Cu pumnu-n gura “Maramuresenilor”!

Ziarul romanilor din Transcarpatia –„Maramuresenii” - e in moarte clinica! In dispretul tratatului bilateral si acordurilor internationale referitoare la drepturile apartinand minoritatilor nationale, redactorul sef al publicatiei este victima unor presiuni grave. Dupa ce i s-a pus sechestru pe bunurile personale, a depus o plangere impotriva gestului abuziv. Dar nu numai ca aceasta a fost respinsa, dar „ca o coincidenta”, sentinta i-a fost comunicata exact la expirarea termenului in care putea depune recurs. Se strange latul in jurul drepturilor romanilor din Ucraina! Situatia publicatiei in limba romana „Maramuresenii” si a redactorului sef al acesteia, Ion Huzau, ar putea genera ecouri internationale. Pe langa problemele financiare devenite deja rutina si „executarea silita” a lui Huzau, acum planeaza suspiciuni si asupra justitiei din tara vecina. Aceasta nu numai ca i-a respins plangerea lui Huzau, dar nu i-a dat posibilitatea de a face recus la decizia instantei, asa cum prevede legea. In schimb, Romania respecta prevedererile Tratatului cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare intre Romania si Ucraina, ratificat in 1997. Urmeaza povestea neromantata a presiunilor „democratice” la care sunt supusi liderii romanilor din dreapta Tisei. 21 de luni fara salarii! Din 2001, anul infiintarii publicatiei „Maramuresenii”, redactorii nu si-au primit salariile timp de 21 de luni. Si, cu toate ca pare aberant, din aceasta cauza nu au probleme autoritatile ce trebuiau sa finanteze publicatia, ci tocmai redactorii. Asta, desi Ion Huzau a spus ca: „a existat o intalnire bilaterala intre cele doua state. Au hotarat ca partea romana sa sustina un ziar ucrainean si partea ucraineana, un ziar romanesc, pe baza de paritate, avand in vedere ca in Maramures sunt vreo 40.000 de ucraineni, si numarul romanilor din Transcarpatia e cam tot acelasi. Anul acesta nu ne-au dat salariile pe 5 luni”. Pana la 1 ianuarie 2006, 50% din finantare era asigurata de administratia raionului Ujgorod, 33% de cea de la Teacev si 17% de la Rahiv. Ulterior insa, s-a decis ca procentele sa se imparta altfel: Teacev - 50%, 25% Rahiv si 25% de la Ujgorod. Dar Huzau spune ca: „Cele mai mari probleme ni le face administratia din Rahiv. Daca ei ne-ar da partea lor, am iesi din toate necazurile. Dar timp de 5 ani am primit doar 6.800 de grivne, circa 1000 de dolari, care nu ajung nici macar pentru tipografie.” Incalcarea tratatului bilateral Situatia e la fel de sumbra si in cazul altor publicatii romanesti. Huzau a declarat ca: „intarzierile de plati inseamna clar ca s-au incalcat tratatele bilaterale intre Romania si Ucraina. Este destul sa se vada la paritate care e situatia ziarelor ucrainene din Romania si cele de aici. Si Simion Gociu, redactorul sef de la ziarul republican Concordia, are aceleasi probleme (nu e finantat la timp, are probleme cu Fondul de pensii etc) si e dezolat”. Numai ca, pe langa faptul ca nu isi primeste salariul, Huzau are acum probleme serioase cu autoritatile care administreaza fondul de pensii, la care fiecare cetatean ucrainean este obligat sa contribuie lunar. Asta pe langa procesul care se afla de ani buni pe rolul instantei. Va reamintim ca, pentru a se ocupa de „Maramuresenii”, Huzau a renuntat la postul de profesor de istorie. La momentul respectiv exista o lege care „lua in calcul si anii de facultate pentru pensionare, si aveai dreptul sa iesi inainte de vreme la pensie”. Insa, dupa ani buni, legea nu numai ca s-a schimbat, dar s-a decis aplicarea ei retroactiv! Acum, cauza in care alaturi de Huzau mai sunt implicati patru profesori romani din Slatina a ajuns pe rolul Judecatoriei Supreme. Dar solutionarea ei pare a fi tergiversata. Huzau crede ca din cauza acestui proces s-a ajuns sa se complice situatia. Neprimindu-si salariile, deci neputand sa contribuie la fondul de pensii, i s-a pus sechestru pe bunurile personale. In replica, Huzau spune ca: „am facut reclamatii pentru ca cei de la Fondul de Pensii mi-au trimis executorii acasa. Este clar ca mi-au intrat in casa nelegitim. Am facut plangere la Procuratura si Judecatoria Teacev. Plangerile au ajuns si la administratia de la Ujgorod, Rahiv si Teaciv. Fondul de pensii din intreaga tara are datorii foarte mari catre pensionari si bineinteles ca fac tot posibilul sa le scoata de undeva. Din pacate si eu am nimerit sub coasa lor. Dar toate se trag de la acel proces cu ei”. Mascarada Numai ca, sentinta data de Judecatoria Teacev nu i-a fost favorabila lui Huzau: „sentinta spune ca nu ne-am adresat in conformitate cu diferite articole din lege. Interesant este ca scrie ca se poate face recurs in 5 zile, dar hotararea a fost data in 2 noiembrie si am primit-o in 7 seara. Acum au trecut 5 zile. Totul e gandit. Urmeaza sa fac plangerea la Ujgorod”. Probabil din cauza scandalului iscat, autoritatile si-au amintit ca trebuie sa finanteze publicatia “Maramuresenii”. Dar Huzau spune ca banii abia ajung pentru o luna, dupa care calvarul incepe din nou: „am primit acum numai pe luna august. Daca nu faceam galagie nu-i primeam nici aceia, e clar. Se lauda ca vor trimite ceva din Rahiv, 9.000 de grivne, ceea ce e foarte putin. Si avem promisiuni din Ujgorod. Cat si cum, nu stiu! Dar banii primiti acum abia ne ajung pentru salariul pe o luna”. In paralel, Iaroslava Colotelo, consilier superior in cadrul Ministerului Culturii a declarat ca publicatiile ucrainenilor din Romania, finantate integral de Statul Roman, primesc intotdeauna fondurile la timp. Se stie ca unul dintre principiile fundamentale ale cooperarii internationale este cel al reciprocitatii, numai ca, in acest caz numai de reciprocitate nu poate fi vorba. Poate tocmai de aceea, Huzau spune ca: „ma gandesc foarte serios sa rup de la anul nou orice tangenta cu autoritatile ucrainene. Asta pentru ca stiu ce ma asteapta in viitor. Nu vreau sa se inteleaga ca vreau sa-i santajez. Dar m-am saturat sa primim primii bani in aprilie si ultimii pentru august. M-am saturat sa am aceleasi probleme an de an”. Vom reveni. Patru, Doamne, si toate patru Iaroslava Colotelo, consilier superior in cadrul Ministerului Culturii, Serviciul cultura minoritatilor, a declarat ca nu stie de vreun tratat bilateral care sa includa si prevederi cu privire la mijloacele de informare in masa. Stie in schimb situatia publicatiilor ucrainenilor din Romania: „publicatiile care apar in cadrul Uniunii Ucrainenilor sunt patru. Este un ziar, care e un fel de purtator de cuvant al Uniunii, Ukrainkyi Visnyk (Curierul ucrainean), unul in limba ucraineana si altul in romana. Dar nu sunt neaparat aceleasi articole, sunt doua publicatii diferite. Mai exista Vilne Slovo (Cuvintul liber), care este continuatorul celui care a supravietuit perioadei comuniste. Si a patra publicatie este Nas Holos (Glasul nostru) – revista literara. Vilne Slovo era sprijinit de Ministerul Culturii care sustinea doar editarea in sine, nu si retributiile functionarilor de acolo si de aceea chiar a iesit un scandal la un moment dat. Acum platile se fac integral (de la editare pana la plata angajatilor) de catre Departamentul Relatii Interetnice (DRI) din cadul Guvernului. Nu stiu sume in privinta subventiilor, insa salariul unui redactor obisnuit este intre 7 si 10 milioane lei. Platile s-au facut intotdeauna la timp. Este un singur inconvenient, ca nu se poate nimeni abona la aceste ziare si reviste pentru ca daca sunt subventionate integral trebuie sa fie distribuite gratuit”. Colotelo nu pare insa sa le planga de mila romanilor din Ucraina, pe motiv ca au televiziune. Numai ca, „uita” ca programul in limba romana nu este receptionat in zonele in care locuiesc romani: „in Ucraina este un alt sistem si sunt foarte multe lucruri pe care nu le putem face la paritate. Cei de acolo au televiziune locala ce emite, ceea ce n-au ucrainenii de aici. Ma rog, nu se poate merge chiar in toate la paritate, din pacate. Eu nu stiu de existenta vreunui tratat bilateral cu reviste si cu ziare”. Tratatul ignorat Potrivit Tratatului cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare dintre Romania si Ucraina, semnat in 1997: „Partile contractante vor respecta dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a avea acces, in limba materna, la informatie si la mijloace de comunicare in masa, precum si de a schimba liber si de a difuza informatii. Ele nu vor crea obstacole, in ceea ce priveste infiintarea si utilizarea de catre aceste persoane, in cadrul legislatiei interne a fiecarei parti contractante, a propriilor mijloace de informare in masa”. GAZETA in sprijinul „Maramuresenilor” Spre deosebire de mai marii judetului, care par in continuare indiferenti la soarta romanilor din dreapta Tisei, GAZETA de Maramures a hotarat sa le acorde acestora sprijin moral si material. Publicatia noastra va dona ziarului „Maramuresenii”: topuri de hartie, un telefon mobil, un telefon fix cu fax, consumabile, o imprimanta, un aparat foto etc. In plus, GAZETA a intermediat o donatie constand in manuale scolare, din partea Inspectoratului Scolar Maramures, iar Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” le va oferi dictionare si carti. Asteptam o reactie similara si din partea autoritatilor. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro