CULTURA

* Uitarea nemeritata a martirilor maramureseni
Arhiepiscopul carturar

* Muzica apelor in tablouri

* Natiune, naratiune, fictiune
Ghid de evadare corecta

* Culti si desculti
Scoala de dans si bune maniere

* Uitarea nemeritata a martirilor maramureseni
Arhiepiscopul carturar

Pe 19 mai ar fi trebuit sa se comemoreze nasterea celui mai mare mitropolit pe care l-a dat Maramuresul, Victor Mihalyi de Apsa. Nu s-a intamplat asa din cauza memoriei noastre proverbiale, care ne "joaca feste" de fiecare data cand e vorba despre o mare personalitate a romanilor.

Doctor Victor Mihalyi de Apsa s-a nascut in comuna Ieud, in 19 mai 1841, fiind cel de-al treilea fiu al preotului Gavrila Mihali (la randul sau urmas direct al protopopului de Viseu, Ioan Mihalyi de Apsa). Unul dintre fratii lui Victor a fost marele istoric Ioan Mihalyi de Apsa. Victor Mihalyi de Apsa s-a dedicat carierei eclesiastice, ridicandu-se pe cea mai inalta treapta posibila pentru un roman ardelean al acelor vremuri, si anume cea de Mitropolit al Transilvaniei.

Mitropolitul cu domiciliu fortat

Dupa studii stralucite la Roma si Vatican, acesta a ajuns secretar al Mitropoliei din Blaj, apoi Episcop de Lugoj (incepand cu 1874), iar din 1893 (confirmat insa doar dupa doi ani, dupa ce se obligase ca se va abtine de la orice activitate politica), Arhiepiscop si Mitropolit greco-catolic al Ardealului (de Alba Iulia si Fagaras, cu sediul la Blaj). Desi mutat departe de Maramures, el n-a uitat niciodata de unde a plecat. A sprijinit moral si material romanimea maramureseana dintr-o pozitie de nationalist moderat. Drept recunostinta, in anul 1900, la aniversarea a 25 de ani de episcopat, mitropolitul Victor a primit in dar de la moroseni un covor gigantic, lucrat manual de mesteroaicele din Sarasau, tol care este folosit si azi in cadrul slujbelor din Catedrala metropolitana de la Blaj. Extrem de inteligent si citit, dr. Victor Mihalyi a fost ales ca membru al Societatii Regale Romane de Geografie din Bucuresti (in urma publicarii studiilor sale stiintifice), si apoi al Academiei Romane din tara vecina. Cunoscut filantrop, datorita lui un mare numar de maramureseni si-au putut desavarsi studiile, ca bursieri la scolile romanesti din Blaj. La internatul din Lugoj a infiintat doua burse pentru elevii maramureseni, de care au beneficiat multi tineri romani, pana pe la sfarsitul primului razboi mondial. Dupa intrarea Romaniei in razboi, guvernul de la Budapesta i-a impus domiciliu fortat in Oradea (pentru a-i controla miscarile nationaliste), oras in care se stinge in 21 ianuarie 1918, cu putin timp inainte de Marea Unire. Stralucit fiu al Maramuresului, dr. Victor Mihalyi de Apsa a fost cel de-al doilea maramuresean devenit membru al Academiei Romane, dupa fratele sau, Ioan. Conul de umbra in care se afunda azi amintirea sa, este nedrept. Ar fi timpul sa invatam a ne cinsti inaintasii.

Teofil IVANCIUC



* Muzica apelor in tablouri

Joia trecuta, Galeria de Arta U.A.P. Baia Mare a gazduit vernisajul expozitiei de pictura cu titlul Muzica apelor, a artistului clujean Anton Calin. Publicul baimarean a fost pus in fata unui mod original de abordare a artei poliptice. Lucrarile lui Anton Calin tin de o arta europeana a sudului, mult mai aproape de Egee, prin caldura emanata de tablourile ce compun tablouri, decat de recile fiorduri ale nordului. "In reconstituirile peisagistice evocand solare evanescente de porturi si tarmuri maritime, planurile determinate de muchii prelungi dezvolta impresia unei avantate verticalizari a motivelor, pe cand in compozitiile animate de fapturi aprig tensionate (cu instrumentisti, cantareti, dansatori in ritualice ipostaze si descatusari) dominanta devine componenta dramatica a transpunerii", sustine prof. univ. dr. Negoita Laptoiu. Constructiile picturale ale artistului clujean tradeaza faptul ca autorul este absolvent al Facultatii de constructii din cadrul Institutului Politehnic Cluj; maniera de abordare artistica, rupta din traditia modernismului, il demasca insa pe absolventul Academiei de arte vizuale, creatorul pe panza a unei lumi "a tenebrelor constiintei de fapt, decodificate cu migala, care ne tulbura, ne provoaca nelinisti..." (Constantin Cublesan). Prezent la vernisaj, primarul Cristian Anghel a demonstrat ca functia de primar nu este incompatibila cu calitatea de critic de arta: "Pentru fiecare dintre noi, arta are valente si, cu siguranta, este revansa estetica in fata cotidianului existentei. Aceasta expozitie releva modul in care framantarile creatorului, energiile sale nebanuite, pot fi transpuse in forme si imagini". Expozitia ramane deschisa pentru publicul baimarean pana in data de 4 iunie 2004, asteptandu-l cu vietati fantastice si arlechini, cu siluete abia sugerate de barci suprapuse peste o mare doar banuita si cu o caldura a culorilor nealterata de rigoarea arhitectonica, sobra, matematica a compozitiei.

Ioan BOTIS



* Natiune, naratiune, fictiune
Ghid de evadare corecta

Cu vocea coborata pana sub nivelul de interceptare al microfoanelor agenturilor straine, batranul sef de ceata ii lasa, cu limba de moarte, nepotului, ultimele invataturi. Ajunsese la varsta la care capra vecinului nu-l mai tenta, portofelul trecatorului nu-i mai presara praf de ardei iute in sange si nici piranda din cortul de alaturi nu-l mai facea sa-si scanteieze sisul in lumina lunii. Ii mai ramasese doar o ultima lectie de predat, in fata nepotului, aceea care l-a ajutat si pe el de atatea ori in viata: Cum ne eliberam din robie si de ce? Ultimul capitol: Iarba fiarelor. “Iarba fiarelor este o planta miraculoasa, capabila sa inmoaie fierul si sa deschida orice lacat. Creste pe locuri greu accesibile, pe stanci abrupte, in desisul padurilor, in locuri mlastinoase. Este invizibila ziua, iar noaptea scanteiaza si arde ca o flacara rosie sau argintie. E otravitoare, deoarece vitele care o pasc, mor. Dupa cum spun unele legende romanesti, s-ar fi nascut din picatura de sange care a curs din buricul lui Iisus Hristos rastignit pe cruce. Se crede ca poate fi gasita sau ca infloreste numai in anumite zile ale anului: in ziua de Ispas, in noaptea Pastilor, dimineata la Ovidenii sau in ziua de Sangiorz. E mare lucru sa o ai, caci “acela ce are iarba-fiarelor si atinge cu ea orisicare incuietori, le deschide". Calul impiedicat cu fiare, daca intamplator calca peste aceasta iarba, i se desfac legaturile sau pierde potcoavele. Poate fi gasita daca cineva taraste pe pamant niste lacate incuiate, ce se vor deschide neaparat cand va da de iarba aceasta magica. Trebuie sa stii, draga nepoate, ca ea se mai numeste si iarba talharilor, asta ca sa ne umileasca pe noi si de ciuda ca ei nu stiu sa o gaseasca. Daca o gasesti, e bine s-o pui sub piele, in palma dreapta, ca asa nu te mai poate atinge nici glontul. Cel mai bine e sa cercetezi aricii, ei stiu secretele acestei plante. Trebuie gasit un pui de arici, inchis intr-o cusca de fier si, cand vine mama aricioaica cu iarba in gura ca sa desfaca aceasta capcana, trebuie smulsa din gura ei, ca altfel o inghite. Acum, sa te mai invat un lucru, ca tu ii avea nevoie sa stii cum ii zice la iarba asta si prin parcarile din tarile straine unde te duci la munca: francezii o numesc herbe du pic “iarba ciocanitoarei", germanii - springwurzel “iarba sfaramatoare", italienii - sferacavallo “despotcoveste calul", iar rusii razryv-trava “iarba desfacatoare". Fii cu bagare de seama si invata cuvintele astea noi, ca mare nevoie ii avea de ele cand te-or lega jendarii si-i duce dorul conductei sparte de petrol din curtea lui Pardalian." Numai dupa ce i-a spus toate astea puradelului a putut mosul sa inchida ochii, linistit ca nepotul lui va duce mai departe taina cetei, caci asa trebuie sa se transmita folclorul, din generatie in generatie...

Emanuel LUCA



* Culti si desculti
Scoala de dans si bune maniere

Pe viitorii alesi, functia ii va pune intr-o situatie aparte. Avand indoieli ca multi nu-si cunosc inca drepturile si obligatiile cu care se vor pricopsi, am fost curiosi sa aflam: "Ce este ultrajul?" “Sunati-ma mai tarziu, sunt in timpul orei" s-a eschivat Ana Moldovan, candidata la functia de consilier judetean din parte PSD. Evident ca am revenit in pauza de la fara zece, dar asa cum banuiti, ex-directorul Directiei de Protectie a Copilului si-a lasat mobilul in paragina. A sunat a gol. Asa cum probabil ar fi sunat si raspunsul proprietarului. Urmatorul candidat, Gheorghe Simon a dovedit ca este politician. Fara menajamente, consilierul judetean ne-a purtat prin discutii straine de subiect, sperand sa uitam de ce l-am sunat. “Aaa... hai sa ne intalnim. Veniti la sediul partidului", ne-a sugerat consilierul, incercand o noua cursa. In care nu am cazut. Alt refractar a fost consilierul judetean Tiberiu Valean, candidat al aceluiasi impresionant partid la inca un mandat al plictiselii in CJ Maramures. "Nu dau informatii la telefon", a scornit-o Valean. Slabut, mai incercati. E o scuza prea ieftina ca s-o luam de buna. Curios din fire, Octavian Cernestean, viceprimarul orasului Baia Sprie, candidat PSD la CJ Maramures, a fost singurul care a incercat un raspuns coerent. “Ultrajul exista atunci cand o persoana publica e agresata si insultata, in timpul mandatului, vorbesc. Urmeaza ca instanta sa se pronunte. Este o incalcare a bunelor maniere si a codului civic. Chiar daca nu e persoana publica, nu poate fi agresat", a comentat Cernestean. Asta cu bunele maniere chiar ca ne-a placut. Adica agresare, agresare, dar sa fie politicoasa, nu asa hodoronc-tronc il plesnesti pe ditamai functionarul public. Putin respect! Dar partea cu codul civil nu ne-a placut. Infractiunile nu au ce cauta in codul civil. In privinta ultrajului, Codul Penal arata ca este insulta, calomnia ori amenintarea savarsita(...) contra unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in timpul functiunii. Tot aici sunt cuprinse lovirea, vatamarea corporala si orice acte de violenta.

Ciprian DRAGOS