Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Criza din energie elimină medicamentele ieftine din piață?
Medicamentele românești ar putea dispărea de pe piață, din cauza costurilor ridicate de producție. Motivul? Explozia prețului la energie. Tocmai de aceea, Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) solicită autorităților ca operatorii economici din industria farmaceutică să fie păstrați în schema de plafonare a prețului la energie electrică.
Criza din energie „lovește” puternic sectorul farmaceutic. PRIMER - care reunește cele mai importante 19 situri de fabricație de medicamente din țară - trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că fabricile de medicamente au fost excluse total (marii contribuabili) sau parțial (întreprinderile mici şi mijlocii) din schema de plafonare a energiei electrice, prin Ordonanța 119/2022, fiind, astfel, obligate să cumpere energie electrică de pe piața liberă, la prețuri şi de șase ori mai mari decât cele din prezent. „Într-un context şi aşa foarte dificil, în care producția de medicamente este supusă deja presiunii inflației galopante, a prețului la utilități, combustibili, materii prime şi materiale, iată că fabricile care produc medicamente în România primesc acum o nouă lovitură, fiind scoase din schema de protejare a agenților economici şi forțate să cumpere electricitate la prețuri exorbitante”, semnalează producătorii de medicamente într-un comunicat de presă.
Reprezentanții PRIMER subliniază, totodată, şi faptul că producția de medicamente este singurul sector economic cu prețuri reglementate care plătește deja în plus o taxă de solidaritate aplicată cifrei de afaceri, respectiv taxa clawback, de 15%. „Cu alte cuvinte, odată cu scoaterea acestui sector economic din schema de plafonare, costurile de producție vor crește exponențial, iar medicamentele la prețuri mici, sub 25 de lei, produse în țară, devin nerentabile, producătorii fiind forțați practic să le scoată din producție”, explică aceștia.
Consecințele vor fi dramatice, avertizează reprezentanții PRIMER, deoarece va crește substanțial importul de medicamente mai scumpe, iar producția internă de medicamente va fi afectată dezastruos „cu efecte negative asupra pacienților, sistemului sanitar şi economiei naționaleˮ. Totodată, PRIMER mai semnalează că produsele importate provin din țări care au deja sisteme de plafonare şi/ sau compensare a creșterii prețului la utilități.
„Drept urmare, autoritățile din România, prin refuzul de a admite rolul strategic al sectorului producției de medicamente, eliminându-l de sub protecția schemei de plafonare a prețului la energia electrică, îl împinge indirect şi într-o competiție inegală cu medicamentele importate, care vor avea de câștigat. Suplimentar, situația riscă să escaladeze şi pe fondul deprecierii leului, care va atrage obligația de a reduce suplimentar prețurile la medicamente, ieftinire care nu va face altceva decât să agraveze şi mai mult situația din prezent. Față de toate aspectele menționate anterior, PRIMER solicită autorităților ca operatorii economici din industria farmaceutică să fie păstrați în schema de plafonare a prețului la energie electrică, aşa cum au fost menținuți cei din industria alimentară, ambele domenii fiind critice pentru aprovizionarea cu nevoi de bază a populației şi pentru economia românească”, se arată în comunicat.
Din PRIMER fac parte cele mai importante 19 fabrici de medicamente din ţară: AC Helcor, Antibiotice, B. Braun, BIO-EEL SRL, Biofarm, Fiterman Pharma, Gedeon-Richter, Infomed Fluids, Labormed-Alvogen, Laropharm, Magistra CC, Polisano Phormaceuticals, Ropharma, Santa SA, Slavia Pharm, Terapia-Sun Ppharma, TIS Pharmaceutical, VIM Spectrum, Zentiva.