COMUNITATEA EVREILOR DIN BAIA MARE (VII)

Timp de zece saptamani va vom prezenta o monografie privitoare la comunitatea evreilor din Baia Mare, realizata de Stefan Frond si Andrei Serbanescu, elevi ai Colegiului National “Vasile Lucaciu”. Cei doi considera ca acest demers a imbogatit fondul istoric al Baii Mari, ajutand la finisarea unei viziuni mai complexe asupra istoriei orasului, deoarece studiaza o minoritate locala mai putin cunoscuta. Rabinii orasului Baia Mare “In cadrul religiei iudaice, rabinul este o functie in care poate fi aleasa o persoana care a absolvit o scoala religioasa superioara, fiind capabila sa devina un conducator vrednic al comunitatii care a votat-o, astfel ca viata lui sa fie un model etic, moral si religios pentru credinciosi. Rabinul poate fi ales doar in cadrul unei comunitati evreiesti unde exista un numar satisfacator de membri pentru a necesita infiintarea postului mai sus amintit. De-a lungul anilor, comunitatea baimareana a avut mai multi rabini, persoane deosebite ce merita amintite. Primul rabin al Baii Mari a fost Horovitz Zvi Iehuda (sau Horovitz Zvi Juda Mozes Samson), nascut in Slovacia de astazi, aproape de granita cu Ucraina, in anul 1825. Nu se stie unde a studiat Tora si nici daca tatal sau, care a locuit in Liptó Szent Miklos, a fost rabin. A facut parte din renumita familie Horovitz, al carei intemeietor, Rabbi Halevi Jesaia, si-a parasit satul natal de langa Praga, Horovitz, in secolul al XIV-lea. La moartea sa, survenita in 1895, Rabbi Horovitz a lasat in urma sa o comunitate ce numara 800 de membri, dupa cei 40 de rabinat. La scurt timp dupa moartea primului conducator religios evreu din Baia Mare, postul ramas a fost ocupat de Weinberger Levi Samuel. Tatal sau, Weinberger Pinchács, a fost pe atunci rabinul comunitatii de doar cateva suflete din Negresti, in Oas. Invatat de tatal sau si de unchiul sau, Weinberger Levi a fost un om deosebit de inteligent, care a cunoscut deja de la varsta de 7 ani patru tratate despre Talmud. In 1889 a fost ales rabin al unui sat din Ungaria, iar mai apoi a parasit si orasul Baia Mare, in 1906, pentru a se stabili in comuna Jesuron din Slovacia actuala, unde s-a aflat una dintre cele mai vechi si cunoscute comunitati evreiesti din Regatul Ungariei. Rabbi Weinberger a infiintat o iesiva – scoala religioasa iudaica – la Baia Mare, care a functionat pana la Holocaust. Weinberger Levi Samuel a murit la varsta de 65 de ani, in 1925. Al treilea rabin baimarean a fost Fuksz Benjamin, nascut in 1876 intr-un orasel de langa Bratislava. Tatal lui, Mose Hersch, a fost ales rabin-sef in Oradea, sediul celei mai mari comunitati evreiesti din Ardeal. Fuksz a studiat la iesivele din Satu Mare si Bratislava, renumite in acea vreme. Pana sa ajunga in Baia Mare, a ocupat functia de rabin ortodox al Brasovului, la doar 24 de ani, apoi a detinut rabinatul in Jacke (Ungaria) si in Pezing (Slovacia). Dupa 10 ani petrecuti in orasul de pe malurile Sasarului, Rabbi Fuksz a plecat la Oradea pentru a prelua rabinatul in locul tatalui sau (decedat in 1919. Vestitul lider religios a murit subit in 1936, in timpul unei sedinte a asociatiei “Agudat Israel”. Succesorul celui de-al treilea rabin a devenit Krausz Mose Aron Hakonene, fiul lui Hakonen Krausz Iehuda, rabinul-sef al localitatii Lakenbach din burgenland, Austria. Krausz Mose a studiat la trei iesive din Ungaria, dupa care a reusit sa obtina chiar o diploma de doctorat la Universitatea din Luzern, Elvetia. Oarecum asemanator cu viata lui Fuksz Benjamin, cel de-al patrulea rabin a detinut mai intai rabinatul in Ungaria, la Nemes-Szalok, si apoi in Slovacia de azi, la Tschetschovitz. Rabbi Krausz, proaspat poposit in Baia Mare, a fost unul dintre cei mai de seama rabini ai Romaniei epocii, fiind un orator remarcabil, un om drept si evlavios. A cunoscut perfect limbile maghiara, romana, ebraica, germana si latina, iar dupa spusele fiului sau, Krausz Abraham David, a fost vorbitorul a 12 limbi. Dr. Krausz Mose a detinut chiar pozitia de rabin-sef al Cernautilor (Bucovina) in 1935 si inalta functie de rabin-sef ortodox al Bucurestiului, capitala Romaniei, incepand din 1936. El a publicat carti, precum Zikaron Jozsef, si alte tratate privitoare la interferenta medicinei cu religia mozaica. Rabbi Krausz a murit in etnocidul declansat de fascisti in vremea celui de-al doilea razboi mondial, in 1944, la varsta de 57 de ani, impreuna cu familia sa. Stefan FROND Andrei SERBANESCU