CULTURA

* Diriguitorii culturii maramuresene, despre GAZETA
Aproape de actul de cultura

* Natiune, naratiune, fictiune

* In aceasta pagina ati citit despre...
100 de probleme

* Culti au fost, desculti sunt inca
Sefii din administratie au cazut la Perspicacitate

* Diriguitorii culturii maramuresene, despre GAZETA
Aproape de actul de cultura

Maramuresul a avut intotdeauna un filon de spiritualitate ce pare nesecat. Oamenii locului, de la ilustri anonimi si pana la oamenii de cultura de azi, recunoscuti pe plan national si international, au facut din acest colt de tara un spatiu in care sunt la ele acasa portile maramuresene si bisericile de lemn, horea din grumaz si tapuriturile, icoanele pe lemn si sticla cu tablourile pictorilor din Colonie, obiceiurile ancestrale (unele dintre acestea unice in tara si in lume), modestele cruci precrestine si sculptura monumentala, ceramica traditionala si arta moderna.

Despre toate acestea si multe altele, am scris (putini din caseta redactionala nu au semnat macar un material pe pagina de cultura) asa cum ne-am priceput; poate am parut uneori prea patetici, alteori prea artagosi dar, cu siguranta, daca am parut asa, e pentru ca ne pasa. Cei care conduc institutiile de cultura din Maramures si-au spus parerea despre ce-am reusit sa facem in 100 de aparitii.

“Cel mai serios ziar!”

“Consider ca este cel mai serios ziar din judetul Maramures si are cei mai competenti jurnalisti. Sunt niste profesionisti si poti sa-i consideri aproape pe toti scriitori, pentru ca au foarte mult talent si foarte multa vocatie. Le urez sa ajunga la numarul 10.000 si mult succes in continuare.” – Ioan Marchis, directorul Directiei Judetene de Cultura. “GAZETA de Maramures este reprezentativa ca si saptamanal nu numai pentru judetul nostru, ci pentru intreaga tara. Ca dovada ca are o linie editoriala culturala foarte serioasa e faptul ca ea se bucura si in alte judete de un real prestigiu in randul cititorilor. GAZETA de Maramures si-a facut un nume si perenitatea ei este asigurata de echilibrul de care da dovada.” – Aurel Santa, directorul general al Teatrului Municipal Baia Mare. “Ma bucur ca a aparut in peisajul presei maramuresene un saptamanal solid si statornic, care are in preocuparile lui si aria culturala maramureseana. In consecinta, avem posibilitatea sa ne fie reflectata o parte din activitatile noastre care sunt de imagine buna si chiar sa beneficiem, uneori, de acele necesare trageri de urechi din partea acestei forte publice, care este presa.” – Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judetene “Petre Dulfu”.

“Promoveaza adevaratele valori!”

“Sunt un cititor fidel al acestui hebdomadar si mi-a facut placere de la primul numar, pentru ca are un caracter larg, cu o dominanta pe probleme culturale si patrimoniale. S-au tratat aceste probleme cu responsabilitate si foarte mult curaj. Poate de multe ori au fost lansate supozitii cu semne de intrebare pentru a fi gasit adevarul. Se citeste cu foarte multa placere si remarc inca o data curajul cu care abordeaza problematica generala cu care se confrunta societatea romaneasca. Ma bucur ca acorda o importanta cvasiegala si zonei Maramuresului istoric, fapt care nu se prea regaseste in celelalte publicatii care apar la Baia Mare. As incheia subliniind ca GAZETA promoveaza adevaratele valori ale Maramuresului, care sunt in disolutie. Va doresc mult succes, sanatate si bucurii!” – Mihai Dancus, directorul Muzeului Etnografic al Maramuresului Sighetu Marmatiei. “Numarul 100 al GAZETEI este o incununare a efortului pe care l-ati depus in acest interval pentru ca oamenii din judetul Maramures sa fie informati cat mai bine si mai prompt. Eu consider ca acest numar va fi si un imbold pentru activitatea viitoare. Cred ca sunteti printre putinele publicatii din Maramures care se preocupa constant de cultura Maramuresului si nu numai de un anumit segment sau sector, ci de un intreg general si echilibrat” – Grigore Man, directorul Muzeului Judetean Maramures. “Aparitia saptamanalului GAZETA de Maramures a fost un eveniment pe cat de asteptat de foarte multi maramureseni, pe atat de placut si surprinzator. Sunt un cititor de la primul numar si pot spune ca a fost intotdeauna foarte pertinent si la obiect. Este in topul preferintelor multor maramureseni si nu numai. Articolele sunt bine scrise si nu se pierd in maruntisuri. Au coloana vertebrala si sigur ca, din punct de vedere al reflectarii fenomenului cultural, este aproape de actul de cultura” – Victor Gorduza, directorul Muzeului de Mineralogie Baia Mare.

Ioan BOTIS






* Natiune, naratiune, fictiune

O suta

O suta. Sau, dupa cum ar spune ”cei de dupa blocurile gri”, un unu si doi de zero. Dupa lupte seculare care au durat doi ani, GAZETA a implinit 100 de numere, adica de 100 de ori s-au bucurat cei care iubesc acest ziar si tot de atatea ori s-au incrancenat neprietenii lui. Exista o indelungata traditie culturala care pune in relatie structura lumii, logosul ei, cu trei forme fundamentale de reprezentare: prin ”cuvantul rostit”, prin ”cuvantul scris” si prin ”cuvantul” exprimat numeric. Spre deosebire de stiintele matematicii propriu zise, care se ocupa de proprietatile pur cantitative ale numerelor, simbolistica a atribuit numarului o valoare calitativa, o forta de instruire si de reglare a realitatii materiale sau spirituale. In poezia galanta persana se spune despre o femeie care este frumoasa, desteapta si inzestrata cu toate calitatile cerute ca are o suta de fire de par. GAZETA are o suta de aparitii pe piata, adica tocmai atatea cate trebuie pentru a reface un vechi ritual de intinerire: cheful Gazetei. Cheful era un rit foarte apreciat in China antica, unde, ca si banchetul, are valoare de comuniune si valoare de alianta. Aici, de Anul Nou, in ragazul calendaristic de la cumpana anilor se organizau betii nocturne (iertate sa-mi fie aceste cuvinte de scadere si lipsa de tact pedagogic). Scopul lor era refacerea energiilor vitale, inaintea inceperii ciclului anual si a trezirii la viata a naturii, care trebuie inlesnita. Betiile rituale erau obligatorii si la sarbatorile celtice. La sfarsitul mesei se aducea mult hidromel si bere, multe texte vorbind de aceste chefuri si de starea de betie pe care o provocau, fara a le considera ceva rau (J. Chevalier). Se pare totusi ca acest tip de betie sacra, nu era lipsita de incidente. Irlandezii, precauti, ii dezarmau in prealabil pe meseni, ceea ce nu era totusi suficient pentru a impiedica provocarile si incaierarile. Betia rituala, aniversara, exista, nu ca un mijloc de divinatie, ci de contact cu lumea cealalta, de disponibilizare pasiva sub influenta divinitatii. De fapt, betia este subinteleasa ca un act simbolic in afara timpului omenesc, cand oamenii se cred in contact direct cu cealalta lume, a zeilor. Acest contact direct nu ar fi posibil fara o betie sacra prin intermediul careia, timp de cateva ore, umanitatea iese din starea sa normala. Rabelais, demonstreaza doct ca betia a precedat setea, pana si Pavel Stratan parca si-a luat versurile cantecelor lui dintr-un text tantric, care spune: “bei, bei din nou, si inca mai bine, pana cazi jos, te scoli si o iei de la capat si iar bei…”. Chiar daca la cheful Gazetei, la sarbatorirea celor 100 de numere, se asculta Pavel Stratan, nu se intampla asa ceva. Nu acum. Dar sigur la cheful de 1.000 de numere.

Emanuel LUCA







* In aceasta pagina ati citit despre...
100 de probleme

Au trecut 100 de numere. Ati putut citi in acest “secol de existenta” (daca este ingaduit sa compari o aparitie de ziar cu un an) despre problemele din invatamant. Cat de deschisi sunt profesorii, care sunt dotarile din scolile maramuresene si cum si-a infiintat Gavril Barbus o scoala proprie in incinta scolii de stat, la care este director.

Privind inapoi fara manie, ati putut observa ca in primele 26 de saptamani GAZETA a prezentat viata tinerilor din liceele maramuresene. O pagina pentru si despre adolescenti in care cel mai popular baiat, cea mai populara fata si cel mai cunoscut cuplu din liceu au avut ocazia sa se prezinte. Una din rubricile acestei paginii a fost dedicata profesorilor, cei mai “iubiti” dacali din liceele maramuresene avand ocazia sa-si vada poreclele in ziar. Bineinteles ca, dascalimea din judet s-a simtit foarte lezata, cand si-a dat seama ca elevii au si spirit critic. Cei mai rigizi profesori s-au dovedit a fi cei de la Grupul Scolar “Aurel Vlaicu”, unde GAZETEI i s-a interzis sa mai intre in cladire, de parca ar fi fost conacul directoarei Susana Schiopu. Nici cei de la Grupul Scolar “George Baritiu” nu s-au dovedit a fi mai deschisi, de parca ar fi vina noastra ca nu au reusit sa se apropie de elevi.

Despre gafe si dotari

l In saptamana 7-13 iulie 2003, GAZETA v-a prezentat gafele profesorilor supraveghetori la bacalaureat l In sesiunea de bacaluareat din iulie 2003, la Colegiul Tehnic “Anghel Saligny”, profesorii au incurcat subiectele la proba de matematica. Pentru a rezolva problema elevii au fost obligati sa declare pe propria raspundere ca ei sunt vinovati de greseala, iar Inspectoratul scolar le-a cerut profesorilor sa nu delcare nimic presei. Un gest cu iz de musamalizare, realizat pe spatele elevilor. Asa-i in invatamantul romanesc, intodeauna plateste cel slab, adica elevul l Tot GAZETA anunta “moarte estivala” la Clubul Elevilor. Pe timpul vacantei de vara usile clubului sunt inchise, de parca elevul isi pierde drepturile in timpul vacantei l In nr. 45, pagina de tineret prezenta cabinetele medicale scolare si rolul lor decorativ. Daca unui elev i se face rau in scoala, trebui sa se indrepte spre spital deoarece medicul din scoala nici nu trateaza urgentele si nici nu prescrie retete l Pentru a va prezenta pe larg “agonia invatamantului” romanesc, GAZETA a amintit tuturor parintilor despre obligatiile de parinte cotizant. Mare parte din lucrarile realizate in scoli sunt finantate de parinti, de parca acestia si-au asumat raspunderea pentru relansarea invatamantului romanesc l Tot in GAZETA ati putut citi despre tehnologia din mediul rural si despre scolile maramuresene care nu au, acum la inceput de mileniu trei, nici macar un calculator in dotare l Nu am uitat nici de ridicolele burse de merit, de 250.000 de lei sau de bursele sociale in valoare de 200.000 lei. Despre toate acestea ati putut citi in primele o suta de numere. Stati linistiti, este doar inceputul.

GAZETA v-a prezentat ultima “transfuzie” a Grupului Scolar Sanitar, care din 2002-2003 nu a mai organizat examen de admitere. Ati putut citi si despre “scoala capusa” a directorului de la Sanitar, Gavril Barbus, a carei cheltuieli sunt suportate de scoala de stat. Toate acestea sub supravegherea vigilenta a lui Delia Ardelean, sefa Inspectoratului Scolar Maramures.

Mihaela MIHALEA






* Culti au fost, desculti sunt inca
Sefii din administratie au cazut la Perspicacitate


“Culti si desculti” scrie istorie. Nu pentru faptul ca este o rubrica de baza a GAZETEI, ci si pentru ca ”perlele” create de cei chestionati sunt adevarate “nestemate” ale culturii moderne. Ne-am propus sa le premiem, insa treaba s-a dovedit a nu fi tocmai usoara, avand in vedere concurenta acerba. Intr-o ordine aleatorie, am decis.

E Premiul ”Micul astronom”: Liviu Gavrilescu, seful Corpului de Control al prefectului, care a revolutionat astronomia moderna, sustinand ferm ca sistemul solar are… trei planete. Asa ca, i-am dat nota 3 (trei) si, cu generozitate, un punct din oficiu. Dar tot a ramas “pe toamna”. Ne intalnim la corigenta.
E Premiul ”Frumoasa-i vecina noastra”: Florian Salajan, Secretar de Stat, pentru raspunsul halucinant la intrebarea: “o cunoasteti pe Domnisoara Pogany?” ”Nu-mi spune nimic numele asta, sau nu-mi dau seama acuma. Am un lapsus. De unde-i? Cu ce se ocupa? Dati-mi niste repere. Imi pare cunoscuta.”
E Premiul ”Testicolul mai mult alearga”: Iacob Balai, ex-consilier local Sighetu Marmatiei. Despre capodopera davinciana, premiatul a spus: ”Sunt mai multe Gioconde, nu ma testiculati cu cultura generala!”
E Premiul ”Fashional geographic”: Alexandru Bucovschi, ex-viceprimar Campulung la Tisa, pentru raspunsul la intrebarea cum s-au format muntii. ”Io ase stiu din ceie ce stiu... ca dupa ce s-o lasat apa cu care o fost acoperit pamantu’, s-o format muntii. Io ase cred ca dupa cum s-o miscat apa, o dus pamantu’ dintr-o parte intr-aialalta, ase cum le misca si acum apele.”
E Premiul “Adrian Dela Nastase (ADN)”: Ionel Pop, secretarul Consiliului Judetean, pentru ca a gasit o noua semnificatie a initialelor ADN. ”ADN este Agentia de Dezvoltare Nationala!”
E Premiul “Redbull” sau “Doza de adrenalina”: prefectului Ioan Buda pentru o declaratie datata de pe vremea cand era mai simplu, mai modest. Adica, primar de Targu Lapus. Raspunsul la intrebarea “ce e adrenalina?” a fost: ”Frica te duce la mantuire, mai multe nu stiu, eu sunt primar.”
E Premiul ”Neuronul de la capatul creierului”: Gheorghe Pasca, liderul Uniunii Sindicatelor Miniere Maramures, pentru nebanuite descoperiri geografice. Pasca a “recunoscut” ca statul european cel mai mic este... Costa Rica (America de Sud)!
E Premiul “Interzis curva la stanga”: Adiel Florian, administratorul Pietei Izvoarele pentru urmatorul comentariu dupa meciul Danemarca-Romania: 2-2. ” Trebuia sa le dam 3-1, nu la coada de soricel. Ca stiti cum e, toata lumea e curva in Europa. Si noi suntem curve intre noi.”
E Premiul ”Darth Vader”: Gheorghe Voinescu, inspectorul sef al Agentiei de Protectie a Mediului Maramures, pentru declaratia memorabila: ”ma simt de parca as fi picat din stele”.
E Premiul ”Mamelonul de silicon”: Tudor Olteanu, directorul Energoterm, pentru palpari asidue si descoperiri in domeniul medical: ”sunt femei care au glanda mamara mai mare ca ficatul, zau! Le-ati vazut?”
E Premiul ”Muschii lu’ George Pruteanu”, la categoria Aeriana: Vasile Dale, directorul Aeroportului Baia Mare, pentru inovatii in domeniul lingvistic. ”Intrebati-i pe culturisti (!), eu nu mananc painea lor. Intrebati-l pe Marchis, de la Cultura”.
E Premiul ”Lovilutia din moalele capului”: Vasile Ardelean, primar in Ulmeni, care ne-a convins ca somnul ignorantei naste aberatii. ”Este vorba despre evenimentele de la Revolutie”, a apreciat Ardelean referitor la 1 decembrie, Ziua Nationala a Romaniei.
E Premiul ”Greata de stiinta”: Mircea Mihordea, senator PRM, la intrebarea cine a descoperit curentul electric. “Da, parca stiam. Edison a fost primul? Ah, el a inventat becul electric... Am o retinere, dar raman la Edison. A fost acel experiment cu lamaia pe care au intepat-o, pe post de electrod, si producea energie electrica. Habar nu am cum au determinat-o la acea vreme... Ma rog...”
E Premiul ”Play-bai!”: Ioan Manole, ex-consilier judetean, pentru franchetea cu care a recunoscut: ”Eu nu port bikini”.
E Premiul ”Mircea, fa-te ca lucrezi”: Vasile Horotan, directorul Directiei Agricole, ”SAPARD (program special de aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala, n. red.) este un serviciu de... in sprijinul productiei agricole, ceva in genul asta!”
E Premiul ”Cinefilul cu colti de argint”: Augustin Botis, director Directia pentru Protectia Drepturilor Copilului Maramures (DPC), pentru descoperirea celui mai premiat film. ”Eu va spun ca ”. Noi va spunem “ca Titanic”.
E Premiul ”Eclipsa Chanel no. 5”: Augusta Mos, director adjunct DPC, pentru o descoperire astronomica care va face ocolul planetei: ”Cea mai stralucitoare planeta e Soarele”.
E Premiul ”(Cons)Piratul Drake: Gheorghe Bota, directorul Spitalului de Pneumoftiziologie, pentru ca a recunoscut: ”Ma simt manipulat!”
E Premiul ”Noi sarbatorim, nu gandim”: Ioan Calauz, primarul din Basesti, care a argumentat nestiinta in acest mod. ”Acum e sarbatoare, nu stiu capitalele prin care trece Dunarea!” Ca nu muncim, e clar, dar nici nu gandim?
E Premiul ”(Mir)Ceapa care-mpute”: senatorul Mircea Mihordea, care la intrebarea care sunt simbolurile nationale ale Romaniei a delirat in acest mod: ”Nu discut cu un handicapat. Stiati cine va e mama? Nu stiati. Ma luati la intrebari? Sunt victima, dar nu pentru mult timp.”
E Premiul special ”NeurOmu’ invizibil”: primarul Vasile Blidar. La intrebarea ”Cat aveti IQ-ul?”, Blidar a fost foarte sincer. ”Nu avem asa ceva la noi. Acum umblam sa ne bagam internet, cont in Trezorerie. Mai incolo.”
E Premiul ”Olimpiada de la Antena”, Alexandru Cosma, ex-presedintele Consiliului Judetean si-a depasit net adversarii, concluzionand: ”Nu am antena scoasa”.
E Premiul ”Partidu’ SRL” si diploma “Puternic ca o spatula”: Ioan Butean, candidatul PUR la Primaria Baia Mare, care nu a ascuns ceea ce banuiam: politica e o vaca buna de muls. ”La noi la firma... adica la partid.”
E Premiul ”Chilotii Tanga(nika)”: Toni Ardelean, primarul din Tautii Magheraus, care a incercat sa ne explice intr-un calcai, agatat de cablul telefonului, cu mana pe ”oiaga”, ca este cel mai lucid politician in viata. ”Aaa... vreau sa precizez... Hac! Adica, bai, Dragos, tu esti sub influenta bauturilor alcoolice?... Hac! Tu ma intrebi de Brumar, atunci eu te intreb de Tanganika, poftim! Bai, da’ tu chiar ai baut carbid? Sa se topeasca ghetarii poate, dar nu alegeri in Brumar.” Merita, nu? E Premiul ”Ceardasul constructiv”: Virag Arpad, inspectorul sef la Inspectoratul de Stat in Constructii pentru cunostintele avansate de meloman. Intrebat despre cel care a rostit prima oara “Evrika” si in ce context, a spus: ”Evrika este o melodie mai veche, de vreo 10-15 ani.” Ia auzi una! ULTIMA ORA: Pentru ridicarea premiilor, castigatorii sunt asteptati in parc, la garajul trenuletului, pentru o plimbare gratuita in aer liber. Visarea face bine la cerebel. Poate vindecam pe careva.

Ciprian DRAGOS