COMUNITATEA EVREILOR DIN BAIA MARE (IV)

Timp de zece saptamani va vom prezenta o monografie privitoare la comunitatea evreilor din Baia Mare, realizata de Stefan Frond si Andrei Serbanescu, elevi ai Colegiului National “Vasile Lucaciu”. Cei doi considera ca acest demers a imbogatit fondul istoric al Baii Mari, ajutand la finisarea unei viziuni mai complexe asupra istoriei orasului, deoarece studiaza o minoritate locala mai putin cunoscuta. Vom insera diverse domenii de activitate in care au activat evreii din Baia Mare, domenii care sunt variate si numeroase, dar le vom aminti deoarece fiecare a avut, in parte, importanta sa: comert cu uleiuri industriale si benzina (Berger Ignac); comert cu piei, bauturi, imbracaminte si drogherie (Szánto Janos); tutungerie, librarie, depozit de lemne, comert cu imbracaminte, produse alimentare, fructe si peste (Frankovits si Popper); cosmetica (Herschovits Rene); banci si finante, morarit (Steinfeld Béla); comert cu animale de talie mare, radio, vanzarea instrumentelor de scris, confectii si comert cu textile, sticlarie (Weissglass Ármin si Burger Jenö); comert cu fier si vopsele (Binét Dávid); agentie de voiaj (Simon Ernö); comert cu zarzavaturi, tamplarie, tinichigerie, strungarie in lemn, fabricatie de mobilier, pantofari, comert si productie de dulciuri (Karperec si Feuerweger), fotografie, croitorie, tehnica dentara, reparatii ale masinilor de scris (Brener Jenö); taximetristi si soferi de autobuz, chelneri, curatatorie de haine, cojocari, brutarie, tipografie, confectionarea palariilor, plapumelor, lenjeriei, periilor (Werler), peruci, transport si curierat, cai ferate (Sipos Dezso); notariat, farmacisti, optica (fratii Noé); productia de vopsele (Weiss); medicamente (fratii Kahán si Ferenc); sapun (Klein Móric); soda si fabricarea jucariilor (Krausz Marci); metalurgie, restaurante, sali de mese, bufete, tesatorie, zugravit si inscriptionarea firmelor unor localuri sau magazine. Dupa cum putem constata la studiul atent al datelor mentionate mai sus, populatia evreiasca din Baia Mare a contribuit masiv si decisiv la progresul tehnic, cultural si material al orasului. Industria renumita si pretioasa a Baii Mari, principala ramura a economiei locale, isi datoreaza radacinile si locuitorilor israeliti. Holocaustul in Baia Mare. Evreimea dupa razboi. Dupa conferinta de la Satu Mare, la sfarsitul lunii aprilie 1944, Endre László s-a deplasat la Baia Mare, pentru a da instructiuni pe teren referitoare la intrarea evreilor in ghetou. Consfatuirea a avut loc la sediul Partidului Crucilor cu Sageti (partid fascist maghiar aflat la putere, avandu-l ca lider pe Szálasi Ferenc) si la ea a participat loctiitorul primarului, dr.Tamás Károly, care neprimind misiunea de a conlucra la infiintarea ghetoului, pleaca din localitate si este inlocuit cu dr.Rosner István, ajutor de primar al orasului Baia Mare. La consfatuire au mai luat parte dr.Nagy Jenö (seful politiei), dr.Várhelyi Tiberiu (comandantul legiunii de jandarmi), Vajay Sándor (fostul secretar sef al oficiului primarului), Gergely Gyula (conducatorul pe intreg nordul Transilvaniei al Partidului Crucilor cu Sageti - Nyilaskeresztes Párt) si Horacsek József (presedintele uniunii puternic antisemite a oamenilor de afaceri maghiari din Somcuta, Copalnic-Manastur). Participantii au ales locul ghetoului din Baia Mare pe un teren viran, cu 3-4 soproane al fabricii de sticla König, iar pentru evreii din imprejurimile Baii Mari, Somcuta Mare si Copalnic-Manastur, la o ferma unde exista un grajd si o sura, situate in comuna Valea Borcutului, la o distanta de 3-4 km fata de orasul Baia Mare. Concentrarea evreilor s-a facut intr-un timp extrem de scurt si cu brutalitati nemaiintalnite. Oamenilor nu li s-au acordat decat cel mult zece minute ca sa-si paraseasca locuintele, fiind opriti sa-si ia alimente si bagaje. Ghetoul a fost astfel fixat, incat pe un perimetru unde abia ar fi incaput 250 de persoane, au fost inghesuiti circa 3.500 de evrei. Echipele de cercetare au inceput perchezitiile corporale inca de la intrarea oamenilor in ghetou. Nu s-a luat nici o masura pentru ca internatii sa nu sufere de ploaie si de vant, fiind lasati sa doarma pe pamantul umed, sub cerul liber, astfel ca, dupa cateva zile, copiii mici si femeile s-au imbolnavit, fiind necesara improvizarea unui spital, ingaduit de autoritati si de catre sinagoga evreiasca. Stefan FROND Andrei SERBANESCU