Cooperativa capuselor democrate

In Romania postdecembrista, putinele active ale fostelor cooperatii de consum isi traiesc nedemn obstescul sfarsit. Siluite si batjocorite de presedinti „de paie”, numiti parca pentru a respecta indicatiile unor grupuri de potentati cu interese obscure, spatiile sunt vandute la pret de nimic sau inchiriate, in dispretul beneficiului financiar pe care l-ar putea aduce membrilor cooperatori. Un astfel de caz, in Rona de Sus. Pana de curand, Rona de Sus, comuna aruncata la 17 km de Sighetu Marmatiei, era celebra prin rezervatia naturala de gorunet Ronisoara si prin prima manastire a ortodocsilor ucraineni din Romania. Acum, la capitolul „Celebritate” poate fi inscris si faptul ca e singura comuna din tara in care spatiile detinute in proprietate de fosta Cooperativa au intrat in portofoliul familiei presedintei. In rol de „achizitionar”: firmele sotului. Rezultat: familia Ruscovan detine in proprietate sau in chirie o treime din activele fostei Cooperative. Curiozitatea te impinge sa afli cum a fost obtinuta „onesta performanta”. Afacerea „Blocul” Omniprezenta si controversata FEDERALCOOP detine in comunele Rona de Sus si Bocicoiu Mare o serie de spatii comerciale grupate sub titulatura Cooperativa Rona de Sus. Coopertiva este condusa de Daniela Ruscovan, sotia lui Ioan Ruscovan, patronul firmei SC NAVOCSUR SRL, taman societatea care, intamplator, are in chirie cinci din cele opt spatii pe care le mai detine Cooperatia in Rona de Sus. Ca-n schita lui nenea Iancu („unu la prefectura, unu la scoala de fete, unu la primarie... ia vezi, au iesit?”), Ioan Romaniuc, primarului comunei, a „aproximat” spatiile detinute de FEDERALCOOP: „au un magazin situat in centrul comunei Rona de Sus, cofetarie, magazin, bufet, librarie, un spatiu neutilizat langa bufetul din satul Costiui si magazinele de sub blocul din centru... Cu Cooperatia si Primaria a avut probleme. Mai precis, detineam in coproprietate cu Coopertia un bloc nefinalizat, situat in centrul comunei (Consiliul Local - etajele I si II, iar Cooperatia - parterul). Dupa ’89 nu au mai fost fonduri pentru finalizarea cladirii. In 1998, FEDERALCOOP a vrut sa-si vanda partea (parterul blocului) si ne-a cerut 270 de milioane de lei, o suma enorma si exagerata la acea vreme. Consiliul Local a refuzat sa plateasca atat. Nu merita! Apoi, prin 1999-2000, Cooperatia a organizat o licitatie pentru vanzarea acelui spatiu de la parterul blocului. Desi ar fi trebuit respectat dreptul de preemtiune, nu ne-a anuntat nimeni, asa ca am aflat de tranzactie abia dupa ce a avut loc. L-au vandut cu 210 milioane de lei, desi cu vreo doi ani inainte noua ne ceruse 270 milioane de lei pentru acelasi spatiu. Cumparator a fost NAVOCSUR SRL. Apoi m-au chemat in judecata sa le vand si terenul de sub bloc!” Dupa ce-a ajuns proprietar al parterului blocului, Ruscovan a fortat acapararea intregii cladiri, refuzand sa contribuie financiar la reparatia acoperisului. Consiliul Local Rona de Sus, neavand suficienti bani pentru a suporta singura intretinerea cladirii si etajele pe care le detinea degradandu-se, a vandut cele doua etaje. Cine-a fost cumparatorul? Ruscovan, evident. Despre pleasca cu blocul, Ruscovan, „fericitul cumparator”, s-a limitat sa declare ca l-a „cumparat legal”. Nici nu ne-am fi asteptat la altceva. In schimb, juristul Cooperatiei, Costin, transformat ad-hoc in avocat al patronului, a motivat: „ne-a prins Revolutia cu spatii excedentare uriase. Primaria a venit in 1996 sa cumpere parterul blocului, noi am fost de acord, dar Primaria n-a mai avut bani pentru tranzactie. Evaluarea a fost la un pret mult mai mic decat cel cu care s-a vandut. Nu-mi mai aduc aminte cu cat anume, n-am memoria cifrelor (?).” Neavand lecitina la indemana sa-i oferim lui Costin, l-am intrebat pe Stefan Vedlinger, presedintele FEDERALCOOP. Numai ca acesta, fiind in pelerinaj prin tara si nimeni neavand dreptul sa-i preia prerogativele (!), doar saptamana viitoare ni s-a promis un raspuns. Comando de intimidare „Hai la fata locului!”, ne-am zis. La Cooperativa Rona de Sus, presedinta Daniela Ruscovan parea atat de surprinsa de aparitia ziaristilor incat, pentru a-si reveni, si-a chemat telefonic ajutoare (dialogul s-a purtat in limba ucraineana). La scurt timp, un jeep a oprit in fata sediului, si trei (!) cetateni au patruns in incaperea in care mai era prezenta contabila Bout, cea care, pana atunci a raspuns intrebarilor adresate presedintei. Cei trei erau Ioan Ruscovan (sotul presedintei), Costin (juristul FEDERALCOOP, sau al lui Ruscovan?, sau si al Cooperatiei si al sotului presedintei?, n-am inteles foarte clar) si inca un cetatean, rolul ultimului rezumandu-se la a sprijini un birou. Dupa aparitia val-vartej a „grupului de comando”, presedinta-sotie a reusit sa recunoasca: „avem 81 de cooperatori si pentru ca ne merge bine, unii ne acuza de una-alta, pentru ca le e ciuda.” Contabila Bout a completat: „la preluarea gestiunii, in 1995 (deoarece de la Revolutie si pana atunci, am functionat din inertie, fara cadru legislativ clar), mai eram doar 28 de membri cooperatori. Ulterior am mai gasit tabele la Baia Mare, din care a rezultat ca inainte erau peste 900 de membri. Noi am anuntat cand avem adunari generale, dar nimeni nu s-a prezentat, asa ca suntem... atatia cati suntem. In total, sunt 16 unitati cooperatiste, cu tot cu cele din comuna Bocicoiu Mare, dintre care 8 cooperare si 8 date in chirie (6 la Bocicoi, o magazie distrusa, o unitate la Costiui si 8 in Rona de Sus).” Sotul presedintei, probabil din calitate de chirias, a mentionat neintrebat: „contractele de inchiriere sunt in regula. Nu prea ne merg afacerile, pentru ca ne acopera piata saptamanala din centrul comunei.” In timp ce deplangeam soarta afacerilor patronului Ruscovan, juristul Costin a recunoscut ca: „la Rona de Sus avem probleme cu rentabilitatea economica, ca nu prea s-au platit chiriile.” Tinand cont ca cinci din cele opt spatii din Rona de Sus sunt detinute de sotul presedintei, oare principalul datornic nu este... acelasi Ruscovan? Nu am aflat exact cate din cele cinci-sase spatii sunt in proprietatea sa si cate sunt inchiriate pentru ca afacerile Cooperatiei cu cele ale lui NAVOCSUR SRL se intrepatrund, parand totuna... Epilogul chiriilor Excluzand brutaria („facuta de Cooperatie pe terenul scolii si cumparata de Ruscovan de la Orza”), referitor la chiriile care ar trebui sa aduca beneficii membrilor cooperatiei, sursele din Rona au declarat ca: „Ruscovan are spatiile din jos de pod, alte doua spatii de la etajul complexului si inca un spatiu. La braserie, magazinul de la parterul complexului, la librarie si bar sunt alti chiriasi. Daca acestia nu-si platesc chiriile, nici Cooperatia nu are bani. Si, oficial, nu prea are... In schimb, Ruscovanii sunt bogati.” In epilog, o informatie: SC FLOFOR SRL (una si aceeasi cu cea care a participat si la controversata licitatie a blocului), care detinea pana nu demult un spatiu in centrul comunei, a fost cumparata cu totul de... Ioan Ruscovan. Azi, sotia fostului patron al FLOFOR este angajata la firma lui Ruscovan. Insa, aceasta nu este decat o poveste tipica de imbogatire postdecembrista, in care castigator iese mereu cel mai iute de mana. Ruscovan, inc-un Logan! N-o sa v-o spunem p-aia frumoasa cu „ban la ban trage”, desi Ioan Ruscovan, ca un norocos veritabil, se pare ca ar fi castigat o Dacia Logan la tombola organizata de un ziar central. Dar o sa citam surse din comuna care au declarat sub protectia anonimatului ca actualii membri cooperatori sunt, in majoritate, angajati la firmele lui Ruscovan. „Descurcaretul” patron al SC NAVOCSUR este si vicepresedinte al filialei PD Rona de Sus (recent a pierdut batalia pentru sefia filialei, neavand sustinere din Baia Mare) si mai detine o pietrarie (unde prelucreaza andezit exploatat din cariera sa de la Budesti), o brutarie, un cazan de tuica, magazine, baruri etc. „Brutaria a fost proprietate mixta (Cooperatie si privat), iar acum a ajuns toata in mana lui Ruscovan. Tot ceea ce a reusit, a reusit prin relatiile cu Cooperatia, ajutat de juristul FEDERALCOOP. Asa a ajuns Ruscovan sa fie chirias sau proprietar pe spatiile Cooperatiei. De fapt, el isi depoziteaza marfa in fosta gradinita (proprietate a scolii), iar directorul unitatii, profesorul Ion Ardelean, sustine ca depozitarea ar fi legala pentru ca ar fi fost sponsorizat de Ruscovan!” Teofil IVANCIUC