Concernele straine controleaza presa ceha

Doar 13% din presa ceheasca are un proprietar national. Efectul cel mai insemnat al acestei stari de lucruri este calitatea scazuta a presei, relateaza Gazeta Wuborcza, citata de Rompres. Concernele straine au inceput sa intre pe piata ceheasca in anul 1991. Primul a fost Ringier, care a editat revista Ceskoslovensky Profit, avand la baza publicatia elvetiana Cash. In anii urmatori, capitalul strain a invadat piata. Au aparut publicatii cunoscute din strainatate ca Burda, Bravo sau Playboy, dar si prima revista de scandal, Blesk, editata de Ringier, faimoasa pentru articolele despre maxilarul Helenei Vondrackova sau continutul lazii de gunoi a lui Karel Gott. Nu mai trebuie adaugat ca a avut un succes enorm. Azi vinde zilnic 500.000 de exemplare. Dependenta economica Si proprietarii cotidianelor cehesti s-au decis sa le vanda unor investitori straini. Milan Smid, specialist in presa de la Universitatea Carolina din Praga, considera ca acest pas era inevitabil. La cat de greu se obtineau credite bancare, banii pentru dezvoltarea tehnologiei puteau fi adusi doar de concernele straine. Proprietarul a doua dintre cele mai importante ziare nationale - Mlada Fronta Dnes (tiraj de 300.000 de exemplare) si Lidove Noviny (69.000 exemplare), fondat in 1987 de disidentii praghezi, este astazi editura Rheinisch-Bergische Drukerei und Verlagsgesellschaft (RBVG) din Düsseldorf. Hospodarske Noviny (64.000 exemplare), ziar cu tematica economico-politica, a ajuns si el in maini germane - a fost cumparat de concernul Verlagsgruppe Handelsblatt. In mainile cehilor au ramas doar doua cotidiane nationale - unul de stanga, Pravo (170.000 exemplare), si Halo Noviny, organul Partidului Comunist al Cehiei si Moraviei (editorii declara un tiraj de 50.000 de exemplare). Pe lunga lista a saptamanalelor si mensualelor, periodicele cu proprietari cehi reperezinta exceptii care functioneaza in segmente de nisa ale pietei: trei reviste de informatica si unicul saptamanal social cu proprietar ceh, Respekt, editat de senatorul Karel Schwarzenberg, un aristocrat de vita nobila ceheasca, fost colaborator al presedintelui Havel. Respekt are un tiraj de abia 23.000 de exemplare. Daca fostul print nu ar subventiona permanent revista, ea nu s-ar putea mentine pe piata. Popularul saptamanal Reflex (tiraj de 79.000) a fost cumparat de Ringier. Proprietarul celorlalte doua satamanale influente de pe piata, Tyden (72.000 ex.) si Instinkt (55.000 ex.) este Sebastian Pawlowski, un polonez cu cetatenie elvetiana. Cea mai grea situatie o au ziarele locale. Concernul Verlagsgruppe Passau, creatorul editurii cehesti Vltava-Labe-Press, a cumparat toate cotidianele regionale editate candva de comitetele judetene ale Partidului Comunist Ceh. Tirajul total al ziarelor apartinand Vltava-Labe-Press ajunge la 426.000 de exemplare si il depaseste pe cel al celui mai mare cotidian de opinie, Mlada Fronta Dnes, dar la randul lui este depasit cu 110.000 de Blesk. Presiuni pentru „mostenirea nationala” Petr Klukan, redactorul-sef al Jihlavske Listy, unul dintre ultimele ziare locale ramase in maini cehe, povesteste cum a incercat editura Vltava-Labe-Press sa preia ziarul: Intai ne-au oferit o suma enorma. Cand am refuzat, au inceput problemele. Pentru ca tipaream in tipografia lor, de pe-o zi pe alta ne-au reziliat contractul. Atunci cand am reusit sa incepem sa tiparim la concurenta lor, la celalalt capat al tarii, au inceput sa puna in cutiile de scrisori fluturasi in care scria ca ne-am incetat aparitia. Klukan nu si-a vandut ziarul, considerand ca mass-media sunt parte a mostenirii nationale. Este mandru de Jihlavske Listy si subliniaza faptul ca este cel mai vechi titlu cehesc, editat din 1892. Concurarea cu marile concerne este insa dificila - ele isi pot permite sa editeze timp de cativa ani ziare care le aduc pierderi - spune Klukan. Cea mai mare binefacere a noii ordini instituite la nivelul proprietatii in mass-media cehesti este, in opinia lui Milan Smid, independenta capitalului strain fata de interesele politice cehesti. „Atat in vremea guvernelor lui Klaus, cat si in cea a guvernelor de stanga, ziarele controlate de concernele straine au urmarit echidistant toate neregulile. In schimb cele ramase in mana cehilor si cele legate de stanga politica (Pravo, urmasul lui Rude Pravo), care urmareau ce face dreapta, au tacut elocvent atunci cand stanga a ajuns la putere”, spune Smid. Nu toti au o parere pozitiva referitor la rolul capitalului strain in mass-media. Istoricul Borivoj Celovsky, autorul cartii “Sfarsitul presei cehesti”, atrage atentia asupra faptului ca atat Germania cat si Franta isi protejeaza piata de ziare de capitalul strain, tratand-o ca pe un bun national. Goana dupa castig Cea mai serioasa acuza adusa proprietarilor germani ai ziarelor cehesti este faptul ca le reduc permanent nivelul. La inceputul anilor ‘90, parea ca Mlada Fronta Dnes si Lidove Noviny vor deveni cotidiane de opinie de un inalt nivel. Lidove Noviny au fost redactate insa foarte ambitios; s-a uitat ca ziarul trebuie sa se si vanda. Atu-ul lui Mlada Fronta Dnes, ziar aparut dupa transformarea fostului organ de presa al Uniunii Tineretului Socialist, au fost jurnalistii profesionisti care inca din ultimii ani ai comunismului au reusit sa respinga limbajul de lemn socialist. In anul 2001, saptamanalul Respekt a initiat o discutie pe tema scaderii calitatii mass-media cehesti. Karel Hvizdiala, un cunoscut jurnalist si disident care a luat parte la discutie, scria atunci ca, pe de-o parte, ziarele cauta stiri senzationale pe care le pot vinde usor cititorilor, iar pe de alta reduc numarul jurnalistilor si desfiinteaza departamentele de cercetare cu scopul de a face economii. Jurnalistii muncesc enorm si nu au timp sa adanceasca subiectele. Ca efect al goanei dupa castig si economii, cotidianele nationale au inceput sa semene foarte mult. Smid considera totusi ca ziarele cehesti ar putea fi mult mai bune decat sunt in prezent: „Fiecare proprietar de presa, editata oriunde in afara tarii lui, are tendinta sa neglijeze faptul ca presa nu este doar un produs, ci si un bun cultural. Pe proprietar il intereseaza doar rezultatele finaciare, restul e lasat in seama sefilor cehi. Daca proprietarii germani ar citi ziarele cehesti, ar inceta sa mai fie indiferenti la tonul impus de redactori publicatiilor lor”. Paznicii democratiei inchid ochii Intr-o analiza pregatita de Institutul ceh al Democratiei pentru Toti, citim ca independenta presei fata de stat a fost inlocuita de dependenta economica fata de cei care isi fac reclama. Acest lucru este confirmat de Vaclav Burian, traducator de literatura poloneza, colaborator al revistei Tygodnik Powszechny. In opinia lui, redactiile preluate de Vltava-Labe-Press au renuntat la rolul de paznici ai democratiei si evita publicarea articolelor controversate, de teama ca un eventual conflict penal ar aduce pierderi financiare. Cand un redactor are de ales intre un articol despre coruptia dintr-o institutie de stat si unul despre o noua gorila achizitionata de gradina zoologica din localitate, se decide pentru al doilea subiect. Pe de-o parte, va fi interesant pentru cititori, pe de alta parte nu aduce nici un risc. Nimeni nu ii va acuza pe jurnalisti la tribunal, cei care isi fac reclama nu isi vor retrage comenzile. Toti sunt multumiti, desi coruptia se dezvolta linistita in institutii. Gazeta Wuborcza