Criza imobiliara la Sighet

Criza de locuinte din Sighetu Marmatiei este tot mai acuta. Pe langa cele circa 1.300 de cereri de locuinte, se prognozeaza ca, in curand, vor aparea cateva sute de noi solicitari. Deponentii? Fostii chiriasi ai caselor nationalizate care urmeaza a fi retrocedate. Paradox: cu cat populatia Sighetului scade, creste cererea de locuinte. Daca in urma cu cinci ani, existau doar aproximativ 600 de cereri de locuinte, azi populatia urbei a scazut (la 41.000 (dintre care vreo 3.000 muncesc in strainatate), dar numarul solicitarilor de locuinte ANL si sociale se apropie de 1.300. Explicatiile acestui fenomen paradoxal pare a consta in emanciparea si dorinta de independenta a tinerilor si in etapa de evacuare a chiriasilor din casele nationalizate. Paralel cu penuria de locuinte, orasul s-a procopsit si cu boschetari: unii (aproape 20) dorm intr-un bloc parasit din cartierul Unirii, vreo trei isi duc existenta in gara CFR, altii prin imobile abandonate, iar restul pe strazi si, periodic, in Spitalul Municipal, la mila doctorilor. Oferta redusa In ce priveste oferta de locuinte, conform primarului Eugenia Godja, „in acest an se vor finaliza lucrarile la blocul social din cartierul A. Ivasiuc nr.3 (cu 24 de unitati locative), si la blocurile 5 B-5 C de pe strada Unirii si B 2-3 de pe Bogdan Voda (cu un total de 96 de apartamente).” Asadar, indeosebi din cauza lipsei banilor (anul acesta Sighetul are un buget mai mic decat Borsa, oras de doua ori mai mic), sperante le pentru rezolvarea grabnica a celor 1.300 de cereri, prin fortele exclusive ale primariei, sunt extrem de reduse. Rezerva strategica Spatiul Locativ al Primariei Sighet detine in inventar 460 apartamente situate in diferite blocuri de locuinte, 338 de unitati locative in case ce urmeaza a fi retrocedate, 117 apartamente ANL si 40 de apartamente sociale, toate avand chiriasi de lunga durata. Cat despre terenurile pentru constructie, nimeni nu stie oficial nimic despre existenta, situarea sau suprafata acestora. Solutii Pentru ca in ritmul actual cererea de case va putea fi onorata doar in vreo douazeci de ani, recomandam autoritatii locale cateva solutii: 1. Mansardarea actualelor blocuri si constituirea unor locuinte sociale, cu costuri mici pentru autoritatea publica. 2. In ce priveste solicitantii ANL, toti tinerii sub 35 de ani (si cu ceva bani), pot beneficia de prevederile Legii 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinte proprietate personala. Acestia pot beneficia de suprafete de 250 m2 pana la 500 m2, din terenuri aflate in domeniul privat al orasului, pentru construirea unei locuinte proprietate personala. Conform legii, „atribuirea terenului se face in folosinta gratuita pe durata existentei constructiei, in limita suprafetelor disponibile... De prevederile legii beneficiaza, o singura data, tinerii care indeplinesc urmatoarele conditii: au implinit varsta de 18 ani la data depunerii cererii; nu au avut sau nu detin in proprietate o locuinta sau un teren destinat construirii, atat in localitatea in care se solicita terenul, cat si in alte localitati; parintii acestora nu detin sau nu au detinut in ultimii 10 ani in proprietate un teren in suprafata mai mare de 500 m2 in mediul urban sau de 5.000 m2 in mediul rural, indiferent de localitatea in care este situat terenul... Beneficiarul terenului pentru construirea unei locuinte este obligat sa inceapa constructia locuintei in termen de un an de la data atribuirii terenului... In cazul nerespectarii legii, prin hotarare a CL i se retrage dreptul de folosinta asupra terenului atribuit... Tinerii prevazuti in lege, pot beneficia de credite in conditiile Legii locuintei.” Mafia terenurilor Drept este ca administratia sigheteana nu cunoaste situatia exacta a terenurilor orasului. Se spune ca la inceputul anilor ’90, topografii Gavaller, Fornvald, Strolomciuc, Ivascu si Gerschmeier si-au „impartit” intre ei orasul, respectiv zonele de activitate. Tot atunci, de la Cartea Funciara au disparut o multime de harti cadastrale si documente fara de care este imposibila idenficarea in teren a unor parcele sau imobile. Cu toate acestea, pastram convingerea ca daca edilii urbei ar fi fermi, si daca procuratura ar declansa cercetari in vederea recuperarii arhivelor disparute, terenurile proprietate privata ale municipiului, multe ocupate acum abuziv de diversi indivizi, ar iesi la iveala. Reamintim ca, in 2004, imediat dupa alegerile locale, Stefan Beres (viceprimarul Sighetului) declara: „Voi lupta ca sa identificam toate terenurile orasului luate abuziv de diversi cetateni. Inclusiv pe strada mea (strada M. Eminescu, n.red.) exista asemenea cazuri.” Din nefericire, Beres a esuat in demersul sau, din motive necunoscute, iar altii n-au avut curajul sa se lupte cu „mafia terenurilor”. Teofil IVANCIUC teofil@gazetademaramures.ro