Criza economica a venit. Stam la masa cu ea!

La inceput, a fost doar un zvon. Criza economica! Recesiune! Termeni din vocabularul economic despre care doar am citit. Dupa zvon, au venit, precum un bumerang, confirmarile unei stari de fapt. Economia lumii a inceput sa o ia la vale. In contextul global, Romania a inceput sa dea semne de boala economica. Undeva, in nord, Maramuresul sufera de criza economica. In tacere! Fara o economie axata pe industrie, nordul tarii a parut ca rade in barba la discutiile despre efectele celei mai severe crize financiare de dupa al doilea Razboi Mondial. Mineritul a fost inchis in 2007, metalurgia este obosita de multi ani. Platformele industriale din nordul Baii Mari nu au dat semne de „boala”. Cu toate acestea, criza economica s-a insinuat si in capitala judetului, si in nord, si sud, peste tot. Cine pricepe, cat de cat, mecanismele economiei de piata, cine are habar de productie, costuri si de pietele de desfacere a putut vedea ca celebra criza este aici, printre noi. Ne da cu tifla, ne face cu mana, dar noi pasim, insensibili, mai departe. Dincolo de o descriere cu accente metaforice, problema este complexa si grava. Toate intreprinderile maramuresene au fost afectate si vor fi, in continuare. Probabil, spun specialistii, varful crizei va fi in primavara anului viitor. Dar, pana atunci, alti actori economici inchid obloanele afacerii si pleaca spre zone mai calde. Vrem sau nu vrem, Baia Mare este un oras comercial. Aici, s-a dezvoltat o structura comerciala, o structura de consum. Componenta comerciala a inlocuit industria grea si cea prelucratoare, industria textila si confectiile. Agentii economici care au ramas din sfera activitatii industriale grele au probleme. Din septembrie, au probleme. Nu se striga in gura mare, dar se iau masuri care afecteaza productia. Prima masura este reducerea costurilor. Dilema sefilor de firme industriale e: ce costuri sa reduci? De aici, problema se imparte pe mai multe segmente. Zona IT este cea mai afectata de restructurari. Se fac reduceri la consumabile, la service si la aparatura IT. Atat cat se poate. Economiile facute, afirma analistii, acopera doar cateva procente din pierderile inregistrate. Potrivit celor care percep, per ansamblu, economia maramureseana, se inregistreaza o scadere economica de circa 30%. Aceste pierderi ar trebui recuperate din ceva, de undeva. In structura costurilor de productie, intre 40 si 60% se consuma cu salariile angajatilor. De acum, se pare ca orice declaratie optimista este doar vorbarie goala. Pentru a supravietui, trebuie umblat la salarii. Asadar, vor urma disponibilizari. In unele locuri, mai multe, in altele, mai putine. Semnale ca avem printre noi criza economica vedem la tot pasul. Parcurgeti un kilometru de bulevard, in Baia Mare. Zona centrala. Magazine peste magazine. Cam 30-40% dintre ele sunt inchise si oferite spre inchiriere. Trotuarele sunt pline de masini oferite spre vanzare. Totul se vinde. Foarte putini cumpara. Deja s-a intrat in zona speculativa. Un alt semn clar este dat de marile magazine. Baia Mare este, cum ni s-a explicat de analistii economici, un oras comercial. Ca multe altele in Europa. Se poate trai bine din activitati comerciale. Toata zona din jurul Maramuresului s-a obisnuit sa vina la cumparaturi in Baia Mare. Aici, sunt hipermarketuri, supermarketuri si alte complexe comerciale. Vanzarile au scazut, clientii sunt mai putini, chiar daca, in aparenta, se cumpara bine. Sunt tot mai multe promotii, oferte la jumatate de pret, ieftiniri cum nu au fost niciodata. La raioanele cu mancare gatita, avem un foarte eficient indicator al stagnarii vanzarilor: cartofii prajiti. Daca, pana mai ieri, erau calzi, deci proaspeti, acum gasesti cartofi aproape reci. Semn ca au fost facuti de dimineata si nu s-au vandut. Agentii economici din judet au aceleasi probleme. Comenzi anulate, lipsa de lichiditati. In acest context, si incasarile catre bugetele locale au de suferit. Din Baia Mare si pana in ultima localitate, banii bugetarilor sunt o problema. Probabil, pentru luna decembrie, s-au luat masuri pentru a nu bloca activitatea administrativa, dar din ianuarie 2009 va fi dificil. Ce ar fi de facut? Am intrebat mai multi specialisti in probleme economice. Nu au dorit sa apara cu declaratii oficiale, din motive obiective. Dar nici nu are mare importanta. „Principala problema este energia electrica. Pretul energiei a ramas acelasi, desi pretul petrolului a scazut la jumatate. Fata de 2007, avem de vreo patru luni petrol cu 50% mai ieftin. Pretul energiei a ramas acelasi. Exista o legatura stransa intre cele doua produse. Productia de energie a Romaniei acopera cerinta interna, acum. Exportul de energie a scazut. Inseamna ca avem mai mult decat consumam. Ar fi trebuit sa scada preturile la energie, la combustibili (aici, au inceput sa se miste preturile, timid). Pentru a contracara efectele crizei economice, trebuie reduse costurile. Singura zona la care se poate umbla (in afara de salarii/disponibilizari) este cea a utilitatilor, a materiei prime. Daca preturile raman mari, costurile sunt pe masura. Exista un triunghi: energie, salarii, criza din care nu se poate iesi, daca nu se iau masuri totale. Autoritatea de reglementare a preturilor, acolo este cheia! Noul guvern nu ar trebui sa mai admita situatii ca cele de acum”, au spus sursele noastre. Problema energiei electrice este binecunoscuta. Exista tehnologie pentru automobile pe curent electric, dar nu este vointa politica de a produce. Evident, fenomenul este general. Pe de alta parte, la nivel de Baia Mare, au existat incercari de a pregati antreprenorii mileniului trei. Chiar daca pare ciudat, la noi s-a dorit infiintarea de Incubatoare de Afaceri pentru tineri si Centre de Afaceri. Nu s-a dat aviz favorabil, din motive social-democrate. Acum, aceste proiecte ar fi prins bine. In incubatoare, antreprenorii tineri ar fi putut veni cu idei. Ei sunt solutia cea mai buna. Aerul proaspat si o politica adecvata. Din acest punct de vedere, Baia Mare a pierdut un tren, ar mai fi timp pentru al doilea, dar consilierii ar trebui sa inteleaga ca nu este de glumit. Nimeni nu spune ca cineva s-a gandit, in urma cu doi-trei ani, ca va veni o criza economica, dar ar fi fost bine sa fim mai pregatiti si din acest punct de vedere. Pentru a vedea si date oficiale, am fost la AJOFM. Aici, situatia pare mai roza. Din statistica institutiei, reiese ca, in aceasta luna, sase agenti economici vor disponibiliza 135 de oameni, iar in ianuarie, trei agenti economici vor da afara 80 de angajati. Firmele in cauza nu fac parte din categoria agentilor economici mari. Cei de la AJOFM au locuri de munca pentru 250 de oameni, in industria mobilei, comert, servicii (SPAU). Posturile sunt pentru studii medii, superioare si munca necalificata. Directorii AJOFM afirma ca, in lunile care vin, nu se prevad mari mutatii pe piata muncii. Din punctul lor de vedere, cei mai afectati sunt si vor fi constructorii si cei din industria mobilei si din confectii. Nimic despre metalurgie. Dar, aici, meciurile economice se fac la Bucuresti. Cele mai afectate de criza sunt firmele din domeniul textil, care lucreaza pentru export. Gheorghe Covaci, managerul Working Blue, societate care detinea pe vremuri primele pozitii in topul celor mai profitabile IMM-uri din domeniul confectii si textile, a declarat ca: „suntem afectati, pentru ca noi avem toata productia la export, pe Europa de Vest. Pe langa faptul ca a scazut productia si cererea, o parte dintre clienti au plecat spre alte tari, Egipt, de exemplu. Acum, am pierdut ultimul client, Replay, vechi de 5 ani de zile. A plecat, pentru costuri mai mici de productie, spre alte tari. Criza din vest afecteaza populatia, au scazut vanzarile. De acolo au inceput toate. Neavand putere de cumparare, au mai redus din cheltuielile cu partea vestimentara. Apoi, firmele au incercat sa reduca costurile pe toate fronturile. Una dintre solutii a fost indreptarea spre tari cu costuri de manopera mai mici: Bangladesh, China, Tunisia, Egipt. Astea sunt primele tari unde au plecat. Mai mult, a scazut si lichiditatea lor. In loc sa plateasca la 30 de zile, am acceptat plata la 120 de zile, numai sa continuu activitatea. Am facut reduceri de personal. Acum, avem vreo 150 de angajati, in vremurile bune am avut si 300. Reducerile s-au facut in timp, nu chiar acum. Profitul tinde spre zero, in conditiile in care noi eram firma de profit. Am facut investitii din profit, am facut sectie de vopsire noua, am investit 800.000 Euro. Eu ma lupt sa mentin echilibrul, chiar daca voi merge cu mici pierderi. Firmele de profil s-au inchis, chiar si cele din Baia Mare. Au plecat in alta parte, am ramas numai noi, in zona Ardelealului, pe acest profil”. Vasile Ciolpan, primarul din Viseu de Sus, spune ca orasul pe care il conduce resimte inca efectele inundatiilor, care sunt mai puternice decat ale crizei financiare: „trebuia sa angajez niste personal la primarie, nu l-am mai angajat. Pe noi ne-au deranjat inundatiile. Ele au pus pe somaj 300-400 de muncitori si nu s-au primit nici bani pentru eliminarea efectelor inundatiilor. RG HOLZ COMPANY lucreaza pentru piata externa, dar ei n-au probleme. Nu pot produce cat li se cere”. Petru Godja, managerul Plimob, furnizor pentru IKEA, a declarat ca societatea pe care o conduce nu a fost afectata de criza. In schimb, alte societati din Sighetu Marmatiei, in special din domeniul textil, intampina dificultati. Multe si-au redus deja personalul, altele se spune ca se pregatesc de restructurari. Recent, in orasul Cavnic, s-a inchis o sectie care producea componente electrice si care a fost deschisa doar anul trecut. Primarul de Cavnic, Alexandru Dragos, a declarat ca: „deocamdata, in Cavnic, n-au fost locuri de munca. Locurile de munca care exista pana in prezent, la crasme, la magazine alimentare nu sunt o problema. Firme mari nu avem. Mai toate au pana la 10-12 angajati. Investitorii nu au devenit mai reticenti. Pana acum, la nivel de Cavnic, nu exista semnale palpabile ca se instaleaza criza, pentru ca nu avem unitati mari, cu personal numeros”. Au fost doar cateva pareri ale unor primari maramureseni. Dincolo de discursul studiat si pentru presa, exista semnale ale crizei economice in toate localitatile maramuresene. Ca si in toata tara. Trebuie doar sa le vezi. Daca si bancile au inceput sa reduca din personal, ce se mai poate spune? Potrivit analistilor maramureseni, solutia ar fi in curtea politicienilor. Pentru a reduce efectele crizei economice, este nevoie de masuri dure, de disciplina si de multa pricepere. Suntem la mana lor! Mitica explica Unul dintre agentii economici mari, din sfera productiei industriale, este Ramira. Omul de afaceri Dumitru Matei nu este optimist, dar nici pesimist. „Este o problema complicata. Toate intreprinderile au de suferit. Anul viitor va fi cel mai greu. La mine, mai putin, deoarece noi lucram la proiecte care vor intra in productie din 2010. Probabil, vom fi ultimii care vor fi afectati. In schimb, cei care au comenzi din 2006-2007 etc au probleme. Pe orizontala, problema se adanceste. Faci un volan sau un scaun. Ai nevoie de panza, schelet metalic, cauciuc, adica de alti furnizori. Tie iti scade comanda cu pana la 50%, totul se duce din firma in firma. Este un lant din care nu vom avea cum scapa. Toate firmele mele au de suferit. Unele mai mult, altele mai putin. Si asa este peste tot. Cine spune altceva minte!”, ne-a spus Matei. Cuprom, in suferinta Cea mai grea lovitura ar putea s-o primeasca combinatul Cuprom, care, potrivit surselor noastre, este aproape de inchidere. Deocamdata, aproape 180 de muncitori din cei 250 se afla in somaj tehnic. Vreo 27 de persoane ar trebui sa primeasca plati compensatorii pentru disponibilizare, insa conducerea a refuzat acordarea lor. Asa ca „meciul platilor” compensatorii a ajuns in instanta, iar in 19 decembrie a fost programata prima infatisare in acest caz. Pana atunci, insa, combinatul s-ar putea inchide definitiv. Surse de incredere ne-au declarat ca, in 12 decembrie, au fost chemati toti muncitorii pe schimbul intai. Oamenii banuiesc ca atunci vor primi vestea sfarsitului. Se pare ca actionarii Cuprom cauta disperati un cumparator pentru combinat. Pana acum, s-au dus negocieri cu compania austriaca A-TEC, condusa de controversatul Mirko Kovats, acuzat ca ar fi falimentat in mod fraudulos o discoteca detinuta anterior langa Viena. Kovats a mai cumparat actiuni in domeniul cuprului si a declarat ca doreste sa consolideze acest domeniu. De altfel, Kovats a cumparat actiuni si la cea mai mare topitorie europeana de cupru. Numai ca oferta A-TEC Industries AG pentru Cuprom se pare ca a cazut, din cauza pretului solicitat. Nicolae TEREMTUS Ioana LUCACEL teremtus@gazetademaramures.ro ioana@gazetademaramures.ro