Contribuții academice și culturale la conferința internațională de la Paris

Moștenire culturală și identitate națională în era globalizării

În perioada 14-15 februarie 2025, Parisul a găzduit Conferința internațională „Ancrages et déplacements dans les pratiques culturelles vivantes”. Prima zi a evenimentului s-a desfășurat la Université Paris‐Est Créteil, unde peste 30 de cercetători, profesori și masteranzi și-au prezentat lucrările de cercetare care au vizat dinamica moștenirii culturale în era (de)globalizării, aspecte privind (de)structurarea identității în spațiul (post)național și dislocări în literaturile transculturale și transnaționale.

Alături de cercetători și cadre didactice de la prestigioase universități și institute de cercetare internaționale (University of New Hampshire, Université Paris‐Est Créteil, University „Gaston Berger”‐ Senegal, Université de Versailles Saint‐Quentin‐en‐Yvelines, Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova, Harvard University, Institutul Limbii Române – Université Sorbonne Nouvelle Paris, American University in Paris, University of Maryland, Kennesaw State University și Cergy Paris Université), la conferință s-a remarcat prezența României. Cinci profesori și cinci masteranzi de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere din Baia Mare, au adus în prim-plan aspecte privind dinamica patrimoniului cultural local și național contemporan. Participarea lor a subliniat rolul activ al mediului academic românesc în dezbaterile privind moștenirea culturală și structurile identitare în era globalizării și post-globalizării.

În prima secțiune a conferinței, moderată de către dr. Crina Bud (Institutul Limbii Române – Université Sorbonne Nouvelle Paris), cadrele didactice de la Facultatea de Litere din Baia Mare au susținut următoarele comunicări: dr. Petru Dunca, „Cultural Europe. Globalization and National Identities”, dr. Delia Suiogan, „La réactualisation des valeurs culturelles ‑ faire travailler la mémoire collective dans le context de la (dé)globalization”, dr. Natalia Lazar „D’une simple maison à un vrai chez‑soi. Regard général sur la communauté du Pays d’Oaș sous l’influence de la migration” și drd. Florin-Vasile Pop „Mythe et magie dans l’architecture traditionnelle de Țara Chioarului” (care a prezentat o parte din rezultatele proiectului de cercetare „Porți de șură din Chioar”, derulat în anul 2024 la Copalnic-Mănăștur, alături de Vasile Chira, Niculina Comiati, Daniel Pop, Firicel Grigor, Gabriela Filip și dr. Dumitrița Filip). În a doua secțiune a conferinței, moderată de dr. Natalia Lazar (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca), masteranzii de la specializarea Etnoturism - Etnologia și Turismul Cultural din cadrul Facultății de Litere din Baia Mare au avut ocazia să-și prezinte cercetările lor – parte a unor teze de disertație - în fața unei audiențe internaționale: Ciprian Ștețco, „Une perspective herméneutique sur la symbolique d’une porte”, Cristina Petrea Postovaru, „Mariage sur une blouse roumaine”, Daniel Pop „Le masque et l’imaginaire collectif. Tradition et innovation”, Maria Moiș „Le vêtement comme forme de communication d’une identité. Entre tradition et modernité”, Ileana Michiș Andreica, „La chemise traditionnelle -  une marque de l’identité”.

În a doua parte a zilei, în cadrul secțiunii „Dislocations dans les littératures transculturelles et transnationales”, dr. Anamaria Fălăuș – decan al Facultății de Litere din Baia Mare - a susținut comunicarea: „Migrant Stories: A Quest for Identity in Marjane Satrapi’s Persepolis and Jene Luen Yang’s American Born Chinese”. Comunicările  din finalul primei zilei au aparținut doamnelor dr. Roxana Bauduin (Université Paris‐Est Créteil) și Ileana Chirila (University of New Hampshire), membre ale comitetului de organizare a conferinței și gazde primitoare, care au reușit să creeze pe întreg parcursul zilei o atmosferă caldă și stimulantă pentru discuțiile tematice și schimbul de idei, punând accent pe importanța colaborării academice.

A doua zi a conferinței a debutat cu o masă rotundă având ca temă schimbările și schimburile practicilor culturale din spațiul diasporei. Programul a continuat cu expoziții, demonstrații și concerte ale artiștilor și meșterilor populari din România, găzduite la Teatrul Antoine Watteau din Nogent-sur-Marne, în cadrul primei ediții a „Festivalului Culturilor Tradiționale Vii”, unde România a fost țara invitată de onoare. Au fost două zile de manifestări științifice și culturale care au oferit o platformă propice pentru schimbul de idei și promovarea patrimoniului cultural românesc pe scena internațională.

Dr. Delia Suiogan – coordonator al Domeniului Studii Culturale din cadrul Facultății de Litere Baia Mare, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Samuel Huntington,  într-o lucrare privind identitatea națională a americanilor, afirma că: ,,toate societățile se confruntă cu amenințări recurente la adresa existenței lor, care le pot nimici. Cu toate acestea, unele societăți sunt capabile să-şi amâne sfârșitul, oprind şi schimbând sensul proceselor de declin, înnoindu-și vitalitatea şi identitatea” (Samuel P. Huntington, „Cine suntem? Provocările la adresa identității naționale americane”). Pornind de la această idee și parafrazându-l,  credem că și românii își pot și ar trebui să își asume din nou tradițiile, sistemele de valori, identitatea reală,  pentru că ele constituie „izvorul libertății, unității, puterii, prosperității” (ibidem).

 Acest lucru se poate face prin cunoaștere, prin redescoperirea sensurilor  acelor elemente ce țin de moștenirea culturală, transmise din generație în generație și care ne definesc identitatea.  Învățarea, conservarea, restituirea sunt activități culturale, iar ele trebuie să fie realizate toate sub semnul interacțiunii dintre sistemele de gândire, dintre trecut şi prezent, dintre național şi universal. Asumarea unei identități simultan cu participarea la viața societății globale este posibilă dacă se au în vedere strategii adecvate. Identificarea unor astfel de strategii a fost preocuparea tuturor participanților la conferință.

Printr-o serie de paneluri cu tematică etnologică, antropologică,  sociopolitică sau literară, Conferința Internațională  „Anchors and Disruptors in Living Cultural Practices”// „Ancrages et déplacements dans une culture traditionnelle vivante”// „Înrădăcinări și mutații într-o cultură tradițională vie”, care s-a desfășurat în perioada 14-15 februarie 2025, la Paris, a abordat, într-un mod transdisciplinar, modul în care forțele contrastante ale globalizării și deglobalizării afectează practicile culturale vii, care se referă la tradiții, obiceiuri și expresii care sunt practicate activ și transmise într-o generație. Aceste practici sunt dinamice, evoluând în timp, păstrându-și, totuși, semnificația culturală. Ele servesc adesea ca o modalitate pentru comunități de a-și exprima identitatea, valorile și moștenirea, iar multe dintre ele sunt recunoscute pe lista patrimoniului cultural imaterial a UNESCO, subliniind semnificația lor pentru umanitate.

Conferința a fost parte integrantă a unui eveniment cultural, artistic și științific mai amplu, organizat sub titlul „Festivalul culturilor tradiționale vii”, director artistic Roxana Bauduin, cu o contribuție foarte importantă a Asociației „La voix de la Diaspora Roumaine”. În cadrul acestui Festival, s-a desfășurat și  Masa rotundă: „Ipostaze ale devenirii fenomenului cultural tradițional din perspectiva migrației”, coordonată de Facultatea de Litere din cadrul CUBNM, UTCN, prin domeniul Studii Culturale.