CULTURA

* Minerii au o istorie la Muzeul Judetean
Cautatorii de lumina si comori

* Natiune, naratiune, fictiune
Imbatranesc si-mi pare rau

* Zorovavel sau poemul diapozitiv

* RURAL -Cicarlau, casa vinului si-a cantecelor populare
Cuibul ciocarliei

* MOZAIC - Culti si desculti
”Raman la glanda mamara”(!)

* Linux vs Windows

* Elevii maramureseni participa la AMC
Matematica americana

* REPORTAJ - Pentru o ”duzina” de nepoti a venit Mos Craciun
O papusa din carpe... ZAMBEA

* Ziua noastra e ziua lor!

* Minerii au o istorie la Muzeul Judetean
Cautatorii de lumina si comori

Muzeul Judetean Maramures a mai deschis saptamana trecuta o expozitie permanenta: “Istoria mineritului maramuresean”. Sutele de exponate, unele dintre acestea cu o valoare deosebita, prezinta o istorie a uneia dintre meseriile traditionale ale oamenilor din regiunea Maramuresului.

Piesele expuse sunt de o varietate extraordinara. Expozitia cuprinde o impresionanta colectie de surse de iluminat, incepand cu opaite din lut (cele mai vechi piese ale colectiei, datand din secolul al XIV-lea) sau torte si continuand cu lampile cu carbid, aparute in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Vizitatorii expozitiei mai pot vedea vagoneti de mina, cuptoare pentru redus minereul de aur si argint, macheta unui tren de mina, o instalatie de separare prin electroliza a argintului, o cofa de lemn cu care minerii isi duceau apa in subteran, foale, piese de imbracaminte specifice breslei minerilor si diferite unelte folosite de-a lungul timpului in exploatarile subterane, mergand pana la cele folosite in perioada 1925-1967. Dintre “piesele scrise” pot fi vazute primul tratat de minerit ce-i apartine lui Agricola, un contract colectiv de munca din perioada interbelica si doua pagini dintr-o publicatie a vremii, ce relata despre viata truditorilor din subteran, toate acestea alaturi de numeroase vechi fotografii care ii reprezinta pe cautatorii de lumina si comori. Expozitia nu se adreseaza doar acelora care au trudit in minele din Borsa, Baiut, Valea Rosie, Cavnic, Baia Mare si Baia Sprie, ci tuturor celor care vor sa cunoasca o parte importanta a istoriei acestor locuri.

“Expozitia se doreste a fi o emblema pentru judetul nostru si pentru orasul Baia Mare. Am incercat sa realizam o retrospectiva a mineritului, in ideea proiectiei acesteia in viitorime, mai ales in conditiile in care acest segment al economiei este in cadere libera.” – Grigore Man, directorul muzeului “Daca mineritul intra in istorie, cu atat mai importanta devine o istorie a mineritului, de aceea cred ca acesta este doar un inceput. Poate ca, in viitor, se va amenaja un muzeu chiar intr-o gaura de mina.” – Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judetene

“Pregatirea acestui eveniment a inceput inca din 1976, cand au fost puse bazele colectiei, imbogatite apoi prin colectii si donatii. Am expus aici doar o parte din patrimoniul de care dispunem si pe care intentionam sa-l imbogatim.” – Lucia Pop, seful Sectiei de Istorie



* Natiune, naratiune, fictiune
Imbatranesc si-mi pare rau

Iubite cetitoriule, de cand am apucat sa-mi aduc scaunul la masa ta, invitat sau neinvitat, am pierdut o iubita, am castigat cateva partide de poker, am schimbat trei locuinte, mi-am amintit de cateva cantece, am citit niste carti pe care ti le-am povestit si tie si am revenit, cu ajutorul tau, la viata molcoma de pe prispa bunicului meu, ajuns deja, din presedinte de C.A.P., personaj principal al articolelor mele. De la prima mea semnatura in GAZETA, timpul a curs poate la fel, doar seceta de anul asta, prevestirile babelor satului si sfintii de pe peretii bisericii din Copalnic Manastur, au citit in cate o dimineata cele 2.500 de semne ingaduite de seful departamentului cultura, Ioan Botis. Sub privirea lui au pierit cativa sfinti, cateva obiceiuri, doua-trei pahare de vin pe care ti le-as fi oferit cu prilejul unor sarbatori. Nu-i nici un bai, intre timp, anul s-a scurs pe langa tine, cu folos, aducandu-ti in fiecare zi de luni, pe masa, cate putin din dragostele si urile noastre, din noptile si diminetile ascunse sub cearcane, din cerneala si pixelii in care ne-am infasurat. Despre Andreiu de Iarna, am scris acum un an, in ceas de nastere al GAZETEI, cand mosii nostri celebreaza Anul Nou Dacic sau Noaptea Strigoilor. Se spune ca in aceasta noapte se deschid mormintele si cad zavoarele cerului, ingaduind pentru un ceas muritorilor sa comunice cu cele ascunse ale lumii. Din intamplare, tocmai atunci, aceasta publicatie a gustat cerneala tiparului, aruncand in lume samanta de adevar. Imbatranesc si-mi pare rau ca uneori, toate aceste litere n-au fost decat o muscatura timida, cu dinti de lapte, din coltul sufletului tau, atunci cand incercam sa spun ca au pierit strigoii sub lumina neonului sau cand sfintii din biserica de lemn din Plopis (monument UNESCO) respira greu sub stratul igienic de var depus cu grija deasupra lor, ori atunci cand toate legendele si basmele acestui colt de harta, capata gust de manele. Iubite cetitoriule, mai ai rabdare cu colindele acestui inceput de veac, te costa mai putin decat tigarile de la chioscul din coltul strazii, ingaduie parintilor si mosilor tai sa mai traiasca in aceasta lume cu televiziune prin cablu si chat.

Emanuel LUCA



* Zorovavel sau poemul diapozitiv

Pe Cosmin Perta poti sa-l cunosti doar dupa ce faci efortul de a-ti imagina cum ar arata fara barba, cum ar suna vocea lui impregnata de igrasia "subsolului cu graffiti”, cum ar pasi peste traversele mocanitei de pe Vaser, dezbracat de ultimele premii literare. Sub pielea aspra a omului nascut in anotimpul rece al muntilor, soparle repezi se zbat, cercetand auditoriul in cautarea unui semn. Caci poezia lui Cosmin Perta reface istoria unui film mut, unde fiecare secventa, dincolo de explicatia negru pe alb, solicita vocea privitorului. In povestea lui, ca intr-un puzzle, totul trebuie refacut, si vocea autorului, desi autoritara, nu se aude decat atunci cand reusesti sa recompui imaginea de pe o pelicula parca prea uzata: "Zorovavel se simtea obosit/ dupa ce aseara isi imputinase cuvintele./ Pentru linistea terna a lumanarilor/ lungi si albe ca o tibie pietrificata,/ maladia lui verbala/ nu insemna mai mult ca/ vanzatorul de ceapa/ pe care l-am intalnit/ ieri in piata/ in timp ce-si scotea/ pietricele tuguiate/ ca niste cranii de nomazi/ din sandale.” (Zorovavel se simtea obosit). Ceea ce atrage in primul rand la poezia castigatorului premiului de debut al "Festivalului de Poezie Sighetul Marmatiei 2003”, este lizibilitatea discursului, dupa cum spune si Victor Cublesean. Mai mult, scriitura sa reuseste sa decupeze fragmente din cotidian, pe care le proiecteaza pe retina cititorului, cu forta si incapatanarea diapozitivelor dispuse sa agreseze, dincolo de vers, receptivitatea lectorului: "in seara asta, tu, draga mea,/ iti vei lasa aburul de felina obosita/ sa poposeasca o clipa aproape de tavan,/ aproape de oasele mele apoase/ si te vei plimba singura/ printre mormintele de beton ale tatarilor...” (Sunt o creatura). Din volumul de debut, "Zorovavel”, premiat anul acesta la Sighet, se desprinde firesc, spre a contura portretul poetului, capitolul "Lucrez la o moarte”. Aici, poezia lui, cere reci si grosi pereti umezi, spre a delimita un spatiu in care Perta poate sa lucreze in voie cu umbrele, spaimele si crizele noptii: "de umbra mea, printre cartierele marginase/ ale Clujului se izbesc troleibuzele...” Pe Cosmin Perta merita sa-l citesti mai ales dupa ce iti va spune, intr-o zi, cu tonul ironic al boemei "Batrane, hai sa te duc pe Valea Vaserului, sa-ti arat unde si-a lasat buzduganul de general Radu Saplacan, unde a aterizat zepelinul Dobra, unde se deschide Poiana lui Iocan.” Si nu doar pentru ca, in acest an, viseuanul a luat parca prea multe premii pentru debut, GAZETA va recomanda "Zorovavel”. (Cosmin Perta – Zorovavel, Ed. Grinta, Cluj-Napoca 2003)

Emanuel LUCA



* RURAL -Cicarlau, casa vinului si-a cantecelor populare
Cuibul ciocarliei

Situata la circa 15 km de Baia Mare si 54 de km de Satu Mare, comuna Cicarlau este renumita pentru cantaretii populari, corul din localitate si nu in ultimul rand, pentru celebrul ”vin de Cicarlau”.

Localitatea Cicarlau este atestata documentar din anul 1407, insa primele familii s-au stabilit aici inca din 1343. Legenda spune ca oamenii se refugiasera in locul numit ”Satul pustiu” (situat intre dealurile Caliman, Piscuiatul si Secatura, printre care curgea raul Valea Mare), din cauza persecutiilor religioase impotriva romanilor ortodocsi. Astazi, prima vatra a satului poarta denumirea Cicarlaul Vechi. In trecut, localitatea facea parte din comitatul Mediesul Aurit aflat sub stapanirea familiei Morocz. Primele denumiri ale localitatii au fost Dec-Sikale (in 1407) si Sykarie (in 1495). Actualul nume vine de la ciocarlie, pasare foarte raspandita in aceasta zona. In prezent, comuna cuprinde satele Ilba, Handalul Ilbei si Bargau.

Capra cu patru iezi

Sotii Dumitru si Zamfira Zete se numara printre cei mai gospodari locuitori din Cicarlau. Femeia are 65 de ani, dar pare mult mai tanara. E plina de energie, vorbareata si harnica foc. ”Noi suntem primii din sat care aram, samanam ori prasim. Avem pamant mult. Ia, anu’ aista am samanat un hectar si jumatate cu porumb si 30 de ari cu grau. Da’ hai sa v-arat ce capre frumoase am. Una-i Nadia si una-i Flori. Imi fac cate patru iezi pa an. Avem si o vacuta. Da 17 litri de lapte pa zi si face niste vitei… Calu’ ii dus amu’ de-aci, da’ va poci arata porcii si gainile. Mie mi-s tare dragi animalele si lucru’ campului. Ma duc de-a dragu’ la sapa. Dimineata ma trezasc la cinci ceas, numa’ sa stiu ca-s satule vitele. Degeaba, agricultura ii rentabila numa’ daca vrei a lucra”, a spus gospodina.

”Alina-te dor, alina”

Din anul 1985, festivalul de muzica populara ”Alina-te dor, alina” a devenit o traditie a localitatii. In fiecare toamna, unul dintre caminele culturale ale comunei gazduieste festivalul-concurs initiat de Nicolae Sabau, la care participa tineri intre 15 si 26 de ani, precum si artisti sau ansambluri folclorice consacrate. Castigatorii concursului ”Alina-te dor, alina” sunt rasplatiti cu animale si pasari. Ansamblul de dansuri populare care poarta acelasi nume a fost infiintat de catre Viorica Ciocan, fosta invatatoare in comuna. Cei 24 de copii care sunt elevi in clasele I-VIII au luat premiul I la festivalul oradean ”Flori de pe Cris”.

780 de km pe jos!

Intreband in stanga si in dreapta despre locul in care il vom gasi pe veteranul satului, am descoperit ca departarea ”a facut toti banii”. Ioan Jurje are 82 de ani, dar e vorbaret, plin de viata si se mandreste cu gospodaria sa. ”Io am fost invatat cu lucru’ de la 12 ani. Scoala n-am facut multa, numa’ sase clase, ca aveam tri frati mai mici si tata m-o luat pa mine la camp. Nu erau vremuri bune nici atunci, ca nu avea lumea bani. Mancam malai, da’ nu ne plangeam. Doi ani si ceva am fost in razboi. Ne-o prins si ne-o bagat in lagar in Austria, da’ am fugit cu un grup de romani. Am vinit 780 de km pa jos. Apoi, la Arad am prins un tren care ne-o adus acasa. Ia, io si amu’, Doamne, multamescu-ti!, beu un paharel de palinca si marg la lucru. Tuica cu masura ii sanatate curata, da’ de vreo cinci ani o lungesc cu ceai, n-o mai poci bea altfel”, a spus batranul Ioan Jurje. Plecati din casa ”veteranului” am ramas convinsi ca viata acestuia nu s-a scurs in zadar.

Biserica mutata

Prima biserica de lemn ridicata in vatra satului a fost distrusa de tatari in 1717. Din contributia credinciosilor, in anul 1750 a fost ridicata o biserica noua, din piatra, cu turn de lemn. Lacasul de cult purta hramul ”Sf. Paraschiva” si a fost demolata in 1909 din cauza ca era neincapatoare. Actuala biserica a fost construita in 1909, pe locul numit ”cimitirul de la Rimu”. Doi ani mai tarziu, biserica a fost mutata in centrul satului, iar in 1936 a fost refacuta pictura interioara.

Cicarlau

Primarul comunei este Nicolae Sabau l in fiecare an, in comuna are loc cenaclul ”Vasile Lucaciu” l casa lui Nicolae Sabau a fost transformata in muzeu. Printre obiectele inedite pe care le adaposteste se numara ”Cartea de piatra”, ”Foisorul de creatie”, obiecte populare, trofee si medalii primite de-a lungul anilor de cunoscutul interpret de muzica populara * in fiecare an, in comuna se organizeaza ”Balul familistilor”, manifestare care imbina traditia vechilor baluri cu concursuri pe diferite teme l populatia este de 4.123 de locuitori l in comuna functioneaza trei ateliere de prelucrare a lemnului, doua ateliere care realizeaza monumente funerare, doua balastiere, o mina, doua distilarii si un centru de colectare a laptelui l invatamantul este reprezentat de sase scoli (dintre care doua cu clasele V-VIII) si patru gradinite l biblioteca are peste 7.000 de volume l Corul de la Cicarlau a fost infiintat in 1950 de preotul Ioan Stiru. Dupa nenumarate premii castigate la festivalurile nationale, celebrul grup vocal s-a transformat in cor al bisericii.

Ioana LUCACEL



* MOZAIC - Culti si desculti
”Raman la glanda mamara”(!)

Probabil cititorii fideli se intreaba cu ce ne-am mai surprins “clientii” in aceasta saptamana. Asa ajung sa afle ca am ajuns la lectia de anatomie si am avut multe surprize. Curiozitatea noastra a fost: “Care este cea mai mare glanda a organismului uman?” Primul raspuns l-am primit din partea sefului Serviciului de Audit Public Intern din cadrul Prefecturii, Andreea Campan, pe care am gasit-o predispusa la ceva mai mult decat un simplu dialog. “Este un sondaj de cultura generala? Sa stiti ca ma surprindeti si sunt convinsa ca aveti o lista cu intrebari foarte interesante. Cred ca ar fi mai bine daca ati veni sa ne vedem”, ne-a facut Campan o propunere relativ decenta. Dupa insistentele de rigoare, neincrederea a disparut si a acceptat un raspuns in schimbul unei “intrevederi”. “Daca vreti un raspuns, acela este glanda tiroida.” Vai, micuta glanda tiroida! Cum de v-ati incurcat asa? Am mentinut nava “cultilor” pe linia de plutire a Prefecturii si am amerizat in biroul lui Stefan Gönczi, secretarul general al institutiei, aflat intr-o evidenta criza de idei. “Nu stiu. Nu ma bag in povesti dintr-astea. Sunt prins aici cu tot felul de treburi. Nu am timp sa ma gandesc... Limfaticele, asa zic eu. Dar...”. Dar nu ati nimerit. Nu erau limfaticele. Acestea sunt mai mult decat mici. Cel care a prins cu adevarat ideea ca ne intereseaza extremele, ne-a oferit un raspuns extrem de pasional. “Glanda? Hai ca m-ati nimerit! Nu ma pricep la anatomie, dar cred ca glanda mamara. Nu sunt sigur. Ia sa vedem, pielea are cea mai mare suprafata, dar nu e glanda, ficatul, plamanii sunt organe. Raman la glanda mamara”, a concluzionat Tudor Olteanu, directorul Energoterm Baia Mare. Banuind ca a tintit alaturi, Olteanu a ars de nerabdare sa afle cum e cu glanda, bat-o focul (de la centrala, evident)! “Ficatul era? Dar sunt femei care au glanda mamara mai mare decat ficatul, zau. Le-ati vazut?”, ne-a incins rau de tot directorul Energoterm. La un asa raspuns, am uitat de ficat, ne-am convins ca unii schimba oricand manualul de anatomie pe ultimul numar de Playboy. Acolo, “faza cu mamarele” e pe bune. Raspunsul corect era ficatul, o glanda-anexa a tubului digestiv voluminoasa, situata in partea dreapta a abdomenului, sub diafragma, ce ajunge, la omul matur, sa cantareasca intre 1.500 si 2.000 grame.

Ciprian DRAGOS



* Linux vs Windows

Linux este noua stea a sistemelor de operare sau daca nu este inca pentru toti, ar putea deveni in putina vreme. Pe piata serverelor care gestioneaza retele imense sau de pe care privim paginile de pe internet, Linux deja conduce. Dar pe piata desktopurilor Windows este in mod indiscutabil liderul mondial. Recent, IBM si Open Source Development Lab (OSDL), organizatie formata din Hewlett-Packard, Dell si Intel au inceput sa promoveze Linux ca alternativa la Windows si pe piata desktopurilor. OSDL, organizatie non profit, care are ca scop promovarea software-ului open source cum este Linux, va porni un program care va incuraja afacerile mici si medii sa foloseasca Linux pe calculatoarele personalului. Modul prin care se va face acest lucru este largirea suportului pentru desktopul Linux. Acesta va include si programe care vor usura schimbul de documente intre utilizatorii de Linux si cei de Windows. Aceasta initiativa impreuna cu achizitionarea de catre Novel, liderul mondial in retele, a companiei germane Suse, creatorul unuia dintre cele mai performante variante de Linux, cu siguranta ca a atras deja atentia lui Microsoft si in curand vom fi martorii unei “batalii” pentru promovarea celor doua sisteme de operare. Rezultate ale initiativei OSDL se pot vedea in toata lumea deja: la inceputul acestui an, orasul german Munchen a anuntat ca isi va schimba sistemul de operare folosit pe 14.000 de calculatoare ale administratiei orasului, din Windows in Linux. In Asia, ziarul japonez Nihon Keizai Shimbun spune ca IBM, Hitachi, NEC NTT si Fujitsu si-au unit fortele pentru promovarea software-ului open source nu numai prin crearea de noi aplicatii mai usor de folosit, dar si prin promovarea activa, cum ar fi reclame in media. Aceasta miscare nu se limiteaza doar la Japonia. In toamna, guvernele Chinei, Japoniei si cel din Coreea de Sud au spus ca vor ajuta aceste companii sa dezvolte si sa promoveze Linuxul. Orice avans al Linuxului pe piata desktop probabil ca se va face cu viteza mica, dar cu siguranta ca va fi o lupta interesanta, tinand cont de cei care stau in spatele celor doua sisteme de operare.

George GINGUTA



* Elevii maramureseni participa la AMC
Matematica americana

Mare concurs, mare! Tinerii matematicieni maramureseni au ocazia sa-si incerce fortele alaturi de “colegi de breasla” din SUA si Canada. Prin intermediul Universitatii de Nord, AMC 8 (American Mathematics Contest) a ajuns in Baia Mare si-i provoaca pe elevii de gimnaziu la concurs.

Totul a inceput in anul 2000, an in care Maramuresul a participat pentru prima data la AMC, o competitie care pana atunci accepta doar participarea copiilor din SUA si Canada. Concursul se desfasoara pe trei niveluri, AMC 8, care se adreseaza doar elevilor de gimnaziu ( clasele a VII-a si a VIII-a), AMC 10 (clasele a IX-a si a X-a) si AMC 12 (clasele a XI-a si a XII-a). Marti, 25 noiembrie 2003, va avea loc AMC 8, urmand ca in februarie 2004 sa se desfasoare concursul pentru celelalte niveluri. Fiindca se dorea participarea celor mai buni elevi, preselectia pentru competitia americana a fost olimpiada de matematica. S-au ales 20 de elevi din Baia Mare, Borsa, Sighetu Marmatiei, Targu Lapus si Viseu. Fiindca este vorba de un concurs american, pe langa cunostintele de matematica, participantii trebuie sa cunoasca si limba engleza, mai ales termenii matematici. “Probabil ca nu este cea mai buna solutie, sa luam in considerare rezultatele la olimpiada, dar este o solutie la indemana. Spre deosebire de olimpiada noastra, care este doar partial sub forma de grila, concursul american este integral tip grila. In aceste conditii s-ar putea sa pierdem un elev bun. Dar daca avem in vedere ca am avut rezultate deosebite in fiecare an, poate ca solutia aleasa de noi nu este chiar gresita”, a spus prof. univ. Vasile Berinde, cel care a “adus” acest concurs in Romania. Competitia baimareana de anul acesta este administrata de preparatorul Andrei Horvat si de Stefan Sabau, de la Colegiul National “Vasile Lucaciu”.

Start!

Fiecare elev inscris in concurs primeste un set de 25 de probleme, la care trebuie sa raspunda in 40 de minute. Testul este grila si fiecare problema are o singura varianta de raspuns. Pe langa cei 20 de elevi, mai participa cinci in afara concursului. Cei cinci au ocazia sa-si incerce puterile, iar in cazul in care unul dintre cei 20 de elevi lipseste, va fi inlocuit cu unul din ei. Inscrierea in concurs se realizeaza contra cost, pentru cei 20 fiind nevoie de aproximativ 200 de dolari. Pe langa taxa de inscriere, e nevoie de bani si pentru expedierea raspunsurilor. Participarea la celelalte editii a fost sponsorizata de Titu Andreescu, initiatorul concursului. Dar fiinca anul acesta s-a implicat doar societatea SINUS si fondurile nu au fost suficiente, elevii au fost nevoiti sa achite o taxa de 200.000 de lei. Se considera castigatori cei care obtin un procentaj care sa-i includa in primii 2%. Ceea ce nu este chiar atat de usor pe cum pare, dar daca ne ghidam dupa rezultatele trecute, nu este nici imposibil.

“Acest concurs este o sansa pentru elevii nostri. Ei au ocazia sa concureze alaturi de elevi din toata lumea. Cei care reusesc sa se claseze in primii 2% sunt declarati castigatori si sunt premiati. Ei primesc diplome si premii. O asemenea diploma intr-un CV prinde bine. Pe langa aceasta, in fiecare an se publica un anuar in care apar numele castigatorilor.”, prof. univ. Vasile Berinde

Elevii maramureseni au ocazia de a participa la o competitie internationala de matematica. AMC a ajuns pentru a treia oara in Baia Mare.

Mihaela MIHALEA



* REPORTAJ - Pentru o ”duzina” de nepoti a venit Mos Craciun
O papusa din carpe... ZAMBEA

Exista solidaritate. Sigur, n-avem pretentia ca am fi descoperit universul sau mersul pe jos, dar intr-o lume care se gandeste din ce in ce mai mult la propriile interese, constientizarea ca mai exista Oameni e o bucurie. Niste semeni care au dorit sa ramana anonimi au ajutat o familie cu 12 copii, ce locuieste intr-o coliba de trei metri patrati. Micutii au primit hainute, lenjerie de pat, rechizite si jucarii.

Strada Gutinului 23. O casa veche, vopsita in albastru. Prispa e incarcata cu lemne de foc. Dintr-un geam spart, zambeste o papusa din carpe. Usa veche si mancata de carii e strajuita de un lacat imens. ”Nu-i acasa batranul, a plecat la oras sa faca bani pentru nepoti. Da’ copiii stau in coliba de colo”, ne-a indrumat un pusti-ghid cu ochi albastri. La cativa metri de un dispensar ultramodern, se zareste o coliba vopsita in alb. Are cam trei metri patrati si daca i-ai spune casa ai fi catalogat drept ”naiv”. Aici locuiesc 14 persoane (un batran cu cei 12 nepoti ai sai si cu o ruda). Paraul care trece prin fata colibei e plin de gunoi, la fel si poteca noroioasa care duce spre intrare. Din spatele foliei cu care sunt acoperite geamurile se zareste chipul unui copil. O femeie iese din casa, iar un copil in camasuta se tine de fusta ei. Coliba e ”mobilata” cu doua paturi, o soba din tabla ”carpita” si o masa. Intr-un colt sunt haine, depozitate intr-un morman. Un copil incepe sa planga. Ii e dor de mama lui. ”Mama copiilor s-o dus cu ceilalti in oras, sa faca bani. Stam 14 in coliba asta. Batranu’ ii ia la el, cand vine si tata pruncilor acasa. Astazi, de exemplu’, nu le-am dat nimic sa manance, ca n-am. Traim din ajutor social si mai lucram cu ziua. Batranu’ are pensie si mai cumpara mancare cat poate. Ii greu cu atatia copii, eu nici nu stiu cum ii cheama pe tati”, a spus bona de ocazie.

”A venit Mos Craciun?”

Dupa ce GAZETA a prezentat in repetate randuri situatia lui Marcu Rostas si a celor 12 copii, persoane de buna credinta au adus la sediul redactiei haine, lenjerie de pat, rechizite si jucarii. Datorita generozitatii si bunavointei unor oameni cu suflet, care prefera sa-si pastreze anonimatul, cei patru copii care merg la scoala au hainute noi, ghiozdane, caiete, penare, pixuri, carioci si acuarele. Micutii n-au primit niciodata astfel de daruri, si pana azi n-au crezut ca exista oameni carora sa le pese de soarta copiilor saraci. La vederea darurilor care au ocupat tot spatiul colibei, micutii ne-au multumit cu ochii in lacrimi, intrebandu-se daca a venit Mos Craciun, cel care a trecut pe la toti copiii, dar care i-a ocolit mereu.

Ioana LUCACEL



* Ziua noastra e ziua lor!

La ceas aniversar, GAZETA a decis sa ajute trei copii exceptionali, in speranta ca vor considera acest gest o recunoastere a meritelor lor deosebite. Este modul in care le spunem: ”Bravo, continuati! Ne mandrim cu voi.” Elena Veronica Vancea, eleva in clasa a XII-a la Liceul de Arta Baia Mare, profil arte plastice, a terminat anul scolar 2002-2003 cu media finala 9,97, iar in anul 2002 s-a clasat pe locul III la Olimpiada Nationala, sectiunea ceramica. Anul acesta a primit o Mentiune Speciala pentru originalitate, la acelasi concurs. Parintii Elenei sunt pensionari, iar venitul lunar al familiei abia depaseste 4.000.000 de lei. Delia Maria Costinas, eleva in clasa a XI-a la Colegiul National "Gh. Sincai”, profil matematica-informatica, are rezultate bune la invatatura si locuieste impreuna cu bunica sa in Baia Sprie. Tiberiu Chiorean, elev in clasa a XII-a la Colegiul National "Vasile Lucaciu”, sectia matematica-informatica, este pasionat de informatica, iar anul acesta va fi singurul reprezentant al Maramuresului la Salonul de Inventica pentru Tineret. GAZETA le-a daruit cate 1.000.000 de lei in semn de incurajare si cu speranta ca vor continua sa aduca Maramuresul pe buzele tuturor. Noi le multumim.