Curs valutar
Euro
Dolar american
Lira sterlină
Forint unguresc
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Era decembrie 1918. Oraşul Şomcuta Mare, centrul Districtului Chioar. Românii adunaţi cu mic, cu mare, aşteptau cu înfrigurare veşti de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Când s-a anunţat consfinţirea Marii Uniri, din piepturile lor a răsunat: “Pe-al nostru steag e scris Unire!”. De atunci, Corul din Finteuş transmite, an de an, emoţia clipelor de atunci. Numele lor a devenit sinonim cu patriotismul.
În repertoriu, la loc de cinste, se aflau cântecele: “Românul” de Ciprian Porumbescu, “Dorul Ardealului” de Aurel Popovici, “Răsunetul Ardealului” de Ion Vidu, “Marşul lui Tudor” de Aurel Popovici, “Pui de lei” de Ionel Bratianu, “Cisla“ de Ciprian Porumbescu, “Ceasul rău” de Izidor Vorobchievici, etc. Apoi, vine cel de-al doilea Război Mondial, şi coriştii sunt obligaţi să-şi apere ţara nu doar cu vocea, ci cu arma-n mână. Mai apoi, Ardealul este cedat Ungariei, iar corul îşi încetează activitatea.
Iar la sfârşitul lui 1944, odată cu moartea învăţătorului şi dirijorului Nistor Dragoş, se credea că activitatea corală va fi întreruptă pe vecie. N-a fost însă aşa. În Finteuş vine învăţătorul Gheorghe Pop, care transformă corul în unul mixt, pentru a putea pune în scenă creaţiile lui Vidu: “Răsunet de la Crişana”, “Negruţa”, “Din şezătoare”. În 7 februarie 1947, corul susţine concerte la inaugurarea Căminului Cultural “Vasile Lucaciu” din Baia Mare, iar în 1950 este distins cu premiul I pe jud. Satu Mare. În 1953 are loc la Bucureşti “Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor”, iar cinstea de a reprezenta judeţul la aceasta manifestare îi revine Corului din Finteuş. În 8 aprilie 1978 vine în Maramureş poetul Adrian Păunescu pentru a selecta formaţiile artistice pentru emisiunea televizată, “Antena vă aparţine”. După ce îi ascultă, spune că toate cântecele sunt asemănătoare cu ale celorlalte formaţii şi că nu este interesant să asculte cântece slabe interpretate bine. În acel moment, dirijorul dă tonul şi din piepturile noastre răsună “Treceţi batalioane române Carpaţii”. A fost momentul crucial al relansării vechilor cântece patriotice pe posturile de radio şi televiziune, care în scurt timp devin şlagăre naţionale, iar finteuşenii devin promotorii vechiului cântec patriotic în plan naţional.Un punct de referinţă îl constituie colaborarea cu Centrul Universitar din Timişoara care dăinuie din aprilie 1987 până în prezent.
Din 30 noiembrie 2003, conducerea corului este preluată de prof. Andrei Dragoş care promovează proiectul “Cântec din sufletul neamului”, concert coral în patru părţi şi conţinuturi, cântece patriotice, prelucrări din folclor, cântece religioase, şi colinde.
