoris causa profesorilor Ioan A. Rus si Petar Kenderov. “Profesorul Ioan Rus este creatorul scolii romanesti de Teoria punctului fix, recunoscuta si apreciata in lumea stiintifica mondiala. Are legaturi cu Universitatea de Nord Baia Mare care dateaza inca de la inceputurile acestei institutii, participand cu grupul sau de cercetare la toate manifestarile stiintifice matematice organizate in ultimii ani in Baia Mare’‘, a spus Berinde. Petar Kenderov a contribuit decisiv la includerea UNBM in doua proiecte europene de cercetare.
Astfel, saptamana trecuta, catedra de matematica a UNBM a mai punctat o activitate importanta, acest departament fiind unul cu cele mai prolifice activitati din mediul academic baimarean. Situatie ce ar trebui sa dea de gandit celorlalti universitari care prefera sa se laude intre ei.

“Petar Kenderov si Ioan Rus sunt membri a numeroase organizatii stiintifice de prestigiu, printre care American Mathematical Society si European Mathematical Society. Este o mare onoare pentru Universitatea de Nord si pentru orasul nostru, faptul ca doua personalitati marcante ale matematicii mondiale devin membri onorifici ai comunitatii academice baimarene.’‘ - prof. univ. dr. Vasile Berinde

Mihaela MIHALEA





*Culti si desculti

Parlamentul corigentilor

Timp de aproape doi ani, am sperat ca raspunsurile primite la aceasta rubrica sa treaca de nivelul infantil cu care ne-am obisnuit. Si totusi... Pentru aceasta saptamana, ne-am ales cu niste raspunsuri ce nu ar face cinste nici unor elevi de clasa a II-a, darmite unor oameni in functii de conducere. “Care a fost primul stat parlamentar din lume si care este componenta respectivului parlament?’‘
Pentru primul raspuns s-a anuntat primarul din Sapanta, Stetca Maria, PSD-ista la origine, care a recunoscut ca... nu a invatat lectia. “Nu stiu care a fost primul stat. Lasa, sa vina alegerile parlamentare, ca poate se mai schimba ceva’‘, a intors-o primarita. Ciudat de sincer raspunsul dumneavoastra, avand in vedere ca faceti parte din partidul aflat la putere. Poate se mai schimba ceva... Chiar va doriti?
Palit de buzduganul GAZETEI, Ioan Buzdugan, primarul din Remetea Chioarului, s-a fastacit ca in fata doamnei invatatoare care deschide catalogul. De aceea a lovit alaturi. “Primul stat parlamentar? Cred ca a fost Franta. Impartirea... bicamerala. Dar nu sunt sigur. Adica, nu cunosc impartirea’‘, a recunoscut Buzdugan. Da’ cu inmultirea, cum stati?
Octavian Pavel, primarul din Recea, a abuzat de imaginatia debordanta cu care este inzestrat si, in loc de raspuns, ne-a pregatit o lunga tacere. Singurul schimb de replici s-a consumat inainte de a auzi intrebarea. “Da’, ia uite, ce sa fac? Pe aici pe la sarbatoare. Ziceti, va rog, va ascult.’‘ Dupa care... tacerea! Inteligent, nu?
Vrand sa arate ca stie, senatorul Mircea Mihordea a incercat un raspuns, din care nu am retinut decat ca am stat de vorba. Atat. “Parlamentul a aparut in Statele Unite. Asa cred. Si este unicameral. Cred. Dar, aproape sigur ca raspunsul meu e real.’‘ Singurul lucru real a fost discutia noastra, restul sunt inventii. Pe vremea cand Statele Unite isi proclamau independenta, institutia parlamentului avea o experienta de cateva sute de ani.
Nici Stefan Darabus, directorul HHC Romania nu s-a apropiat de adevar. “Nu stiu. Decat sa spun ceva pe ce nu sunt sigur, mai bine nu zic’‘, a acceptat Darabus. Ce ar spune cei de la HHC Marea Britanie auzind raspunsul sau, nici nu vrem sa ne inchipuim.
Primul parlament a aparut in Secolul al XIII-lea, in Anglia. Magna Charta, datand din 1215, este un argument in acest sens. Mai tarziu, in Secolul al XVI-lea, apar cele doua Camere: a Lorzilor si a Comunelor.

Ciprian DRAGOS