Cronica unui potop previzibil

* Aproape anual, Maramuresul este lovit de inundatii catastrofale. De fiecare data, autoritatile isi pun mainile-n cap si cauta cauza in ceruri. Numai ca potopul lui Dumnezeu este dublat de indolenta lor. Desi aceleasi zone sunt lovite anual de inundatii, nu s-au facut lucrari de aparari de maluri. Asta, cu toate ca primarii trimit adrese pe banda rulanta. Cine raspunde pentru ca ni se pun viata si bunurile in pericol? Dormiti linistiti, puhoaiele „lovesc” anual, fara ca cineva sa miste un deget pentru a reduce efectele potopului. De ani buni, Maramuresul este lovit frecvent de calamitati. De fiecare data, autoritatile isi pun mainele-n cap si se minuneaza ce urgie s-a revarsat pentru judetul nostru, desi potopul era previzibil. Inundatiile care lovesc judetul se desfasoara, aproape de fiecare data, dupa acelasi scenariu si lovesc, aproape de fiecare data, in aceleasi locuri. Numai ca fie autoritatile uita de la mana pana la gura si, dupa ce trece urgia, uita de proiectele de indiguire, fie finanteaza lucrari atribuite unor „baieti destepti” care nu protejeaza cu nimic comunitatile si sunt luate de prima unda de inundatii. De la ultimele inundatii, abia daca a trecut un an. In vara anului trecut, Maramuresul a fost lovit de un val de inundatii catalogat drept mai grav decat potopul din anii ’70. Puhoaiele au spulberat atunci patru vieti, zeci de case, anexe, animale, culturi si lucrari de infrastructura, ravasind pana si mortii din morminte. Desi efectele se mai resimt si multi dintre sinistrati dorm inca in baraci, iar altii asteapta cu mana intinsa banii de despagubiri de la Guvern, autoritatile se pare ca au uitat repede de diguri si lucrari de aparare impotriva inundatiilor. Atunci, sefii diferitelor institutii s-au grabit sa apara pe la televizor si sa promita bani pentru repararea digurilor luate de puhoie si fonduri pentru indiguiri trainice si frumoase, pentru ca potopul sa nu mai fie reeditat niciodata. Numai ca digurile promise atunci au fost facute doar... pe hartie. Planurile au fost anulate rand pe rand, din motive financiare, iar puzderia de adrese trimise de primari, prin care se tragea un semnal de alarma ca inundatiile pot provoca oricand pagube la fel de mari, au fost ignorate. Saptamana trecuta, „potopul” a lovit din nou. Previzibil, pagubele au fost produse cam in aceleasi zone. Ploaia torentiala cazuta la Poienile Izei si Botiza a cauzat cresterea debitelor paraului Botiza, care s-a revarsat si a inundat DJ 171 D pe o portiune de mai multe sute de metri. Circulatia rutiera nu a fost afectata. Inclusiv in comunicatele oficiale, se recunoaste faptul ca: „A fost reactivata o alunecare mai veche pe DJ 109U la Botiza, care face legatura cu comuna Baiut, pe o portiune de aproximativ 20 de metri, in zona fostei saline”. Si comuna Remetea Chioarului a fost lovita iar de ape. 10 podete si 8,85 km de drumuri comunale au fost spalate de ape. Si la Targu Lapus, in ciuda proiectelor mult-mediatizate de control a situatiilor de urgenta, apele au produs pagube importante: „Au fost doua locuinte inundate la Targu Lapus, o locuinta si patru anexe in comuna Razoare”. In muncipiul Baia Mare, inundarea strazilor si infundarea canalizarii a devenit traditie la fiecare ploaie mai acatarii. In comunicatul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta Maramures se arata ca: „In Baia Mare, au fost inundate mai multe strazi si locuinte. Pompierii militari (44 de angajati ISU Maramures) si echipe specializate de la Vital au actionat cu 5 autospeciale si 4 motopompe, pentru evacuarea apei de la imobile pe strazile Tineretului, Nucului, 9 Mai, Vasile Lucaciu, Victoriei, Ariesului, Grivitei, Nicolae Balcescu, Ferastraului, Independentei, Valea Rosie, 8 Martie, Petofi Sandor. De asemenea, s-a intervenit pentru decolmatarea unui podet pe strada Ferenczi Carol. Paraul Craica a inundat mai multe subsoluri de pe strada Paltinisului”. Bilantul inundatiilor e destul de sumbru: 21 de gospodarii afectate (inundate curti si subsoluri), din care 14 in Baia Mare; doua in Baia Sprie; trei in Targu Lapus si cate una in localitatile Botiza si Sieu; 37 de anexe gospodaresti (15 in Baia Mare; 17 in Baia Sprie; trei in Targu Lapus; si cate una in localitatile Botiza si Sieu); sase obiective economico-sociale, din care cinci in Baia Mare (o biserica, trei societati economice si o unitate cu profil alimentar) si unul in Baia Sprie (magazin comercial); 2,6 hectare terenuri arabile cultivate si un hectar de pasuni si fanete spalate de ape, drumuri comunale, aparari de mal si drumuri judetene deteriorate sau distruse de puhoaie, poduri si podete colmatate. Iar evaluarea pagubelor e inca in lucru. Oricum, niciuna dintre acestea nu au fost suprinzatoare sau imprevizibile. Comunicatele oficiale anuntau ca, in orasul Baia Sprie, „apele Vaii Minei au produs pagube pe 1,3 km de aparare de mal”. Anul trecut, GAZETA a scris ca aceeasi vale a afectat drumul si a pus in pericol gospodariile. Localnicii au tot sesizat problema Primariei, de ani buni, dar nimeni nu a facut nimic pentru remedierea situatiei. Localnicii ne-au declarat in mai multe randuri ca, in vremea ex-primarului Barbuloviciu, s-au primit bani pentru indiguirea vaii, dar in afara de un excavator si „niste bete” care sustin stancile, nu s-au ales cu nimic. In timp, stancile s-au prabusit, au blocat valea si, evident, apa iese in drum si in curti. Desi s-a tot cerut dirijarea cursului apei, n-a facut nimeni nimic. Asa ca oamenii si-au facut „diguri private”, dupa posibilitati. Autoritatile locale s-au multumit sa explice ca au facut proiect si l-au trimis la Guvern. Deh, strategia pisicii moarte. Nici problema de la Botiza nu e noua. De altfel, comuna a fost lovita aproape anual de inundatii si, de fiecare data, in aceleasi locuri. Primaria a facut adrese peste adrese si a cerut bani de indiguiri si lucrari de stabilizare a alunecarilor. Documentatia a fost transmisa din 2002 si tot de atunci s-a dat unda verde proiectului. Banii trebuiau sa vina din 2004: 80 de miliarde lei vechi. Dar s-a schimbat guvernarea si proiectul a ramas in „stand-by”. In final, insa, s-a aprobat iar finantarea, dar pana atunci, agoniseala de-o viata a oamenilor e luata din nou de puhoaie. Si Remetea Chioarului se numara, anual, pe lista localitatilor „abonate la calamitati”. Anul trecut, 18 case si anexe gospodaresti, poduri, podete, drumuri si zeci de hectare de teren au fost afectate de ape. Dupa potop, primarul Ioan Buzdugan a trimis o adresa Directiei Apelor Somes Tisa, pentru a cere bani de lucrari. De altfel, primarul „bombardeaza” de ani buni Directia cu adrese, dar pana acum nu a avut niciun rezultat. In acest an, scenariul s-a repetat la milimetru. Primarul spune ca vaile s-au revarsat peste sat: „Acum, am avut pe vaile interioare. In general, pe vaile scurte si pe panta dinspre Deal. Noi am tot facut in fiecare an cate ceva, din fonduri proprii, dar banii nu ne-au ajuns de lucrari serioase. Si, in ciuda adreselor transmise, n-am primit nimic pentru indiguiri. De altfel, pe raul Lapus nu s-au facut lucrari in ultimii ani”. Ciudat e ca, dupa inundatiile din 2001, Guvernul a alocat 2,9 miliarde lei pentru „Regularizarea raului Lapus la Remetea Chioarului”. In scriptele Directiei Apelor Somes Tisa, lucrarea apare ca finalizata, receptionata si platita, dar autoritatile locale spun ca, daca exista, e invizibila. Primarul declara, clar si concis, ca la Remetea nu a ajuns niciun leu de la Guvern. Unde s-au „scurs” banii? Nu intereseaza pe nimeni. Si, in ciuda numeroaselor articole scrise de atunci si a adreselor trimise, nimeni nu s-a sinchisit sa mimeze macar interesul si responsabilitatea pentru banul public. In fond, e vorba „doar” de viata unor platitori de taxe si impozite! La Targu Lapus, situatia e la fel de tragi-comica. Anul trecut, autoritatile au lansat cu mare tam-tam un program de gestionare a inundatiilor, botezat „ERMA”. Numai ca, la scurt timp de la lansarea lui, in plina campanie electorala, orasul Targu Lapus a fost lovit de puhoaie: 8 locuinte, 20 de anexe gospodaresti si cateva hectare de teren arabil au fost afectate de inundatii. Ce rol a avut, atunci, sistemul? Niciunul. Autoritatile locale s-au scuzat ca soft-ul care trebuia sa reduca panica si pagubele nu era operational. Primarul Mitru Lese a declarat ca sistemul va fi operational dupa septembrie 2008. Numai ca nici in iunie 2009, sistemul nu a avut efectele „extraordinare” clamate la teste. Si de aceasta data, au fost afectate locuinte, anexe gospodaresti si terenuri. Iar din comunicatele Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta reiese ca modul de operare a fost tot cel traditional. Ramane eterna intrebare: ce rol are soft-ul? Sinistrati de anul trecut, uitati de autoritati Maramuresenii afectati de inundatiile de saptamana trecuta nu-si pun mari sperante in ajutorul de la Guvern. Din experientele de anii trecuti, ajutorul guvernamental a venit doar dupa zeci de adrese si saptamani bune de asteptare. De altfel, dintr-o interpelare recenta a senatorului Gheorghe Mihai Barlea, reiese clar ca multe dintre familiile afectate de inundatiile din 2008 nu au putut beneficia de ajutoare de urgenta din cauza „erorilor in evaluarea daunelor sau identificarea incorecta realizata de autoritati si, nu in ultimul rand, din cauza resurselor financiare insuficiente”. Barlea a cerut o reparatie materiala si morala, macar in al doisprazecelea ceas, insa Guvernul arunca vina tot in carca sinistratilor: „Dupa acordarea de ajutoare financiare/materiale, mai multi cetateni au solicitat autoritatilor administratiei publice locale despagubiri pentru faptul ca au avut gospodariile inundate. Cele mai multe solicitari nu s-au confirmat, iar cei care au avut inundate numai curtile si gradinile sau unele dintre anexele gospodaresti au primit, de regula, ajutoare in suma de 300 lei pentru fiecare familie”. Precipitatii record „Cantitatile de precipitatii cazute in ultima perioada au avut urmatoarele valori: Sieu 30,1 l/mp; Sighetu Marmatiei; 37,2 l/mp; Firiza 27,7 l/mp; Stramtura 27,1 l/mp. Torentii de pe dealuri au contribuit la cresterea debitelor unor vai si paraie care au colmatat, datorita aluviunilor transportate, mai multe podete si au afectat 21 de gospodarii”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro