Credit pentru modernizarea Aeroportului

Săptămâna trecută, consilierii judeţeni au votat garantarea unui credit pentru Aeroportul Internaţional Baia Mare în valoare de 76,6 milioane de lei. Măsura vine în contextul în care noul ghid de finanţare pe Infrastructură mare nu a fost publicat, iar constructorul a depus facturi la plată, scadente undeva la începutul lunii octombrie.

După luni şi ani de bâjbâieli şi amânări, modernizarea Aeroportului Internaţional Baia Mare se află, în sfârşit, în linie dreaptă. În 25 septembrie investiţia va fi finalizată, iar de anul viitor se va zbura din nou de pe aeroportul băimărean. În lipsa unei decizii ferme guvernamentale şi în condiţiile în care ghidul de finanţare pe noile programe de infrastructură mare aferente exerciţiului financiar 2014-2020 nu au fost publicate, conducerea Consiliului Judeţean a avut curajul şi responsabilitatea de a tranşa problema.

Vechea şi actuala conducere a CJ Maramureş a anunţat că proiectul de extindere şi modernizare de la Aeroport va fi finalizat indiferent de sursa de finanţare. Şi Gabriel Zetea, preşedintele CJ a demonstrat că se ţine de cuvânt. Se discutase despre varianta folosirii unei părţi a creditului contractat de CJ Maramureş pentru aeroport, dar acest lucru nu a fost posibil din punct de vedere legal deoarece CJ nu este beneficiarul proiectului. Aşa că soluţia găsită a fost accesarea unui credit de către Aeroport, garantat de către CJ. Săptămâna trecută, aleşii au votat în unanimitate accesarea unui credit în sumă de 76,6 milioane de lei, care să permită achitarea facturilor către constructor, prima fiind scadentă la începutul lunii octombrie.

Dorin Buda, managerul Aeroportului Internaţional Baia Mare explică: „s-a aprobat contractarea de către Aeroport a unui credit garantat de către Consiliul Judeţean, pentru a avea o plasă de siguranţă , aşa cum s-a exprimat domnul preşedinte. În cazul în care nu se publică în timp util ghidul de finanţare pe Infrastructură Mare POIM pe noul exerciţiu financiar 2014-2020, dacă nu se obţin fonduri de la Ministerul Transporturilor, să putem achita facturile scadente la plată, să putem evita plata unor penalităţi de întârziere. Consiliul Judeţean este beneficiarul creditului de 110 milioane de lei, din care au folosit doar vreo 20-25 de milioane, dar nefiind beneficiarul investiţiei de la Aeroport nu ne pot da bani din acel credit şi, ca urmare, trebuie să semnăm noi prin achiziţie publică pe SEAP acest contract, alt contract de credit.

Prima factură pentru acest an, în valoare de circa 1 milion de lei noi, a fost depusă în 13 iulie de către constructor, iar termenul de plată este de 56 de zile şi conform contractului mai avem un termen de graţie de 45 de zile, deci prin octombrie ar fi prima factură scadentă. Zilele acestea au mai depus la plată o factură de 1,7 milioane de lei şi va fi mai încolo scadentă, dar o să urmeze facturi cu valori mari. Normal termenul de execuţie era o lună proiectarea şi patru luni execuţia propriu-zisă. Dar pe suprafaţa unde trebuia să se extindă pista cu 350 de metri, conform proiectului iniţial, trebuia făcută o săpătură generală la o adâncime de 1,29 de metri. În momentul în care s-au efectuat efectiv săpăturile de către constructor s-a dat peste o zonă cu mâl şi resturi vegetale precum şi depuneri de dejecţii din râul Băiţa.

S-au realizat studii geo-tehnice suplimentare, s-a apelat la geotehnicieni de renume din ţară, domnul Popa Augustin de la Universitatea Tehnică din Cluj şi la doamna Sanda Manea de la Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti care e şi şefa geotehnicienilor pe ţară, s-au încercat mai multe soluţii, s-au făcut mai multe sectoare de încercare, dar soluţia pe care s-a mers în final a fost excavarea pe o adâncime de 2,2 metri, unde s-a găsit un strat cu pietriş şi bolovăniş foarte  bun pentru a constitui cadru de fundare pentru extinderea pistei. Deci s-a excavat totul şi s-a umplut cu balast, asta a fost soluţia găsită de către experţi ca nu cumva să avem probleme, infiltraţii, să crape etc.

Din aceste motive constructorul susţine că s-a întârziat mult, justificat, execuţia lucrărilor cu 57 de zile, a depus toate expertizele şi documentele inginerului, dirigintelui de şantier care ne reprezintă şi el vine cu o instrucţiune, noi vedem dacă suntem de acord sau nu. Cei de la Consiliu Judeţean ne-au sugerat că dacă prelungim cu 57 de zile durata de execuţie, să încercăm să obţinem şi noi un termen de graţie suplimentar de 57 de zile pentru plăţi.

Lucrările trebuiau finalizate în 29 iulie şi în mod justificat nu s-au putut finaliza şi proiectul va fi gata în 25 septembrie”. Însă până când vor putea din nou ateriza şi decola avioane pe aeroport băimărean mai este un pas, care ţine de montarea echipamentelor, schimbarea procedurilor etc. Acest pas va fi făcut însă anul viitor. Dorin Buda crede că până la alegerile parlamentare ar putea fi rezolvată şi problema finanţării aeroportului, din surse guvernamentale sau europene: „La finalizarea lucrărilor contractate, echipamentele de radio-navigaţie trebuie repoziţionate, iar producătorul echipamentului ILS urmează să avizeze proiectul tehnic, pentru ca echipamentul să fie mutat pe noile poziţii. Având în vedere că lungimea pistei va creşte de la 1.800 la 2.150 de metri, toate procedurile de aterizare-decolare trebuie reproiectate până anul viitor, însă, aeroportul va fi funcţional.