CULTURA

* Festivalul de teatru pentru tineret "Masti"
Ultimele masti ale elevilor

* Tabara de creatie populara

* Natiune, naratiune, fictiune
Boii soarelui

* INTERVIU - Ioan Stanciu, doctor in arheologia Maramuresului
Specialist in "barbari"

* Festivalul de teatru pentru tineret "Masti"
Ultimele masti ale elevilor

Teatrul Municipal Baia Mare a gazduit cea de a doua editie a Festivalului de teatru pentru tineret "Masti". Chiar daca, in ansamblu, a fost o manifestare reusita, calitatea spectacolelor prezentate a fost mai scazuta fata de cea de anul trecut. Au existat insa si surprize placute. Cel mai important lucru este acela ca festivalul exista si se permanentizeaza.

In cadrul festivalului au fost prezentate 7 piese, jucate de 8 trupe. Asta pentru ca Un pedagog de scoala noua a fost piesa jucata de DRAMATYS - JUNIOR (de la Palatul Copiilor), dar si de DIONYSOS (de la Liceul Teoretic "Nemeth Laszlo"). Premiul pentru originalitate a fost acordat celor de la A.T.T. (Grupul Scolar de Industrie Usoara), pentru Vecinii, o dramatizare de Mircea Catana, pe versuri de George Topirceanu. Era greu sa obtina mai mult cu o poezie... Pustii de la DRAMATYS - JUNIOR si-au adjudecat Premiul pentru debut, un premiu care, tinand cont de reactia pe care au avut-o, i-a multumit. Cei de la DIONYSOS au primit Premiul special, juriul apreciind in special o replica ce incepea cu "Noi, romanii..." Trupa MASCA de la Liceul "Emil Racovita", castigatoare a festivalului de anul trecut, a trebuit sa se multumeasca cu un premiu pentru coregrafie, obtinut de Adriana Lohan, cu toate ca Avarul de Molière, piesa pe care au prezentat-o, le-ar fi permis sa iasa la rampa mult mai spectaculos decat au reusit. Premiul pentru scenografie a fost adjudecat de o profesoara, Bogdan Camelia, de la Grupul Scolar "George Baritiu". Din pacate, Tara lui Gufi, de Matei Visniec, prezentata de FORTUNA s-a remarcat mai mult prin costume si decoruri si mai putin prin jocul membrilor trupei.

Podiumul mastilor

NOOS (de la Colegiul National "Mihai Eminescu") cu piesa Trandafiri prajiti, de Simina Zan, a obtinut locul al III-lea in cadrul festivalului si un premiu pentru regie, chiar daca, in comparatie cu prestatia de anul trecut, NOOS s-a situat sub asteptari. Locul II a revenit trupei DRAMATYS, de la Palatul copiilor, pentru piesa Ciuta, de Victor Ion Popa. Am remarcat-o pe Mirela Bodea, cea care, prin naturalete, a punctat la impresia artistica, rezervandu-si un premiu pentru interpretare feminina. Castigatorii festivalului au fost cei de la AVE (Colegiul National "Mihai Eminescu"), cu piesa Cu usile inchise, de Jean-Paul Sartre. De departe cea mai buna trupa inscrisa in festival, AVE nu s-a ferit de o abordare deloc pretentioasa a unui text pretentios. Rezultatul a fost, daca nu unul de exceptie, cel putin unul de buna calitate. Cred ca cel mai bun rol din festival a fost jucat de Silva Cocuta, care a primit un alt premiu pentru interpretare feminina. Inaintea inchiderii portilor Teatrului Municipal, pana la deschiderea viitoarei stagiuni teatrale, "Masti" a reprezentat un semn ca scena teatrului ramane aproape de sufletele multor elevi baimareni. E un argument suficient pentru continuarea acestui festival.

Ioan BOTIS



* Tabara de creatie populara

Agentia Teritoriala a Taberelor si Turismului Scolar Maramures, in parteneriat cu Palatul Copiilor Baia Mare, Muzeul Judetean Maramures, Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu", cu sprijinul Prefecturii judetului Maramures, Consiliului Judetean Maramures si Primariei municipiului Baia Mare, organizeaza in perioada 20 - 30 iunie 2004, Tabara Nationala de Etnografie si Arta Populara. Tabara vizeaza actul educativ si de initiere in domeniul etnografiei si artei populare, in tehnica realizarii de masti decorative, icoane pe sticla, ceramica, sculptura, podoabe si ornamente populare, tesaturi si cusaturi, lucrari inspirate din creatia populara a zonei Maramuresului. Festivitatea de deschidere si vernisajul taberei vor avea loc in 21.06.2004, de la orele 11, respectiv 16, ambele manifestari avand loc la Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" din Baia Mare.

Ioan BOTIS



* Natiune, naratiune, fictiune
Boii soarelui

Meteorologii anunta vremuri grele. Sapa se incleiaza in lutul greu dintre sirurile de malai. Cei cu iarba cosita cauta un ochi de soare sa zvante fanul “in coada furcii". A cam prins miros acru de mucegai si soarecii si-au facut deja cuiburi sub capitele mici de iarba uda. Ploaia picura in halbele de bere ale celor ce urmaresc pasionati, pe terase, meciurile de la Euro 2004. Cam multa umbra de nori, la inceputul verii. Norii intuneca soarele. Sunt sursa ploii fertilizante. Se asociaza materiei prime si nediferentiate, cetei primordiale. Norii sunt adesea manifestari, intruchipari sau epifanii ale unor forte divine sau vehicule ale zeilor, sfintilor si inteleptilor. Ca intruchipari ale fertilitatii, norii sunt adesea asemuiti cu “boii soarelui", cu taurii sau vacile negre, care sunt aducatori de furtuna, iar atunci cand e vorba de nori de grindina - cu balaurii. Norii negri simbolizeaza o amenintare, o stare de apasare psihica, in timp ce norul alb, luminos, e benefic si reprezinta o epifanie a fortelor luminii. Aspectele mitico-simbolice sunt reflectate si in terminologia populara a diferitelor tipuri de nori: “nori grasi, neguri, balauri". In forma de bovina sunt personificati norii de ploaie: “Norii sunt boii soarelui, acestia cara apa la curtea Soarelui... Cand Soarele e dus de acasa si nu-i vede, boii, fiindca li-e greu, mai slobod din apa ce o cara in buti mari, si atunci zicem ca ploua" (T. Gherman). Nu fara o influenta biblica, norii alb-galbui, care se desprind de pe padurile de brazi, la suflarea vantului, si mai ales dupa ploi, se numesc mana. Norii mai mici, alburii sunt “oile Domnului", numiti in popor si “norii mieilor" (R. Vulcanescu). Practica magica de alungare a norilor de ploaie este foarte veche. Dupa Herodot, “getii si tracii, atunci cand tuna si fulgera, trag cu sageti in sus, spre cer, si isi ameninta zeul". Dupa cum spune Mircea Eliade, tracii isi indreptau sagetile lor nu impotriva zeilor cerului: ei amenintau norii de furtuna sau pe demonii vinovati de provocarea furtunii, asa cum faceau si locuitorii satelor, aruncand in curte obiecte ascutite, implantand in pamant un cutit, sau un topor in grinda casei, provocand zgomote prin lovirea obiectelor metalice sau tragand clopotele de la biserica (I. Evseev). Cum romanul tine la vechile lui obiceiuri, anul acesta s-au aprobat peste 77 de miliarde pentru a trage cu rachete-n nori. Poate ar fi bine ca, pe langa plutonul de legumicultori-artileristi, sa functioneze si unul de solomonari (prospeti absolventi ai Scolii de Magie “Mama Omida"), caci ei sunt cei care au putere asupra norilor-balauri, ai norilor aducatori de grindina.

Emanuel LUCA




* INTERVIU - Ioan Stanciu, doctor in arheologia Maramuresului
Specialist in "barbari"

Specializarea initiala a arheologului Ioan Stanciu a fost legata de epoca romana a provinciei Dacia. Venit in Baia Mare, Ioan Stanciu a aplicat cunostintele si experienta dobandite anterior intr-o zona cu totul diferita: barbaricum, teritoriul aflat in afara provinciei, desi in apropierea ei, structurandu-si un program propriu de cercetare.

Ioan Stanciu a realizat ca ar fi extrem de important si interesant in acelasi timp sa urce pe scara cronologica, astfel incat lucrarea de doctorat s-a referit la perioada secolelor V-IX. Cercetarile arheologice pe cont propriu, lucru de care este mandru, le-a inceput in Maramures, in zona Codrului (zona Bicaz - Oarta) si la Lapusel, unde a descoperit urmele uneia dintre putinele asezari din secolele VII-VIII d.Hr. din intreg judetul Maramures.
Reporter: Cat de cunoscut este Maramuresul in mediul cercetatorilor, pentru perioada "mileniului intunecat"?
Ioan Stanciu: Chiar cu prilejul acestei intalniri stiintifice, prilejuita de aniversarea Muzeului din Baia Mare, am incercat sa atrag atentia, inainte de toate, asupra stadiului cercetarilor si al cunostintelor in raport cu teritoriul administrativ al judetului Maramures. De la bun inceput, ar trebui avut in vedere faptul ca o unitate administrativa actuala nu putea sa aiba nici o semnificatie in ceea ce priveste perioadele istorice de dinainte. Pot sa spun cu argumente transante, clare, evidente, ca cercetarea in ansamblul mileniului I d.Hr. in judetul Maramures se afla undeva destul de departe de o situatie fireasca, cel putin in raport cu celelalte judete. Dupa parerea mea, singurul program de cercetare veritabil, aplicat studierii Maramuresului, ma refer la depresiunea Maramures, a fost initiat si sustinut, pe parcursul a peste 20 de ani, de profesorul Radu Popa, care a incercat sa aplice un principiu de metoda extrem de actual, o cercetare regresiva pe scara cronologica. Existau informatii numeroase si importante referitoare la rolul Tarii Maramuresului la inceputul epocii medievale. Pornind de la aceste cunostinte, regretatul profesor a incercat, cu ajutorul arheologiei si cu sprijinul oferit de sursele documentare, sa reconstituie perioadele anterioare. Din pacate, acest proiect, desi a durat foarte mult si cu rezultate semnificative, a fost intrerupt.

Carte de vizita

Ioan Stanciu s-a nascut in 1960, la Comanesti, judetul Bacau. A inceput cursurile liceale la "Sincai" si le-a terminat la "Eminescu". In 1984, a absolvit "Facultatea de Istorie si Filozofie" din Cluj. A publicat aproximativ 60 de studii si articole in publicatii de specialitate din Romania, Polonia, Slovacia, Germania. Doctoratul l-a sustinut in 1998, cu lucrarea Spatiul nord-vestic al Romaniei in secolele V-IX d.Hr. Cea mai importanta lucrare pe care a realizat-o pana in prezent este Spatiul nord-vestic al Romaniei in epoca romana, conceputa impreuna cu dr.Alexandru V.Matei si care reprezinta un prim volum dintr-o lucrare mult mai ampla, ce cuprinde exhaustiv toate descoperirile de epoca romana.

Despre Dacii liberi
Rep.: Ce ne puteti spune despre controversata problema a "dacilor liberi"?
I.S.: Din pacate, cunoastem foarte putine lucruri in raport cu locuirea dacica, in ceea ce priveste epoca Latene tarzie - secolele I-II d.Hr. In Maramuresul istoric, cu exceptia descoperirilor nu foarte convingatoare de la Oncesti, alte vestigii dacice din aceasta vreme nu se cunosc, desi, in mod interesant, apar dincolo de Tisa, ceea ce inseamna ca stadiul cercetarii este nesatisfacator in partea romaneasca a Maramuresului. Nu exista descoperiri dacice din aceasta perioada in restul judetului si nici in judetele invecinate. Exista doua linii de fortificatii dacice distruse de romani: una inspre sud, pe linia Porolissum (in apropiere de Zalau - n.red.) si una pe Tisa superioara. Intre cele doua linii de fortificatii, se pare ca in secolul I d.Hr. nu exista locuire de nici un fel. Exista o locuire dacica aici, incepand cu secolul IV i.Hr., atunci cand apar celtii. Aceasta locuire mixta, celto-dacica, pare sa se fi terminat in secolul I i.Hr., in legatura cu politica militara sustinuta de Burebista.
Rep.: Exista teoria potrivit careia dacii liberi ar fi de fapt celti dacizati. Cat de adevarata este aceasta teorie?
I.S.: Este o teorie rar sustinuta in raport cu teritoriul nord-vestic al Romaniei. Chiar in privinta termenului de "daci liberi", mediul cercetatorilor a inceput sa devina din ce in ce mai circumspect. Este, de fapt, un calc terminologic, un termen conventional, dar care poate fi utilizat fara probleme.

Romanizarea Maramuresului
Rep.: Cand se poate vorbi de o populatie romanizata in Maramures?
I.S.: Situatia din nord-vestul Romaniei este mult mai complexa decat si-ar fi putut imagina cineva. Faptul ca exista vestigii sau influente ale civilizatiei romane in aceasta zona, influente care s-au rasfrant pana pe tarmul Marii Baltice, nu implica si o influenta lingvistica. Nu inseamna ca oamenii care au folosit monede romane sau ceramica romana au invatat si limba latina. Trebuie sa spun ca, din punctul de vedere al determinarii etnice, arheologia este departe de a fi o stiinta perfecta. Ca orice alta stiinta, si arheologia isi are limitele ei. Nu intotdeauna diferitele categorii de vestigii pot fi interpretate. Dupa parerea mea, pana in secolele VI-VII, nu putem vorbi de prezenta unei populatii latinofone in aceasta zona. Lectura acestei afirmatii poate fi socanta pentru cineva neavizat, insa trebuie sa avem in vedere observatiile mai vechi si mai noi, care au contrazis romanizarea teritoriilor din afara provinciei Dacia. Este mult mai probabil ca Maramuresul sa fi fost romanizat si nu romanizat. Ar putea sa fie vorba fie despre o populatie romaneasca veche, ajunsa aici venind din Transilvania, fie de o populatie care-si are originile undeva in khaganatul avar, fie avem de-a face cu grupuri de populatie latinofona, amestecate cu slavii, colonizate in aceasta zona. Nu putem sti de unde vine aceasta populatie; putem face o serie de scenarii, dar nu putem sti cu certitudine, cu toate ca in ultimii ani am obtinut o imagine sensibil imbunatatita fata de perioadele anterioare.

Optiuni si argumente
l Dumitru Tudor sau Kurt Horedt?
Kurt Horedt, categoric.
l Vin sau palinca?
Palinca, categoric.
l BMW sau Mercedes?
BMW-ul este tot nemtesc? Atunci, BMW.
l Pink Floyd sau Rolling Stones?
Pink Floyd.
l Liberalism sau social-democratie?
Categoric liberalism!
l Blonde sau brunete?
Brunete, dar nu foarte categoric.
l Sarmale sau mici?
Mici.

Ioan BOTIS