Criticul de Artă Ioan Iovan - O existență în slujba artei

Pentru o reîmprospătare ceea ce reprezintă personalitatea pregnantă a criticului, se impune reiterarea unor repere biografice ale domniei sale. Prof. univ. dr. Ioan Iovan s-a născut în 24 ianuarie 1948 în comuna Boldur, jud. Timiș. Absolvă cursurile liceale la Lugoj, iar în 1974 pe cele ale Facultății de Arte Plastice a Universității din Timișoara.

În 1983 absolvă Specializarea Secției de Muzeologie din cadrul Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucu­rești. Obține titlul de Doctor în Istoria Artei cu Teza „Structuri alegorice în pictura contemporană românească”, coordonator prof. univ. dr. Mircea Țoca de la Uni­versitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, în 1994. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Secția Critică, din 1986. Este vicepreședinte al Filialei UAP din Timișoara. S-a implicat și se implică în procesul de educație la nivelul învățămân­tului academic de artă ca director al Școlii Doctorale din cadrul Facultății de Arte și Design a Universității de Vest din Timi­șoara, având un însemnat număr de docto­ranzi, contribuind în acest fel la dobândirea de către aceștia a titlului științific de Doctor în Arte Vizuale. A deținut numeroase funcții de conducere: Director al Școlii de artă din Slatina, Director al Muzeului de Etnografie și Artă din Lugoj, Inspector de Specialitate la ISJ Timiș, conturând în acest fel o personalitate marcantă a învăță­mân­tului de artă și totodată de susținător al culturii și artei din această parte a țării.

Cărțile de specialitate publicate (20 de titluri), studiile și articolele în cărți și reviste de specialitate, în periodice peste 400 la număr, adăugând la acestea peste 60 de texte în cataloage și monografii de artă, 90 de cataloage de expoziții și artiști, vin să întărească convingerea că avem bucuria, și de ce nu șansa să fim contemporani cu astfel de personalități. Trebuie să remarc faptul că aceste studii de specialitate despre artă sunt în primul rând rezultatul, unor trăiri și frământări ale pictorului, pentru că nu trebuie să uităm că domnia sa este în primul rând absolvent al Facultății de Arte Plastice, având la activ, 5 expoziții personale, participând la 15 Saloane oficiale și la 26-27 de selecții la Expoziții de grup şi colective din țară și străinătate. Este participant, de asemenea, la numeroase Simpozioane și Work-shop-uri de arte plastice, dar totodată și inițiator a unor astfel de evenimente artistice, având ca scop declarat, o mai bună cunoaștere a orizonturilor artistice din zonele de proveniență ale artiștilor, cât și a unor conexiuni de solidaritate pentru domeniul arte, atât de văduvit astăzi în societate.

Cu ocazia expoziției personale pe care am avut-o la Timișoara în noiembrie – decembrie 2017, și care a fost vernisată de criticul de artă, Ioan Iovan, am primit în dar o ¨carte de excepție a acestuia, dedicată pictorului Corneliu Baba (Teme și arhetipuri). Este o incursiune în universul complex al pictorului Corneliu Baba, a cărui creație se bucură de atenția cuvenită dimensiunii artei secolului XX, pe care Muzeul de Artă din Timișoara o prețuiește alocându-i șapte săli pentru expu­nerea creației artistului, donate de către soția pictorului, muzeului timi­șorean. Muzeul Național de Artă din București expune doar două lucrări ale artistului (o natură statică și un peisaj), care trec neobservate într-o învălmășeală de nume și lucrări din pictura românească. Mai trebuie spus că pictorul Corneliu Baba în timpul vieții a avut 2 expoziții personale. A uimit în schimb, Expoziția personală de Sala „Manej” din Moscova (în semn de omagiu și prețuire Președintele Academiei de Artă, pictorul Gherasimov, i-a sărutat mâna, iar Expo­ziția itinerată la Budapesta s-a bucurat de spațiile Galeriei Naționale de Artă). Pictorul bănățean Corneliu Baba, întemeie­tor al învățământului modern de artă din România a traversat aproape un secol din 1906 – 1997, fiind martorul dramelor exis­tenței umane din cele două Războaie Mon­diale, care i-au marcat profund creația ar­tistică.

Profesorul Ioan Iovan cu înțelegerea pe care o are față de fenomenul picturii, transpune în cuvinte imaginea ca metaforă a creației artistului astfel: „Se poate afirma că artistul Corneliu Baba, este un militant, dar, departe de a fi un militant politic, este, cu toată evidența, un militant al omului, fiecare lucrare este o pledoarie pentru om, pentru condiția lui gravă, pentru viața lui adânc marcată de muncă pentru prezența lui fizică, pentru rolul ce i l-a încredințat soarta, pentru suferința lui, pentru felul în care îndură și în care concede la ce i se întâmplă, pentru tăcerea lui, pentru felul specific de a fi vietate a pământului, pentru moartea lui, în fața căreia când se află, nu înțelege nimic.”

Multe dintre cărțile profesorului Ioan Iovan constituie o importantă sursă bibliografică de documentare pentru studenții specializărilor de artă: „Dicționar al artiștilor plastici din Banat”, „Arta ca existență”, „Semantica artelor Vizuale I și II”, „Arta ca permanență și actualitate”. A fost și este alături de dezvoltarea Specializării Arte Plastice – Pictură din cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare, contribuind la promovarea acesteia ca membru în comisiile de licență, precum și ca profesor de specialitate la cursurile Școlii Doctorale ale Facultății de artă și Design din Timișoara, unde o parte dintre absolvenții specializării noastre au aprofundat cunoştinţele domeniului dobândit titlul științific de Doctor în Arte Vizuale.
La mulți ani, Maestre!!!
 

În 31 ianuarie 2018, criticul de artă Ioan Iovan a lansat la Timișoara volumul „Existența în artă”, oprindu-se la fenomenul Artei românești din vestul țării de după 1990, extinsă cu prezențele artiștilor români și străini ce au activat în această parte a țării. O convalescență îndelungată a determinat să nu pot fi alături și să onorez invitația criticului de artă Ioan Iovan.