Congresul victoriei definitive a socialismului

Era toamna lui 1989. O toamnă în care se numărau „măreţele realizări” şi acţiunile de propagandă pentru iubitul conducător. Primul eveniment măreţ, considerat ca o ultimă repetiţie înainte de Congresul al XIV-lea, era aniversarea de 45 de ani de la „victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă de la 23 august 1944”.

Potrivit documentelor şi cer­cetărilor lui Robert Fürtös dintr-o lucrare inti­tulată „Comitetul Jude­ţean Maramureş al P.C.R. Toamna anului 1989”, pentru adunarea din capitală, Maramureşul urma să trimită un grup de 500 de oameni, în cadrul cărora „neapărat în pri­mele 2-3 rânduri să fie mineri, me­talurgişti, aşa cum s-a stabilit, 300 muncitori, 150 ţărani şi 50 de in­telectuali”.
La 21 august urma să aibă loc, în Baia Mare, „demonstraţia oamenilor muncii”, pentru care trebuia construită o tribună cu o capacitate de 300 de locuri. La eveniment trebuiau să fie prezenţi peste 80.000 de oameni, din diferite întreprinderi. Directivele erau clare: „sălile să fie pline, oamenii să fie îmbrăcaţi de sărbătoare, să fie agitaţie puternică şi să se pregă­tească un program cultural-artistic adecvat evenimentului. În prezidiu vor lua loc tovarăşi din conducerea comunei, membri de partid care au o activitate mai îndelungată şi se bucură de prestigiul comunei”.
Mai mult, secţiile de propagandă trebuiau să organizeze „activităţi specifice” în toate oraşele şi comunele: „cu toate categoriile de oameni ai muncii, în special tineretul, prin care se va urmări cunoaşterea vieţii şi activităţii secretarului ge­neral al partidului, tov. Nicolae Ceauşescu, contribuţiei sale decisive, la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, a marilor realizări obţinute în Epoca Nicolae Ceauşescu”.

Evenimentul cel mai important pentru P.C.R. era însă al XIV-lea congres care urma să se desfăşoare în 20-25 noiembrie şi urma să devină „congresul victoriei depline a socialismului, a triumfului principiilor socialismului ştiinţific, în transformarea revoluţionară a societăţii româneşti, a indepen­denţei depline, economice şi poli­tice a ţării”. La baza acestuia stăteau Hotărârile Plenarei C.C. a P.C.R. din 27-28 iunie 2009. Sarcinile comitetului judeţean P.C.R. Maramureş erau în mare asemă­nătoare cu a altor organizaţii.

Din documentele comitetului jude­ţean reiese că urma „să fie pusă cu tărie în evidenţă lupta poporului român pentru formarea sa, a limbii şi culturii proprii, drumul glorios parcurs în istorie, de la primul stat centra­lizat al dacilor, de acum 2060 de ani până în prezent, fiind evocate cu căldură marile momente ale afirmării conştiinţei de sine a naţiunii”.
Alături de revoluţia lui Horea, Cloşca şi Crişan, a lui Tudor Vladi­mirescu, sau lupta pentru reîntregirea ţării, urma să fie explicată şi victoria socialismului.
Urma să se discute şi de lichidarea datoriei externe, „o strălucită victorie”.
Toate întreprinderile erau îndemnate să realizeze până la congres indicatorii pe anul respectiv. În agricultură, în cinstea congresului, trebuiau obţinute „cele mai mari producţii din istoria ţării”, pentru ca tot mai multe unităţi agricole să poată dobândi titlul de „Erou al noii revoluţii agrare”.
În schimb, unităţile de învăţământ trebuiau să asigure formarea unor adevăraţi comunişti. Toate B.O.B.-urile din unităţile de învăţământ aveau sarcina de a îndruma şi controla activitatea politică şi educativă din organizaţiile Şoimii Patriei, Pionieri, U.T.C. Se cerea utilizarea unor materiale de propagandă ca „Întrebări şi răspunsuri pe teme de educaţie materialist-ştiinţifică pentru tineret” sau înscrierea elevilor în cercul „Tânărul ateist”.
Pe lângă ateism, tinerii trebuiau să înveţe recunoştinţa faţă de Nicolae Ceauşescu şi dragostea pentru comunism. Pentru celelalte categorii sociale, principalul mijloc de pro­pagandă era „Scânteia”.
La Sighetu Marmaţiei, în toamna lui 1989 s-a ajuns ca tot al doilea cetăţean să dispună de presă. Pentru a creşte numărul de abonamente la „Scânteia”, vânzarea unor reviste ca „Pentru Patrie” sau „Sportul” erau condiţionate de cumpărarea oficiosului P.C.R.

Directive clare
Toţi delegaţii maramureşeni la Conferinţa Organizaţiei Judeţene Maramureş a P.C.R. aveau un program bine stabilit. De exemplu, delegaţii din partea Comitetului Municipal Sighetu Marmaţiei „trebuiau să ajungă în Baia Mare cu o seară înainte, iar a doua zi, să fie prezenţi la sala de şedinţe cel târziu la ora 7, într-o ţinută corespunzătoare, iar cei care vin de la sat să fie îmbrăcaţi în costume naţionale”.

Delegaţia pentru al XIV-lea Congres

La 11 noiembrie 1989, la Baia Mare a avut loc Conferinţa Organizaţiei Judeţene Maramureş a P.C.R. Pe ordinea de zi, alături de consfătuiri şi rapoarte de activitate se afla şi alegerea delegaţilor care să reprezinte judeţul la al XIV-lea Congres. Pentru judeţ au fost alese 585 de persoane, din care cea mai mare parte muncitori. Acestora li s-au alăturat şi 10 reprezentanţi ai unităţilor militare din judeţ.
Organizaţia judeţeană a aprobat şi programul pe 1990 şi a hotărât în unanimitate „realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congresul al XIV-lea în funcţia supremă de secretar general al partidului”.
A doua zi, ziarul „Pentru socia­lism” scria că lucrările „au avut loc într-un climat de puternică însufleţire patriotică şi politică, de vibrantă dragoste, stimă şi neţărmurită recunoştinţă. Minute în şir s-a ovaţionat şi scandat cu puternică însufleţire «Ceauşescu reales la al XIV-lea Congres»”.