Cristian NICULESCU-ȚÂGÂRLAȘ, senator PNL „Dincolo de politică și partide se află cetățeanul”

Parlamentarismul presupune mai mult decât simpla prezență la ședințele Senatului sau ale Camerei Deputaților, activitatea desfășurată în comisii sau plen ori participarea, doar în grup, la inițierea colectivă a unor proiecte de legi. A fi reprezentantul cetățenilor înseamnă și păstrarea legăturii directe cu alegătorii, cunoașterea și acționarea fermă pentru rezolvarea problemelor acestora, dar și reprezentarea României în acțiuni internaționale, având ca scop promovarea diplomației parlamentare. Un exemplu de bune practici în acest sens este senatorul PNL Cristian Niculescu-Țâgârlaș, care îndeplinește o funcție de mare angajament și responsabilitate, cea de președinte al Comisiei juridice din Senatul României. Am purtat o discuție despre câteva aspecte relevante din actualul mandat...

Reporter: De la alegerea ca senator ați inițiat, conform raportului de parlamentar recent publicat, 142 de proiecte, din care 59 au devenit legi, inițiative pe care le-ați susținut prin 303 luări de cuvânt în comisii și plen. Domnule Niculescu-Țâgârlaș în ce măsură a contat formarea ca jurist și experiența acumulată în cei peste 20 de ani de avocatură?

Cristian Niculescu-Țâgârlaș: A contat foarte mult și a fost definitorie pentru prestația mea. Vă rog să remarcați că am fost ales președinte al comisiei juridice în luna iunie 2022, în condițiile în care eram la primul mandat de parlamentar. Ca membru al acestei importante comisii și ulterior ca președinte, am realizat un volumul imens de muncă la care se adaugă și responsabilitatea ce derivă din această calitate, dacă te implici și vrei să performezi. Și nu este vorba doar de timpul efectiv de lucru în comisie, sunt mii de ore de studiu privind legislația națională și europeană, existentă deja sau nou apărută, și evaluarea modului în care un proiect de lege depus la comisie respectă condițiile de legalitate și necesitate. Da, a contat foarte mult dar nu doar experiența juridică de avocat, ci și sprijinul primit de la colegii din barou, cu care am o colaborare fructuoasă. Sunt mândru de rezultatele obținute și sunt ferm hotărât să continui această activitate, la aceleași standarde de calitate și eficiență.

Rep.: În retorica publică pe care o promovați apare tot mai des sintagma „diplomație parlamentară” ca element care vă completează profilul de demnitar ce reprezintă România și organizațiile internaționale din care face parte. Ce presupune acest demers și ce relevanță are în profilul unui parlamentar?

C.N.T.: Cunoașteți, sunt convins, că sunt membru al Delegației Parlamentului României în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) unde activez în mai multe comisii și subcomisii de specialitate. O muncă de responsabilitate care, în afară de participarea la sesiuni, conferințe sau simpozioane tematice, are și o componentă de implicare internațională, situații în care realizezi o dublă reprezentare, a Parlamentului României dar și a APCE. Astfel, în perioada 2021-2024, am fost desemnat pentru a participa la 27 de acțiuni internaționale, printre ele fiind și cele de monitorizare a alegerilor parlamentare sau prezidențiale din Turcia, Kârghistan, Azerbaijan, Macedonia de Nord, Bulgaria. Dar, vorbind de diplomație parlamentară, trebuie menționate relațiile pe care le-am dezvoltat cu Republica Moldova, Albania, Kazahstan și Ucraina, concretizate în vizite reciproce repetate, ședințe comune ale comisiilor juridice, întâlniri cu miniștrii justiției și alți demnitari de rang înalt. La care se adaugă întâlniri și participarea la evenimente organizate de principalele ambasade acreditate în România. Toate fiind oportunități pentru a promova principiile parlamentarismului românesc, inclusiv în a face transfer de experiență legislativă și dezvoltarea unor relații bilaterale solide, aspecte care au contribuit la creșterea prestigiului României.

Rep.: Domnule Senator, în acest context, cum se justifică atacurile publice ale unor demnitari români care au lansat în spațiul public mesaje ce urmăreau să vă conteste  activitatea de senator?

C.N.T.: Vreau să subliniez un fapt real. Clasa politică românească este populată și de personaje a căror unică menire este aceea de a iniția atacuri la persoană, în locul unui dialog constructiv. Cum altfel se poate justifica, spre exemplu, gestul candidatei USR la președinție, doamna Elena Lasconi, și a europarlamentarului USR, Dan Barna, care au afirmat public că, într-un gest de total dezinteres, România nu a avut observatori la recentele alegeri prezidențiale și referendumul din Republica Moldova. Or, există dovezi clare apărute în spațiul public, inclusiv în presa internațională, care certifică prezența mea la Chișinău, ca reprezentant al României în APCE. Liderii USR trebuiau să știe că, în zilele de 18 și 19 octombrie, am fost prezent la întâlnirile membrilor comisiei ad-hoc a APCE de observare a alegerilor - șefii misiunilor OSCE și UE în Republica Moldova, membrii Comisiei juridice și ai Parlamentului Republicii Moldova, reprezentanții Comisiei Electorale Centrale, Consiliului Audiovizualului, Congresului Autorităților Locale din Republica Moldova, precum și reprezentanți ai societății civile și ai mass-media. Dacă Elena Lasconi, ca fostă jurnalistă, nu știe sau a uitat că orice informație care apare în spațiul public trebuie verificată din minimum două surse, ce argumente își justifică o candidatură prezidențială?

Rep.: Senatorul Dan Ivan a ales și el să vă atace pe social media, menționând că ați blocat, ca șef al comisiei juridice din Senat, inițiativa de a se specifica în textul Constituției, sintagma „fără penali în funcții publice”, având interesul de a apăra pe cei cu probleme penale. Domnule Niculescu-Țâgârlaș, cum răspundeți unei asemenea acuzații?

C.N.T.: Cred că este clar că domnul senator Ivan nu are cunoștințe de diplomație parlamentară. O exprimare elegantă, asta ca să nu menționez faptul că inițiativa USR este una de tip populist politicianistă, lansată într-un context electoral disperat pentru formațiunea sa, care, nu-i așa, își are propriile probleme. Dacă era jurist, ar fi știut un aspect esențial, Constituția fiind  considerată și analizată prin opoziție cu absolutismul, drept o limită în calea exercitării arbitrare a puterii, o garanție eficientă a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățeanului. Or, acest aspect este mai important decât emoția colectivă manipulatoare de tip USR. Pentru a mai clarifica un aspect, în anul 2022, a apărut Legea 295/2022, care modifica Legea 208/2015  privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților introducând interdicția de a candida la alegerile parlamentare pentru persoanele „care la data depunerii candidaturii au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție”. Prin urmare, domnul Dan Ivan știe, sau ar trebui să știe, că interdicția menționată este reglementată în mod legal în România, generând efecte pozitive. În acest moment,  inclusiv pentru domnul Vlad Voiculescu și doamna Clotilde Armand. Ca și o concluzie, calitatea și eficiența activității unui parlamentar trebuie să se regăsească în raportul de activitate, nu în postări belicoase pe social media.

Rep.: Un mesaj pentru maramureșeni la momentul octombrie 2024?

C.N.T.: Vă rog să participați la votul pentru alegerile prezidențiale, alegând să vă exprimați o opțiune matură și responsabilă. Nu votați împotriva cuiva, ca rod al unor posibile manipulări și dezinformări....votați pentru cineva, pentru omul care vă poate garanta ca lider siguranța familiilor, stabilitatea statului de drept, prosperitatea individuală și colectivă. Iar candidații Partidului Național Liberal nu vă vor dezamăgi!