Consiliul Național Român Comitatens din Maramureș: „Să ne arătăm vrednici de măreția vremurilor ce trăim”

În noiembrie 1918, în întreaga Transilvanie și în ținuturile locuite majoritar de români începe acțiunea de constituire a consiliilor naționale române comitatense care au trecut la formarea consiliilor naționale române în fiecare localitate și la înființarea gărzilor naționale române locale. Consiliile naționale locale, comunale și comitatense au ales delegații pentru Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.

„Frați români maramureșeni!” se intitula Apelul din 11 noiembrie 1918 de la Sighetu Marmației: „au căzut lanțurile robiei de veacuri, a sosit ceasul măreț al eliberării. O lume nouă își ia astăzi ființă din ruinele trecutului și soarele dreptății a răsărit biruitor pe cerul nostru”, iar pentru a contribui la înfăptuirea idealului de unitate națională chema maramureșenii la adunarea populară de constituire a Consiliului Național Român Comitatens. „Să ne arătăm vrednici de măreția vremurilor ce trăim” se arată în încheierea Apelului.
Un moment istoric important pentru Maramureș a fost, la 22 noiembrie 1918,  adunarea de constituire a Consiliului Național Român Co­mitatens din Maramureș, o stră­lu­cită manifestare a voinței de liber­tate și unitate națională a mara­mu­reșenilor. Ziarul „Sfatul” din 7/20 decembrie 1918 relata: „A fost ziua cea mai frumoasă, cea mai aleasă a Mara­mureșului românesc. S-au adunat românașii din toate satele comitatului ca la un semn, cu steaguri, cu cocarde în tricolor românesc. Eram adunați 5-6000 de oameni fiecare cu dorul sfânt în inimă, cu dorul arzător de a arăta lumii întregi că neamul românesc din Maramureș știe să-și croiască viitorul, știe să-ți aleagă oamenii și, mai ales, ce vrea să dovedească, că stă ca o stâncă pe lângă marele sfat național”.

„Protocolul” nr. 1/1918, întocmit în adunarea de constituire a Consiliului Național Român din Maramureș ținută la Sighet la 22 noiembrie 1918, consemnează că la adunare sunt prezenți reprezentanți ai comunelor și din cercurile administrative Vișeu, Iza, Șugatag și Sighet, „300 de funcționari și conducători și popor în număr de 5000”. Pre­ședintele ad-hoc al adunării, preotul Simion Balea din Săpânța, în cuvinte înflăcărate arată scopul întrunirii și roagă pe cei prezenți să continue Sfatul Național Român al Comitatului Maramureș, cu 34 de membri. Președintele ales, dr. Vasile Chindriș, și membrii Sfatului Național prestează jurământul în fața adunării pe steagul național român. Se propune ca sfaturile na­ționale sătești să trimită câte doi delegați în Sfatul Național Comitatens Central al comitatului. Tot la fel reuniunile preoților, învăță­torilor, a notarilor români de stat, precum și secțiunea social-democratică a muncitorilor români.
Se hotărăște afirmarea Consiliului Național Român Comitatens ca singurul organ legal chemat a conduce viața publică a poporului român din Maramureș, afilierea acestora la Consiliul Național General cu sediul la Arad, se mulțumește lui Alexandru Vaida Voevod „pentru reprezentarea vrednică a idealului național prin vorbirea ținută în 19 octombrie (sic!) 1918 în Parlamentul maghiar”. Hotărăște înființarea sfaturilor naționale sătești pentru păzirea ordinei publice, organizarea gărzilor naționale.
Despre adunarea din 22 noiembrie 1918, dr. Grigore Bota își amintește că „nimeni dintre cei prezenți nu se îndoiau de reușita unirii și nimeni nu tremura de teama mitralierei amplasate pentru a ne intimida, la o fereastră a hotelului Korona”.

Odată constituit, Consiliul Național Român din Maramureș a desfășurat o vastă activitate organizatorică, spri­jinind prin toate forțele alcă­tuirea consiliilor comunale și gărzile naționale române în întreg județul. În cartea „Maramureșul și Unirea”, editată de Muzeul Jude­țean în 1968, se arată că: „În circulara Consiliului Național Județean redactată pe baza directivelor primite din partea C.N.R.C, privind înființarea în fiecare comună a consiliilor comunale și a gărzilor na­ționale, se precizează în cele mai mici amănunte formele de organizare, precum și atribuțiile noilor organe populare. Articolul 1 prevede instituirea, în fiecare comună, de consilii naționale române din atâția membri cât cer împrejurimile. Consiliul își alege biroul format dintr-un președinte, unul sau doi vice­pre­ședinți și unul sau doi secretari. Consiliul comunal, în frunte cu biroul său, va avea de îndeplinit toate îndrumările primite de la Consiliul național român județean și Consiliul Național Român Central și să rezolve toate sarcinile social-politice și economice care cad în sfera sa de acțiune. Consiliul comunal – se spune în circulară – avea datoria să mențină ordinea obștească în comună, să vegheze asu­pra secu­rității persoanei, fără deosebire de neam și confesiune”.
Pentru a evita abuzurile sau acțiu­nile anarhice, circulara prevedea ca: „nimeni să nu se facă judecător în cauza sa, ci orice nedreptate l-a ajuns din trecut, ori va întâmpina în viitor, să se adreseze pentru recuperarea dreptului violat biroului consiliului comunal sau județean”. Iar Garda Națională avea datoria de a interveni: „de câte ori ordinea obștească, siguranța personală sunt amenințate și să sprijine populația românească pentru realizarea uni­rii- visul său de veacuri”.
Tot în 22 noiembrie, a avut loc o adunare și în Baia Mare. În aceeași carte apărută în 1968 se arată că: „populația românească a orașului - mineri, intelectuali și țărani din satele învecinate - și-a dat adeziunea unanimă și deplină la măsurile preconizate de C.N.R.C. care exprimau voința nestrămutată a întregului popor român. Preșe­dinte al Consiliului național român local din Baia Mare a fost ales avo­catul Ioan Șavaniu, iar ca vice­președinți: dr. Teofil Dragoș și protopopul Alexandru Breban. Cu această ocazie, a fost constituită și garda națională al cărei comandant a fost numit locotenentul în rezervă dr. Aurel Nistor”.

La Vișeul de Jos, s-a constituit Con­siliul național comunal și garda națională în aceeași perioadă, cu prilejul unei mari adunări populare care a avut loc în localul școlii din comună.
Cu aceeași hotărâre s-au întrunit și românii din vechiul comitat al Chioarului, cu sediul la Șomcuta Mare. La adunarea din Șomcuta au participat și și mulți țărani și intelectuali din satele apropiate: Buciumi, Văleni, Valea Chioarului, Buteasa.
Clocotul Unirii s-a resimțit și în zona Târgu Lăpuș. În apelul adresat intelectualilor se arată că: „Sfatul organizat al neamului românesc vă cheamă imperios la o consfătuire pe ziua de 3 noiembrie 1918, la care să se aleagă consiliul național român, acuma când zbuciumul vremurilor ne-a adus suflul cald al libertății întregului neam românesc”. Din consiliul național ales la această consfătuire au făcut parte Gavril Buzura, protopopul Ioan Olteanu, George Petrovan, directorul băncii Lăpușeana, Clement Petrovan, dr. Ioan P. Olteanu, dr. Iuliu Meca, precum și 6 țărani.  
În localitățile cu populație mixtă, ca Baia Sprie, Sighet, Târgu Lăpuș, Baia Mare, Seini, au luat ființă și consilii naționale maghiare.

Surse:
Dăncuș, M.; Todinca, Ghe. – Unirea Mara­mureșului cu Țara, Editura Muzeului Maramureșului,
Mara­mureșul și Unirea”,1968
Sfatul”, organ oficial al C. N. R. Comitatus Maramureș, An I, nr. 1 din 7/20 decembrie 1918, Sighet,
Contribuții maramureșene la Marea Unire (1918-1919), Gheorghe Todinca
Protocol de constituire al Consiliului Național Român Comitatens din Maramureș - Reprodus după o copie autentificată aflată în arhiva Muzeului Maramureșului
din Sighetu Marmației, provenită din Fondul dr. Ioan de Kovats.
No. 1/1918, PROTOCOL luat în adunarea de constituire a Consiliului Național Român din Mara­mureș ținută în Sighetu Marmației în 22 novembrie 1918 oarele 11. Prezenți: Ca reprezentanți ai comunelor din cercurile administrative Vișeu, Iza, Șugatag și Sighet 300 fruntași și conducători și popor în număr de 5000.

Ca președinte ad-hoc, părintele Simeon Balea din Săpânța prin cuvinte înflăcărate deschide aduna­rea și roagă prezenții să se consti­tuiască numind de notar pe domnul dr. Vasile Filipciuc.
Domnul dr. Tit Doroș prezintă propunerile conferinței prealabile, și să primesc cu însuflețire a celor prezenți și Sfatul Național să constituiește în modul următor:
De președinte a fost proclamat domnul dr. Vasile Chindriș, de membri în Sfatul Național Comitatenz au fost aclamați domnii: Alexandru Cuza Anderco, dr. Aurel Szabo, dr. Ilie Chindriș, dr. Izidor Anderco (preot greco-catolic), Emil Bran (preot greco-catolic), Artemiu Anderco (preot greco-catolic), Ștefan Ilniczki, Emil Stoica, Longin Mihalyi, De­metriu Kiss (preot greco-catolic), Simeon Balea (preot greco-ca­tolic), dr. Ioan Rednic, dr. Ioan de Kovats, dr. George Bârlea, dr. Titu Doros, Ioan Doros (preot greco-catolic), Nicolae Doros (preot greco-catolic), dr. Vasile Filipciuc, Simeon Sierbul, Iuliu Ardelean (preot greco-catolic), Ioan Bilț (Dăncuș), Ioan Bârlea, Bazil Iurca, Vasile Țiplea, Ioan Balea, Alexandru Miclea, dr. Grigore Bota, dr. Ilie Lazar, Vasile Timiș (Filipan), Petru Salca, Vaier Pop, Nicolae Pop, Simion Coman Pop, și Ștefan Pop.
Președintele dr. Vasile Chindriș și membrii prezenți ai Sfatului Națio­nal prestează în fața adunarei pe steagul național român jurământul prescris.
Domnul președinte al Sfatului Național dr. Vasile Chindriș pro­pune ca Sfaturile Naționale Sătești să trimeată câte doi delegați în Sfatul Comitatenz Central, asemenea cor­porațiunile preoțimei, învățătorilor, a notarilor români, a funcționarilor români de stat precum și secțiunea social demo­cra­tică a muncitorilor români, adu­narea primește unanim.
Atât adunarea cât și Sfatul Na­țional unanim hotărăște urmă­toarele:
a. Consiliul Național Comitatenz ca singurul organ local chemat a conduce viața pu­blică a poporului român din Maramureș aderează Consiliului Național General Ro­mân cu sediul în Arad și să supune întru toate hotărârilor și poruncilor acestuia ca și singurul organ ro­mân chemat și exclusiv îndreptățit a hotărî și porunci în numele poporului român din Ardeal și Ungaria.
b. Mulțumesc domnului deputat dr. Alexandru Vaida Voevod pentru reprezentarea vred­nică a idealului național prin vorbirea ținută în 19 octomvrie a Camerei Ungare.
c. Hotărăște înființarea Sfaturilor Naționale Sătești pentru păzirea ordinei, organizarea gardelor naționale.
d. Mulțumește domnului Ale­xandru Cuza Anderco pentru darul național de coroane una suta de mii și constată ca prin acest dar princial domnul Alexandru Cuza Anderco a intrat în șirul marilor mecenați români.
Nefiind alte propuneri concre­zându-să președintele ca rgent să se pună în conțelegere cu Consi­liul Central Român din rad, adu­narea se declară încheiată.

D.C.S. dr. Vasile Filipciuc m.pr. notar, dr. Vasile Chindriș m.pr. Președinte.