Crescatorii de animale din Maramures, in „faliment” Seceta dauneaza grav pretului anima

Seceta prelungita are efecte grave si in Maramures. Micii agricultori sunt aproape de „faliment”. Animalele sunt vandute pe preturi de nimic sau sunt taiate ca sa nu moara de foame. Mai mult, laptele este preluat la acelasi pret penibil, de circa 5 de bani. Guvernantii asista cu ochii larg inchisi la „prohodul” micilor agricultori. Reglementari absurde, nepasare, sudoare fara recompensa si produse traditionale pe cale de disparitie. Sunt coordonatele tabloului sumbru al micilor producatori agricoli. In lipsa unui sprijin real si sustinut din partea Guvernului si din cauza secetei prelungite din acest an, taranii au ajuns la sapa de lemn. Disperarea oamenilor e cu atat mai mare, cu cat canicula a „parjoilit” hectare intregi de teren agricol. Si proviziile din anii trecuti sunt aproape epuizate. Asa ca taranii sunt nevoiti sa vanda animalele la preturi de nimic, ca sa nu moara de foame. Vitele au ajuns sa coste mai putin decat ar costa in mod normal un porc, iar pretul cailor s-a redus la jumatate. Dar acestea sunt singurele preturi care au fost modificate. Serviciile agricole, semintele si ziua de sapa sau coasa costa la fel de mult. Iar laptele si celelalte produse ale taranilor costa la fel de putin. Un satean din Barsana, Petru Vancea, care tocmai se pregatea de coasa desi termometrele „bateau” spre 40 de grade, a declarat ca: „porcul se vinde cu 25-30.000 de lei vechi kilogramul, in viu. Inainte se vindea cu circa 50.000 lei vechi/kg, tot in viu. Viteii sunt la fel de ieftini. A vandut cineva un tauras de 60 de kilograme cu 4 milioane. Ce sa faca oamenii daca o ramas fara provizii? Asta desi in primavara era ieftin fanul, cam la un milion de lei vechi carul. Acuma nu mai are nimeni nici pentru el, darminte de vanzare. Si nici nu prea merita sa tii nimic, pentru ca laptele e tot la 5.000 de lei vechi litru. S-atunci are rost sa cumperi samanta, sa ari, sa semeni, sa discuiesti, sa cosesti si cate si mai cate? O zi de coasa ii 700.000 de lei vechi, plus mancare, bautura si tigari. No, cat cheltuie un biet taran cu lucrul pamantului si cat castiga?”. „Muncim fara niciun rezultat” In timp ce tot mai multi sateni se plang de lipsa de furaje, altii nu stiu ce sa faca cu recolta din cauza faptul ca profitul din agricultura a ajuns o utopie. Ii costa mai mult cultivarea terenului si strangerea recoltei decat recolta in sine. Gheorghe Opris din Sarbi e necajit ca: „nu vrea nimeni sa lucreze pamantul in conditiile in care 5 milioane e o vaca, 38.000 de lei vechi kilogramul viu de taur si 18.000 de lei vechi kilogramul in viu de vaca. Muncesc de pomana, am 10 hectare de pamant si le-am spus oamenilor ca le dau si de baut, numa’ sa-l coseasca si sa-si ia iarba. Dar n-a vrut nimeni. Am 30 de clai de fan de anul trecut, acum muncim si-i dam foc dupa ce-i uscat. Muncim fara niciun rezultat.” Gheorghe Muresan, primarul comunei Arinis, in care se tine saptamanal un targ de animale confirma ca pretul animalelor a scazut la jumatate. Mai mult, Muresan spune ca vanzarea porcilor in targ este tot interzisa din cauza presupusei peste porcine, desi in zona n-a fost epidemie de pesta porcina: „la porci, e inchisa piata, deci nu-i voie sa se vanda. Nici vorba, nu-i pericol, asta-i o chestie pe care nu stiu de ce o impun. Ca circula porcul si imprastie pesta. Aia nu-i adevarat! Din cate am inteles, porcul, acasa, se vinde la fel de ieftin, sub 20 de mii lei vechi/kg”. Cu toate acestea, despagubirile pentru culturile afectate de seceta nu au ajuns la micii agricultori. GAZETA de Maramures a mai scris despre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca agricultorii pentru a beneficia de astfel de sume: documente justificative pentru cheltuielile de insamantare, asigurari etc. Ori in conditiile in care cei mai multi isi lucreaza pamantul cu caii sau cu boii, e evident ca nu aveau cum sa prezinte facturi fiscale ori chitante. Si, in conditiile in care multi traiesc din cele cateva sute de mii de lei vechi obtinuti pe lapte, e la fel de evident ca putini isi permit sa-si asigure culturile. Numai ca, de obicei, politicienii romani isi intorc fata catre tarani numai cand isi amintesc ca si votul lor conteaza. Pana la urma, niciun parlamentar si niciun ministru nu traieste din vanzarea laptelui, dar toti traiesc si din taxele pe care le platesc si taranii. „Nu merita!” Gheorghe Muresan, primarul din Arinis, a spus ca: „o vaca de rasa nu trece pretul peste 10 milioane. Un cal, care candva se dadea cu 30 – 40 de milioane, acum daca se vinde cu 15. Preturile au scazut cam la jumatate. Cred ca afecteaza foarte mult lipsa furajelor iar, fiind seceta, oamenii incearca sa se scape de animale, ca n-o sa aiba ce le da la iarna. Pentru lapte, la centrele de colectare se da intre 5 si 6 mii lei vechi/litru. Va puteti da seama ca nu merita tinute vacile. Socotiti, daca duce 20 de litri, ii da 100 de mii de lei vechi in conditiile in care el munceste si-i da mancare de 400 mii lei”. Manifestarea spiritului de asociativitate Ioan Buda, membru in Comisia pentru politica economica, reforma si privatizare spune ca: „ajutorul din partea a ceea ce PSD a incercat, a fost partea cu pensiile. Urmatorul pas este si aceasta presiune pentru a-i sprijini pe cei din agricultura, nu numai pentru cei care au de la 3 vaci in sus. Dar politica guvernului in momentul de fata nu ne este cu acest bine. Speram sa avem o mai buna colaborare cu domnul Remes. Da, laptele este 5 mii lei vechi, insa aici intervine partea globala, sunt capitolele negociate. Noi, ca Guvern, ar trebui sa-i sprijinim, dar, oricum, lumea merge inspre o modernizare, o globalizare, o altfel de agricultura ca si pana acum. Este adevarat ca si asta trebuie facuta cu bani, dar trebuie sa ne organizam mai bine (autoritati locale, oameni etc). Fara aceasta miscare nu se poate, pentru ca nu poti doar sa primesti, trebuie sa faci si tu ceva ca sa vii in intampinare. Spiritul de asociativitate trebuie sa se manifeste, pentru ca fara asta nicio tara civilizata n-a functionat. Dar, noi aici, mai avem de lucru destul de bine”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro