Contributii la istoria germanilor din Maramures (IV)

* Evolutia demografica a germanilor din Maramures, in perioada moderna In timpul revolutiei maghiare din 1848-1849, condusa de Kosuth Lajos, multi maramureseni au stat alaturi de imparatul austriac, opunandu-se radicalilor in care vedeau un pericol suplimentar (vizavi de problema deznationalizarii), in cazul in care acestia ar fi invins. La sfarsitul anului 1848, populatia Sighetului a incercat intr-o noapte sa dezarmeze pe cei 1500 de ostasi revolutionari maghiari insarcinati cu paza orasului. Cateva date demografice La 23 iulie 1852, imparatul Franz Josef I doarme o noapte in resedinta comitatului, in timpul vizitei efectuate in provinciile estice ale imperiului. In acel an, orasul comitatens avea o populatie de 7300 de locuitori, 1000 de case, iar din punct de vedere al apartenentei religioase se inregistrau 2460 romano catolici, 1690 greco catolici, 1600 de calvini si 1500 de mozaici. In 1867, incepe dualismul austro-ungar, care a insemnat pentru toti maramuresenii un prilej sporit de lupte pentru pastrarea identitatii etnice, dar si o dezvoltare economica fara precedent. La 1857, Sighetul nu mai are decat 6408 locuitori, ca apoi populatia acestuia sa creasca iarasi: 8833 in 1869, 10852 in 1880, 14758 in 1890 si 16901 in 1900. In 1910, orasul avea deja 21370 de cetateni, 2819 case si 17439 iugare suprafata (circa 90 de kilometri patrati care includeau si intravilanul). Nationalitatile principale erau cele maghiara, evreiasca, ruteana, romana si germana. In oras existau o biserica romano catolica, una greco catolica, una reformata, doua sinagogi si o biserica evanghelica, cea a orasenilor germani. La nivel regional (partea de comitat de la sud de Tisa), existau 157 de mii de locuitori, dintre care 73500 de romani, 33600 maghiari, 28200 germani (majoritatea lor evrei, de fapt) si 21200 ruteni. Dupa religie, 100000 erau greco catolici, 34500 mozaici, 14300 romano catolici, 6100 calvini si 1380 ortodocsi. Din pacate… In anul 1914, izbucneste primul razboi mondial. Intre 3 si 6 octombrie a acelui an, Maramuresul este ocupat de rusi. Din 17 octombrie 1914 si pana in noiembrie 1918 sta sub ocupatia trupelor germane, armata de aici fiind comandata de generalul Konta, care rezida in Viseu de Sus. Doi ani si jumatate frontul a stat pe crestele Muntilor Maramuresului, pe aliniamentul varfurilor Stogu-Copilasu-Prislop, fiind vizitat chiar de imparatul Wilhelm II (a treia si ultima vizita a unui imparat de limba germana in Maramures). Pe muntii Copilasu si Prislop s-au construit adevarate orase de baraci, alimentate cu curent electric, si o sosea ce lega varfurile muntilor, plus alte doua sosele de acces: Poienile de sub Munte-Copilasu si Viseu-Lutoasa (construite de catre prizonierii rusi). Tot acum s-a construit drumul Petrova-Barsana, funicularul Poienile de sub Munte-varful Copilasu si linia ferata ingusta Borsa-Pasul Prislop-Iacobeni. Din pacate, autoritatile romane care au administrat regiunea intre anii 1918-1940 si apoi din 1945 incoace, n-au mentinut in functiune aceste facilitati extraordinare pentru dezvoltarea ulterioara a regiunii, asa ca totul s-a distrus. Dintre eroii primului razboi mondial nascuti in Sighet si de origine germana, ii amintim pe dr. capitan Junger (nascut in 1891) si pe ofiterul Schonn (nascut la 1862). Scaderea ponderii germanilor Dupa instalarea administratiei romanesti in Transilvania, statisticile din anul 1930 anunta ca 2% din totalul populatiei Maramuresului este de origine germana. In populatia urbana a judetului, ei au scazut masiv ca pondere. Din cei 160 de mii de locuitori ai judetului, 92500 s-au declarat vorbitori de limba romana, 33200 evrei, 17800 ruteni, 14300 maghiari si 3176 vorbitori de limba germana. Romano catolici s-au declarat 10400 maramureseni, iar calvini doar 2900. Din punct de vedere al etniei, au fost inregistrati 93200 de romani, 33779 evrei, 19293 ruteni, 11196 maghiari, 3247 germani, 485 cehoslovaci etc. Acest fapt se explica prin declararea majoritatii evreilor vorbitori de idis (dialect al limbii germane) ca fiind etnici germani in prima faza, ca apoi sa se prezinte ca israeliti. In anul 1938, Maramuresul istoric avea o populatie de 169177 locuitori, dintre care 4734 erau germani, iar dupa religie se inregistrau 11238 romano catolici si 3434 calvini. Teofil IVANCIUC teofil@gazetademaramures.ro