Curs valutar
Euro
Dolar american
Lira sterlină
Forint unguresc
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Consiliul Dirigent și învățământul românesc din Ardeal
La sfârşitul secolului al XIX-lea, odată cu introducerea regimului liberal la Viena, activitatea culturală din Maramureş a fost impulsionată de către „Asociaţia pentru cultura poporului român din Maramureş”. În Adunarea comitatensă din 13 decembrie 1860, comitele Iosif Man a propus înfiinţarea unei preparandii româneşti, respectiv a unui „alumneu” (internat) pentru a cărei funcţionare s-a cerut aprobarea Curţii de la Viena. Ulterior, Asociaţia va avea şi alte instituţii proprii: tipografie, librărie, Societatea de lectură „Dragoşiana”. În şedinţa din 3 septembrie 1861 comitetul de organizare ales a decis să cheme ca profesor preparandial pe Ion Buşiţa, al Pedagogiei din Viena.
Cursul preparandial de la Sighet a debutat la 20 ianuarie 1862 cu un număr de 12 elevi, care până în iulie 1862 au urmat anul pregătitor, iar din toamna anului 1862 au urmat cele două cursuri cu durata de un an fiecare. În anul 1864 a absolvit Preparandia Sighet primul lot de 24 de elevi. Pe toată durata şcolarizării au fost predate următoarele materii: religia, istoria bisericească, gramatica limbii române a lui G. Munteanu, gramatica maghiară, citirea, istoria naturală, metodica, geografia, geometria, istoria universală, economia, calculul mintal, caligrafia, cântul bisericesc şi popular.
Iniţierea pedagogică a elevilor se făcea în şcoala populară din localitate. Elevii urmau o serie de activităţi practice ce aveau o dublă orientare: pedagogică şi economică. Ion Buşiţa, cu o bogată activitate ca şi învăţător la şcoala populară din Lăpuşul Românesc, era un temeinic cunoscător al didacticii. Activităţile practice economice se desfăşurau în grădina şcolii, unde elevii erau iniţiaţi în tehnica pomăritului, grădinăritului şi albinăritul. Cei doi profesori ai şcolii care au colaborat cu învăţătorul Ioan Buşiţa au fost George Păcurariu şi Ion Pop. Înregistrând progresul Preparandiei, care a pregătit peste o sută de învăţători pentru şcolile maramureşene, guvernul ungar a decis să înfiinţeze în anul 1870 o preparandie de stat cu limba de predare maghiară. „Asociaţia pentru cultura poporului român din Maramureş” a decis în octombrie 1869 că preparandia română să-şi înceteze activitatea. Profesorul Ioan Buşiţia a fost încadrat la preparandia de stat, unde a propus unele cursuri şi în limba română. De aici el a fost mutat profesor la Preparandia din Sarospatak, iar la cea din Sighet cursurile de limba română au încetat în 1878.
La 22 noiembrie 1918 se organizează la Sighet o impunătoare Adunare Naţională care alege delegaţii comitetului Sfatului Naţional Român în frunte cu dr. Vasile Chindriş şi delegaţii pentru Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Participarea maramureşenilor la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia este bine primită de istoriografia românească şi din acest considerent n-o să-l reluăm aici. Prin Decretul –lege 3631 din 11 decembrie se consfinţea unirea pe plan intern şi se organiza Transilvania provizoriu prin cele două organisme, Marele Sfat Naţional, cu rol legislativ, şi Consiliul Dirigent, drept for executiv. Acesta din urmă, avea în componență 15 Resorturi (ministere): 1. Iuliu Maniu – președinte și titular la Interne; 2. Vasile Goldiș – vicepreședinte, titular la Culte și Instrucțiune Publică; 3. Alexandru Vaida Voevod – vicepreședinte, Resortul Externe și Presă; 4. Ștefan Cicio-Pop – vicepreședinte, Resortul Armatei și Siguranței Publice; 5. Aurel Vlad – vicepreședinte, Resortul Finanțe; 6.Romul Boilă – secretar, Resortul de Comunicații, Lucrări Publice, Poștă, Telegraf, Alimentație; 7.Emil Hațieganu – secretar, Resortul de Codificare; 8. Ioan Suciu – Resortul Organizării și pregătirii Constituantei; 9. Aurel Lazăr – Resortul Justiției; 10.Victor Bontescu – Resortul de Agricultură și Comerț; 11. Ioan Flueraș – Resortul Social și Igienă; 12. Iosif Jumanca – Resortul Industriei; 13. Vasile Lucaciu – fără portofoliu; 14. Valeriu Braniște – fără portofoliu; 15. Octavian Goga – fără portofoliu.
La 17 decembrie 1918, Alexandru Vaida-Voevod, Ștefan Cicio-Pop și Vasile Goldiș sunt numiți miniștri fără portofoliu în guvernul condus de Ionel Brătianu, de la București. Astfel, portofoliile primilor doi din Consiliul Dirigent se desființează, iar în locul lui Vasile Goldiș, la Culte și Instrucțiune Publică, este desemnat Valeriu Braniște. La 14 decembrie 1918, Consiliul Dirigent înființează Gazeta Oficială, care apare neîntrerupt, la Sibiu, până la 31 martie 1920. Ea publică hotărârile Marelui Sfat al Transilvaniei, decretele, ordonanțele, notele circulare și alte decizii ale Consiliului Dirigent. În anunțul ministrului Valeriu Braniște, nr. 5742, Sibiu 14 iunie 1919, publicat în Gazeta Oficială, nr. 35/16 iunie 1919, pp. 234-235, se înființează: a) 17 licee de băieți – din care 8 licee complete (clasele I-VIII) și 9 deocamdată cu primele 5 clase românești, la poziția 5 figurând „Dragoș” – Sighet; b) 4 școli reale superioare (clasele I-V românești); c) 3 licee de fete deocamdată cu clasele I-V românești; d) 2 școli superioare de fete (clasele I – V), la Brașov și Sighet; e) 2 școli comerciale de băieți; f) 2 școli comerciale de fete; g) 6 Școli Normale, 5 de băieți (printre care și cea de la Sighetul-Marmației) și una de fete (Foto 2-3). După cum se remarcă, Sighetul, cu cele trei unități școlare, a jucat un rol important în creionarea viitorului sistem educațional ardelean, asemenea Clujului, fiind întrecut doar de Arad și Brașov (cu 4 unități de învățământ), dar peste orașe precum Oradea, Sibiu sau Târgu Mureș, cu câte două (Foto 4-5).
În Comunicatul publicat în Gazeta Oficială a Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului şi ţinuturilor româneşti din Ungaria din 10 august 1920 de către secretarul general dr. Onisifor Ghibu pentru trebuinţele învăţământului secundar de stat sunt numiţi patru directori regionali după cum urmează: în circumscripţia Sibiului Andrei Bârseanu, fost profesor la Şcoala Centrală din Braşov; în circumscripţia Cluj Dr. Valeriu Seni, fost profesor la liceul Năsăud; în circumscripţia Oradea, Dr. Alexandru Pteancu, fost profesor la Beiuş, iar în circumscripţia Timişoara, Ioan Petrovici, fost profesor la liceul din Braşov. Prin acelaşi act sunt desemnaţi directorii din liceele nou înfiinţate, după cum urmează:
La Liceul „Gheorghe Şincai (Baia Mare) Dr. Gheorghe Heicou, fost profesor la liceul din Beiuş.
La Liceul „Traian Doda” (Caransebeş) Sabin Evuţian, fost profesor la Şcoala Normală din Arad.
La Liceul „Andrei Mureşanu” (Dej) Victor Motogna, fost profesor la liceul din Năsăud.
La Liceul „Radu Negru” (Făgăraş) Dr. Traian Suciu, fost profesor la gimnaziul din Brad.
La Liceul „Timotei Cipariu” (Ibaşfalău) Nicolae Negru, fost profesor la liceul din Blaj.
La Liceul „Coriolan Brediceanu” (Lugoj) Dr. Victor Bârlea, fost profesor la Şcoala Normală de fete din Lugoj.
La Liceul „Gheorghe Lazăr” (Sibiu) Dr. Ioan Bunea, fost profesor la liceul din Braşov.
La Liceul „Regele Ferdinand” (Turda) Petru Suciu, fost profesor la liceul din Blaj.
La Liceul „Mihai Viteazul” (Alba Iulia) Enea Zeflean, fost director la şcoala civilă din Abrud.
La Liceul „Gheorghe Bariţiu” (Cluj) n-a fost repartizat nici un profesor.
La Liceul „Aurel Vlaicu” (Orăştie) Ioan Cheri, fost profesor la gimnaziul din Brad.
La Liceul „Emanoil Gojdu” (Oradea) Ioan Pap, fost profesor la liceul din Sibiu.
La Liceul „Dragoş” (Sighet) Dr. Eugen Széles.
La Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” (Târgu Mureş) Dr. Petru Hetcou, fost profesor la liceul din Beiuş
La Liceul „Moise Nicoară” (Arad) Nicolae Mihulin, fost profesor la şcoala normală din Arad.
La Liceul „Simion Bărnuţiu” (Şimleul Silvaniei) Dr. Ioan Osian, fost profesor la Beiuş.
La Liceul „Mihai Eminescu” (Satu Mare) Dr. Vasile Lohan, fost profesor la liceul Seghedin.
La Şcoala reală superioară Braşov Gheorghe Chelariu, fost director la liceul din Braşov.
La Şcoala reală superioară Deva Iosif Botean, fost profesor la aceeaşi şcoală.
La Şcoala reală superioară Timişoara Ascaniu Crişan, fost profesor la Şcoala normală din Sibiu.
La Şcoala reală superioară Oradea Dr. Vasile Kirvai, fost profesor la şcoala din acelaşi oraş.
La Şcoala reală superioară Arad n-a fost numit director.
La Liceul de fete din Arad Dr. Lazăr Nichi, fost profesor la liceul din Arad.
La Liceul de fete Sibiu, Dr. Vasile Bologa, fost director la Şcoala civilă a Asociaţiunii.
La Liceul de fete din Sighet Cornel Sânjoanu.
La Liceul de fete Oradea Ştefan Scridon.
