„Cred că Maramureşul va rămâne un simbol şi o parte a identităţii naţionale a României”

Reporter: Vă apropiaţi de un an de mandat. Cum ar arăta un bilanţ al acestei perioade dincolo de cifre şi statistici, cum a fost acest an?

Zamfir Ciceu: Un an de învăţare în primul rând şi de multă muncă. Ca să munceşti ceva eficient trebuie să cunoşti sistemul, să-l înveţi, pentru că în momentul în care pricepi ceea ce se întâmplă poţi să iei măsurile cele mai bune după priceperea ta ca individ. Pentru mine a fost în primul rând un an de învăţare şi foarte mult timp alocat acestei activităţi.

Rep.: Ce a fost cel mai greu în acest an?

Z.C.: N-a fost ceva uşor. Echipa care a venit, doi din trei membri ai echipei de conducere a CJ s-au schimbat, eu şi domnul vicepreşedinte Zetea, a trebuit să înţelegem ce se întâmplă cu proiectele parţial sau în totalitate blocate, să vedem modalităţile prin care se pot relua şi mai apoi de a continua ceea ce este început şi de a pregăti proiecte pentru următoarea perioadă de finanţare europeană 2014-2020. Cam asta este, în linii foarte strânse, ceea ce trebuie să facem. A fost foarte greu în a lua o decizie pe drumul Baia Sprie-Bârsana. Pe de o parte, era mult mai uşor sau cel puţin la prima vedere, să duci lucrarea cu cei care luaseră contractul pentru că puteai să reduci perioada de timp. Pe de altă parte, era un proiect blocat cu tot felul de blocaje la diferite paliere şi atunci trebuia să faci ce e bine judeţ. Au fost două variante, amândouă cu plusuri şi minusuri. De altminteri, le-am şi făcut publice la acel moment pentru că nu am vrut să fie niciun fel de discuţie. Ne-am consultat cu colegii din echipa de proiect, cu partea administrativă şi am luat o decizie.

Rep: Care este în acest moment situaţia principalelor proiecte ale CJ Maramureş?

Z.C.: Avem la acest moment în chinurile facerii partea finală de proiect pe Baia Sprie-Bârsana. A fost necesară refacerea proiectului şi acesta a fost unul dintre argumentele rezilierii contractului. Pe de o parte, unele lucrări au fost cu deficienţe calitative şi nerespectând proiectul, pe de altă parte s-au întâmplat acele alunecări de teren care trebuiau reproiectate şi studiate tehnic şi, pe de altă parte, să ştiţi că nu numai administraţia lucrează ineficient, ci şi firmele care nu respectă termenele contractuale. A expirat în 15 martie termenul de predare a proiectului tehnic şi încă nu e gata decât pe bucăţi. Cam asta este societatea românească în general, din păcate. Aici sperăm că lucrurile se reglează, că vom avea avizul Organismului Intermediar pentru proiectul revizuit şi apoi vom putea licita execuţia. Avem acum finalizată procedura de achiziţie pe „Circuitul bisericilor”.

Avem Spitalul Judeţean Maramureş pe care nicicum nu-l putem finaliza în termen, cea mai optimistă variantă pe graficul de lucrări e primul trimestru al anului 2015, sperăm să putem prelungi contractul de finanţare. Şi acolo nu poate spune nimeni că vina aparţine doar beneficiarului, pentru că şi dacă am fi avut toţi banii din lume, constructorul nu putea să-şi execute în termen lucrarea. Şi ultimele discuţii pe care le-am avut au fost de această manieră: refacem graficul de lucrări cu beneficiarul direct Spitalul, beneficiarul de drept CJ şi executantul. În momentul în care graficul a fost acceptat de comun acord şi întârzie o zi, îmi pare rău, ne despărţim. Nu mai trebuie să tolerăm în relaţia cu administraţia partea de idolenţă a partenerilor contractuali, pentru că lucrul cu statul asta înseamnă: ei plătesc târziu, noi lucrăm cum putem. Această mentalitate trebuie să înceteze. Avem o relaţie contractuală, trebuie să ne comportăm corect, atât Statul prin reprezentanţii săi, cât şi cei care îşi fac treaba.

Rep.: În acest moment au ieşit din zona critică toate proiectele?

Z.C.: Eu aşa spun. A fost una din marile provocări ale acestei perioade.

Rep.: Despre schimbarea organigramei?

Z.C.: Judeţul Maramureş are nevoie de o schimbare de mentalitate din interior, din interiorul aparatului propriu al Consiliului Judeţean. Din discuţiile pe care le-am avut cu colegii în noua formulă, prioritatea Maramureşului nu mai este a face filme nici în Defileul Lăpuşului, nici pe Mara Cosău. Sunt bune. Dar pe lelea Mărie din Valea Cosăului nu o interesează dacă s-a făcut acolo film, ci dacă este drum, apă, canalizare, dacă poate merge şi apela la un serviciu public de calitate. Maramureşul are nevoie să dezvolte acele categorii de proiecte care ajută din punct de vedere al rezolvării problemei infrastructurii.

Rep.: De ce Maramureşul nu a avut până acum proiecte majore de infrastructură?

Z.C.: Din foarte multe motive cred. Pe de o parte, banii nu au fost suficienţi, apoi alocarea lor pe anumite categorii de proiecte nu au fost suficienţi. Problema este mai amplă şi trebuie să vedem spre partea centrală. Dacă au fost deschise liniile de finanţare,puteai numai de la nivel central, în acord cu cei de la UE, să măreşti liniile de finanţare de pe un program pe altul. Prea ne încâlcim în birocraţie. Şi drumul spre iad este pavat cu bună credinţă. Şi nu cred că a lipsit buna credinţă. Nu că nu s-au făcut proiecte sau oamenii nu lucrează pe ele. Dar cred că proiectele care se fac pentru Maramureş trebuie să fie cele de dezvoltare a infrastructurii.

Rep.: Este nevoie şi de susţinere politică.

Z.C.: Absolut. Este nevoie de voinţă politică în tot ceea ce faci în administraţie. Executivul administraţiei este un produs al voinţei politice, fie că ne place, fie că nu. Aşa este în întreaga lume. Încă nu am ajuns la acel grad de civilizaţie în care să spunem indiferent de ce culoare politică eşti tu, localitatea sau judeţul X are nevoie de acest proiect şi pe noi nu ne interesează din ce zonă politică vine pentru că avem o comunitate cu anumite nevoi. Când vom ajunge acolo, o să avem alte rezultate în România. Cred că acest lucru s-a înţeles. La nivelul judeţului Maramureş cred au început să dispară animozităţile interne ale organizaţiilor politice şi s-a înţeles că toţi, indiferent din ce parte a eşichierului politic provenim, trebuie să acţionăm unitar, ca o echipă.

Rep.: În acest moment sunteţi mulţumit de aparatul pe care îl conduceţi?

Z.C.: Se poate mult mai mult.

Rep.: Ce dezamăgiri aţi avut în acest an?

Z.C.: Mi-aş fi dorit ca până la acest moment să avem cel puţin în faza de licitaţie drumul Baia Sprie-Bârsana. Ne luptăm până la urmă cu reticenţa unui sistem, cu un anumit mecanism care merge din inerţie. Cred că lucrurile trebuie dinamizate şi trebuie mult mai multă implicare. Şi noi, cei care suntem vremelnic aleşi în administraţia publică, trebuie să înţelegem că interesul prioritar este cel public. La noi, la nivelul întregii societăţi, s-a produs o răsturnare a principiilor. Cred că şi funcţionarul public român, în general, gândeşte la fel. Asta e gândirea de azi pe mâine. Noi trebuie să gândim strategic, să vedem copiii noştri în ce fel de Românie vrem să trăiască. Care va fi starea infrastructurii în Maramureş peste 10 ani? Că degeaba ne luăm maşini scumpe dacă nu avem unde să circulăm cu ele. Cred că trebuie să gândim corect, concret, realist şi nu să aruncăm pe piaţă că facem 1000 de km de drum, dar dacă putem să facem 5-10-100, să-i facem.

Rep.: Cum vedeţi păstrarea identităţii Maramureşului în contextul regionalizării?

Z.C.: Este o luptă foarte dură. Maramureşul a fost întotdeauna un brand. A reprezentat un nume. La regionalizare trebuie să se ţină seama de multe aspecte, adevărul istoric este că Maramureşul a fost întotdeauna un nume. Dacă vrem să ne distrugem simbolurile sau identitatea noastră naţională, putem începe ignorându-ne istoria. Nu demult am văzut decizii politice luate fără a se ţine seama de nimic decât de interesul partinic. Cred că indiferent cum se va numi capitala regiunii, avem puţine şanse. Dar ceea ce ar trebui să fie important într-o Europă a regiunilor e ca acele părţi din regiuni care sunt mai puţin dezvoltate să ajungă la un nivel mulţumitor. Dacă acest lucru se întâmplă, este bine, indiferent cum ne cheamă. Dacă acest lucru nu se întâmplă, chiar dacă ne cheamă regiunea Maramureş nu e bine. Cred că Maramureşul va rămâne un simbol şi o parte a identităţii naţionale a României.   

„Maramureşul a fost întotdeauna un brand. A reprezentat un nume. La regionalizare trebuie să se ţină seama de multe aspecte, adevărul istoric este că Maramureşul a fost întotdeauna un nume. Dacă vrem să ne distrugem simbolurile sau identitatea noastră naţională, putem începe ignorându-ne istoria”.

Zamfir Ciceu, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş