Corpul de Control al MAI, la Composesoratul Borşa. Control!

Nicolae TEREMTUŞ

La Palatul Administrativ era linişte deplină. Nicio maşină cu însemnele ministerului nu se vedea în parcarea palatului. Am intrat în instituţie şi am fost loviţi de aceeaşi linişte. Funcţionarii instituţiilor de acolo se duceau şi venea ca într-o zi obişnuită.
La etajul întâi, în schimb, liniştea era dublată de o tensiune subtilă.
Nu l-am găsit pe prefect, ni s-a spus că este la o şedinţă. În sala 105 erau aprinse luminile ce avertizau că sala este ocupată. Acolo erau cei patru reprezentaţi ai Corpului de Control. Acolo erau şi cei de la Comisia de Fond Funciar, acolo erau dosarele pe care cei din Corpul de Control le verificau. Şedinţa începuse de câteva zeci de minute. Nu am reuşit să aflăm de la nimeni, un cuvânt, ceva cât de cât.

Această vizită a poliţiştilor anchetatori se înscrie în lungul şir de controale care au vizat povestea de la Borşa. O poveste care a întărit ideea generală că oraşul maramureşean a fost un fel de stat în stat, iar urmările se văd acum.
Pentru a înţelege ce se întâmplă acolo facem un scurt istoric al celor întâmplate.
Borşa este zona maramureşeană cu cele mai multe conflicte generate de retrocedările de păduri. De aproape 20 de ani, se discută dacă structura asociativă Composesoratul Borşa are drept de proprietate asupra a 17.000 de hectare de pădure. În acest timp, mafia lemnului a ras pădurile borşene. Sunt cunoscute problemele din Borşa legate de modul în care au fost tratate solicitările celor care susţin că sunt proprietarii sau moştenitorii acestora, pe suprafeţele de pădure din zona Borşa-Cârlibaba. Cu mulţi ani în urmă, a fost înfiinţat Composesoratul Borşa, în ideea că se vor primi suprafeţele de pădure luate cu japca de către comunişti. Zona Borşa a trăit dintotdeauna din ce le-a oferit pădurea. Composesoratul a căutat actele de proprietate ale borşenilor ce au deţinut suprafeţe de pădure şi erau înscrişi în Composesorat. S-a ajuns până la Budapesta cu investigaţiile. Acolo, aşa este povestea, au fost găsite sute de acte de proprietate. În baza acestora, s-a realizat un dosar cu moştenitorii celor ce au avut pădure. În total, au fost re­ven­dicate 17.000 de hectare. Compose­soratul Borşa a avut, de la început, o puternică opoziţie din partea structurilor statului (Ocolul Silvic), dar şi din partea unor borşeni care au avut un simţ al proprietăţii mai dezvoltat.
Scandalurile au adus Borşa în prim-planul ştirilor despre mafia lemnului. Ani de zile au fost dispute, bătăi, ameninţări, procese. Nu mai intrăm în amănunte cunoscute de toată lumea. Composesoratul Borşa a pornit un proces finalizat la Judecătoria Aleşd. Sentinţa definitivă, irevocabilă şi executorie le-a dat câştig de cauză celor de la Composesoratul Borşa. Teoretic, ei ar fi trebuit să intre în posesia celor 17.000 mii de hectare de pădure. Ceea ce nu s-a întâmplat. Mafia pădurii, oamenii politici, administratorii locali au luptat din răsputeri să nu se pună în aplicare o hotărâre judecătorească definitivă. De aproape 20 ani, liderii Composesoratului încearcă să obţină ceea ce legea Judecătoria de la Aleşd le-a dat. Este un mister de ce nu se pune în aplicare o sentinţă judecătorească. Composesoratul Borşa a fost condus de Mihali Matei, Gheorghe Albu şi alţi borşeni. Cei doi au fost implicaţi în fel şi fel de conflicte. Amintim doar bătaia pe care Albu a încasat-o în celebra parcare din centrul Borşei. Locul în care mafia de acolo se adună şi pune ţara la cale. Într-un fel sau altul, multele scandaluri din această parte a Maramu­re­şului se leagă de pădurile revendicate. Borşa-Moisei-Vişeu este un traseu în care găseşti gatere aproape în fiecare gospodărie. Poliţişti, politicieni, oa­meni de afaceri, valize cu bani, păduri distruse, legi încălcate. O zonă a nimănui, un loc în care s-a mimat aplicarea legii. Procesele de acolo continuă, iar ultimele sunt la DNA.
Cu ceva ani în urmă, Gheorghe Albu a plecat din structura de conducere a Composesoratului şi a declarat că actele găsite au fost falsificate, că au fost mituiţi politicieni şi judecători. În urma acestor declaraţii au fost deschise dosare de cercetare a celor anticorupţie.

Vizita de acum a Corpului de Control din MAI este o urmare a unor solicitări făcute de primarul de Borşa, Florin Timiş, aşa se spunea pe holurile Palatului Administrativ.
Am încercat să vorbim cu acesta. Telefonul primarului a sunat îndelung, a răspuns cu o voce înceată, monosila­bic. Ne-a explicat că este în concediu şi nu ne-a lămurit dacă este cel care a chemat Corpul de Control.
e-a spus că în ziua care urmează, anchetatorii vor veni la Borşa. Atât! Povestea continuă!

Scandalurile au adus Borşa în prim-planul ştirilor despre mafia lemnului. Ani de zile au fost dispute, bătăi, ameninţări, procese. Nu mai intrăm în amănunte cunoscute de toată lumea. Composesoratul Borşa a pornit un proces finalizat la Judecătoria Aleşd. Sentinţa definitivă, irevocabilă şi executorie le-a dat câştig de cauză celor de la Composesoratul Borşa. Teoretic, ei ar fi trebuit să intre în posesia celor 17.000 mii de hectare de pădure. Ceea ce nu s-a întâmplat.