COMUNITATEA EVREILOR DIN BAIA MARE (VI)

Timp de zece saptamani va vom prezenta o monografie privitoare la comunitatea evreilor din Baia Mare, realizata de Stefan Frond si Andrei Serbanescu, elevi ai Colegiului National “Vasile Lucaciu”. Cei doi considera ca acest demers a imbogatit fondul istoric al Baii Mari, ajutand la finisarea unei viziuni mai complexe asupra istoriei orasului, deoarece studiaza o minoritate locala mai putin cunoscuta. Dupa terminarea procesului de ghetoizare (7 mai 1944), magazinele si casele evreilor au ramas pustii. Pentru a nu fi pradate, acestea au fost sigilate, si neiudaicii care au incercat sa patrunda ilegal in case, cu scopul jefuirii, au fost arestati. Magazinele evreiesti au fost predate unor comercianti de etnie diferita de cea iudaica, deoarece statul nu dorea aparitia unor dificultati in aprovizionarea populatiei si armatei. Orasul Baia Mare a fost ocupat de armata sovietica la 17 octombrie 1944. Incepand din vara lui 1945, s-au intors acasa muncitorii plecati la munca obligatorie pe front. Inaintea lor au venit evreii ascunsi in padurile din apropierea orasului, de frica prigoanei. Au aparut si putinii supravietuitori ai deportarilor. In total, s-au reintors circa 950 de persoane. Dintre ele, multe au emigrat in anii ce au urmat in nou formatul stat evreu, Israel. Eliezer Mose Friedman a devenit in 1959 conducatorul comunitatii locale, ramasa fara rabin. In acest timp, desi doua sinagogi au fost inchise, sinagoga mare a fost restaurata dupa distrugerile suferite in razboi (…). Perioada de dezvoltare a comunitatii a fost de scurta durata, nici macar un secol. La fel, perioada de decadere a fost scurta, din cauza contextului politic national si international. Practic, in anul 1944, a pierit 80% din populatia evreiasca a Baii Mari. Putinii evrei ramasi au gasit sprijin din partea unor fundatii si asociatii cu caracter pro-semit. In Baia Mare exista, in prezent, o asociatie crestina numita Asociatia Pro Iudaica (presedinte fondator: Frond Stefan), care are ca obiective ajutorarea evreilor din oras, mentinerea unor relatii bune cu ei, sprijinirea lor si organizarea de spectacole in cinstea lor. De exemplu, in 18 martie 2003, a fost pusa in scena cartea Estera din Vechiul Testament, unde este istorisita salvarea evreilor de la exterminare, salvare pe care evreii o sarbatoresc sub numele de Purim. Acest spectacol a fost urmarit cu placere si bucurie de o parte din membrii comunitatii, cei care au raspuns invitatiei la spectacol. Asociatia Pro Iudaica este singura asociatie crestina sustinatoare a intereselor evreilor baimareni. In ciuda eforturilor de a salva macar ce a ramas din odinioara infloritoarea comunitate evreiasca a Baii Mari, nu se mai poate face nimic durabil pentru viitorul acesteia. Membrii ei, in numar de cateva zeci, ajunsi la varsta batranetii, sunt ultimii reprezentanti locali ai evreimii. Absenta tinerilor, si nu numai, plecati in Israel, are efecte iremediabile asupra comunitatii locale. Pe scurt, nu exista solutii de conservare a identitatii evreiesti din oras. Comunitatea va disparea, fara indoiala, peste cateva decenii. Evreii baimareni au legaturi stranse cu conationalii lor din Israel, principalii lor sustinatori, si exista o stransa prietenie si intrajutorare si intre comunitatile evreiesti din Romania. Aceste comunitati sunt unite in Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania, care detine o publicatie, distribuita pe intreg teritoriul tarii, numita Realitatea evreiasca. De exemplu, in semn de solidaritate si apreciere, dr.Ernest Neumann, rabinul-sef al Timisoarei, si-a vizitat conationalii din Baia Mare in preajma sarbatorii Hanuca, in anul 2002. Comunitatea locala a evreilor isi are sediul in Baia Mare, in fosta locuinta a rabinilor-sefi (strada Somesului nr.3), si are in posesie o biblioteca dotata cu numeroase carti ale unor scriitori evrei si carti rare. Actualii locuitori evrei ai orasului Baia Mare nu isi au originile in acest oras. In perioada in care populatia Baii Mari a crescut considerabil, mai multe persoane de etnie israelita au imigrat in oras, unde au gasit posibilitati de realizare profesionala. Din diferite ajutoare, sinagoga a fost renovata in interior, dar exteriorul si-a pastrat imaginea afectata de trecerea timpului. In ciuda numarului mic de participanti la ocaziile religioase, acestea se desfasoara netulburate, cu exceptia situatiei de minian, fiindca de multe ori nu exista necesarul de 10 barbati pentru citirea Torei. Stefan FROND Andrei SERBANESCU